28,372 matches
-
cuvinte, cu care mă salută. Am răspuns îngăimînd cuvintele, încercînd să-i abat ideea pe care eu o împlîntasem în percepția lui, în București, dar n-am reușit acest lucru. Locomotiva trenului care aștepta în gară, slobozi un șuier dînd semnalul de plecare spre localitatea balneară Ocna Sibiului, scrisă cu litere mari pe tăblița atîrnată de vagonul, care se puse în mișcare. Am ajuns în gara stațiunii, odată cu pîlcul de tineri gălăgioși, care călătoreau în fiecare zi spre stabilimentele băilor, nerăbdători
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
feluri: profesorii titulari (“tenured”) și profesorii consultanți (“consulting professor” sau “lecturers”). Ce să vă spun? Cei mai mulți sunt rockstars în domeniile lor. Realizări? Păi să le numărăm, coane Fănică! Trei sunt laureați Nobel: Michael Spence a primit premiul Nobel pentru teoria semnalelor costisitoare, iar cei care aveți pregătire financiară îi veți recunoaște pe ceilalți doi laureați, respectiv pe Myron Scholes (din “formulă Black-Scholes”) și pe William F. Sharpe (din “Sharpe rațio”). Alți doi au primit medalia John Bates Clark, cel mai prestigios
Ușor cu Nobelul pe scări by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82392_a_83717]
-
de la Stanford, va susține cele două cursuri despre contextul global al managementului. "Condi" la Stanford. Foto: Ed Caldwell Bibliografia include ultima carte (The Next Convergence, apărută în mai anul acesta) a profesorului Michael Spence, laureat al Premiului Nobel pentru teoria semnalelor costisitoare în economie. Acum câteva zile, am sublinat un pasaj în cartea lui Spence, pe care vreau să vi-l împărtășesc pentru că mi-a adus aminte de o politică dusă de mai toate guvernele românești post-decembriste. Zice economistul: It is
Protecție pentru oameni, nu pentru slujbe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82449_a_83774]
-
jur! La Earth Hour, WWF România organizează cea mai mare manifestare de mediu din istorie, în 50 de orașe din țară și alături de alte 128 țări de pe Glob. MaiMultVerde invită toți voluntarii să participe la eveniment și să tragă un semnal neluminat de alarmă asupra schimbărilor climatice, necesității economisirii resurselor și folosirii energiei alternative. În București, poti sa militezi pe două roți pentru un stil de viață sănătos și responsabil la Marșul Earth Hour 2011, alături de bicicletele Cicloteque și comunitatea bicicliștilor
‘Blind date’ cu Planeta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82513_a_83838]
-
să mă desparte de ele. Am incercat de două ori un iPhone și tot nu m-a convins că mobil de business. Am să mă joc cu Trip Journal dar eu caut un GPS care să nu fie dependent de semnalul 3G, pentru că prin munții prin care-am fost nu merge nici 3G-ul, nici EDGE-ul, nici GPRS-ul. la mulți ani! cu întârziere evident . super bună ideea de a face o listă toată lumea mă întreabă “dar ce vrei de ziua
Ce-mi doresc de ziua mea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82585_a_83910]
-
ură, respingere. Este motivul pentru care Viorel Marineasa, în finalul cărții, se delimitează de eroii săi. Recunoscând meritul lui Nae Ionescu de a fi simțit pericolele modernizării prin "estomparea progresivă a transcendenței" și de a fi tras, astfel, "un timpuriu semnal de alarmă" (p. 215), nu poate să nu observe: Ce a vrut însă Nae Ionescu în locul prezumptivei societăți de consum este în întregime inacceptabil. Acea spiritualitate tulbure, dinamizată de realități organice, prin care tenta să depășească economicul, stă la temelia
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
grea după mine, să pună și un drug imens cu un lacăt pe măsură și eu să rămân ca un șobolan în capcană în timp ce el ar sta și s-ar agita pe lângă Ester. îl credeam în stare de așa ceva după semnalele pe care tot mi le trimitea, mirându-se întruna că nu mă volatilizasem încă. Nu am întrebat-o mai târziu nimic pe Ester. Simțeam că inginerul doar o dorea, îi dăduse probabil târcoale, nu-l lăsase Ester să se apropie
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
l-am spus vreodată Fionei e povestea celor două pantere. Era aproape de sfârșitul unei călătorii de unsprezece zile, în parcarea unei benzinării din Italia, și, fumători împătimiți, trăgeam cu nesaț din țigări și sorbeam din minusculele cești de espresso, așteptând semnalul de plecare, pe care-l doream cât mai mult întârziat. În prima zi a excursiei, dimineața devreme, mă descoperisem așezat în autocar alături de o tânără femeie austeră, al cărei chip mă deconcertase. În acea severitate nu părea să existe loc
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
vocale și consoane, care te făceau să te iei cu mîinile de cap. Stabilise împreună cu Hansi ca observațiile și exercițiile să înceapă, fără prezența stînjenitoare a vreunei terțe persoane, în decursul zilei de astăzi. Klaus își aminti brusc că primele semnale sonore ale micii Walburga le înregistrase pe casetofon. Luă aparatul de pe noptieră și porni caseta: ,atiorți-cîsintorevalbua-preloa-ufarel-hlwootapibtoklbumesga" răsună cristalin vocea din aparat și Klaus nu se putu abține să zîmbească, amintindu-și de privirea dreaptă, înclinarea capului și de agitația brațelor
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
public, dascălii crimelor, profesorii autorităților, învățătorii nelegiuirilor". După "eliberare", Eliade nu a avut drept de semnătură în România (între 24 august 1944 - 31 august 1967). Așa cum am menționat, în vara anului 1970, a intervenit o nouă măsură coercitivă al cărei "semnal" a fost dat de articolul lui Miron Constantinescu. Cea de-a treia interdicție a fost între martie și decembrie 1982. E o chestiune importantă despre care cititorii mai tineri (din Franța și România) nu au de unde să știe, dacă nu
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
aceluiași an. Lectura a fost precedată de un cuvînt introductiv, rostit de George Călinescu. ,Expresivitatea lui e orgiastică", a exclamat criticul la un moment dat, pentru ca, în clipa următoare, să adauge explicativ și complice: ,...e întinsă ca o orgă", dînd semnalul rîsetelor prin propriul său hohot, ce-i scutura îndelung rotunjimea bonomă a pîntecului. Jocul etimologic fusese o eschivă abilă, smulgînd epitetul riscat din sfera imundă a ,orgiei" și dăruindu-i ad hoc o ascendență elevată. Sintagma ,expresivitate orgiastică" mi-a
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
susurul aparatului instalat la capul patului. Dar, venise vara. Smochinele erau coapte deja, strugurii de pe spalierul pe care suia vița de vie treceau din verde pal spre gălbui, începuse vacanța. Și, în curând, la mijlocul lunii iulie se dădea, prin tradiție, semnalul plecărilor în concediu. Zeci, sute de mii de mașini se luau la întrecere pe șosele și autostrăzi spre plăjile Normandiei, ale Oceanului ori Mediteranei, urcau spre Alpi sau Pirinei. Jurnalul televizat se încheia cu o hartă pe care cele mai
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
încă maturizat și că, spre deosebire de cum se întâmplă lucrurile în alte culturi ale lumii, românii noștri preferă să-i cumpere pe eseiști în zeci de mii de exemplare, în vreme ce prozatorii de-abia ating, în cazuri fericite, tiraje de câteva mii. Semnal, fără doar și poate, al unei culturi bolnave. Or, constat acum semne de însănătoșire. Humanitas a tras din De ce iubim femeile 50.000 de exemplare din care s-au vândut deja 41.000 de exemplare. Poate intrăm și noi, în
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
din Biblie... am zbughit-o în bucătărie să-mi clocotesc ibricul cu cafea "Strong and stimulating"! Mi-am dat seama că, în sfîrșit de sfîrșit!, puteam scrie în voie despre Mihai Ursachi!!! Mi-o cerea chiar el, îmi lansase un semnal... gata!... plută, copaie, luntre, corabie bezmetică la apă!!! Liber, voios, încredințat că voi muri la rîndu-mi (deja se inventase și pentru mine o probă martor de probă martor, destul de simpatică și abjectă!) , începeam să-mi amintesc... să combin visul recent
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
la Gaston Bachelard, Paul Ricoeur, Benedetto Croce, Cesare Pavese și mai ales la Ernesto de Martino (antropolog și istoric italian al religiilor, 1908 -1965). Ernesto de Martino, nume mai puțin sau deloc vehiculat în România, este cel care a dat semnalul în Italia - după atitudinea cvasiunanimă de răceală "respectuoasă" a începuturilor - în receptarea critică, stimulatoare de idei și dezbateri, a operei lui Eliade, recenzând întâi în 1948 Techniques du Yoga, prefațând apoi ediția italiană a studiului și supervizând în fine apariția
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
plină de suișuri (pînă la Dumnezeu) și coborîșuri (toate avatarurile vîrstei), cu o concluzie care sugerează clar opțiunea vorbitoarei: ,și-mi vine să rîd cînd mi-o închipuiesc (pe Ana) cîrciumăriță". Tot de pe prima pagină ne vine însă și primul semnal clar de alarmă legat de această producție literară. După un discurs atît de meșteșugit al bătrînei vine replica lui Ghiță, rece și ascuțită ca o lamă de cuțit, care demonstrează misoginismului său latent: , Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
a fost găsit în apropiere de restaurantul unde cina. O echipă de intervenții speciale a arestat trei bărbați musulmani într-un parc din apropiere. Orașul Rotterdam, deși în Olanda, este cu populație majoritară musulmană, un model pentru viitoarea Europă islamică. Semnalele de alarmă în presa belgiană despre pericolul radicalizării tineretului musulman din aceste cartiere „orientale” ale Bruxelles-ului au apărut mai demult. Hind Fraihi, o jurnalistă belgiană de origine marocană, specializată în jurnalismul de investigații, a devenit cunoscută în presa din
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
de amor, dar și „Steagul singurătății” - arborat sus, pe catarg atunci când „barca mea e dusă-n larg / De uraganul vieții” (Nu știu când plec). Toate acestea constituie averea poetului. În poeziile protestatare, poetul vrea să deschidă ochii românilor, să tragă semnalul de alarmă, să ia poziție împotriva minciunii și imposturii. Un adevăr crud, scos la iveală astfel: Dintr-o țară preacreștină am ajuns „țară de plâns” (Citiți „Starea Națiunii!”) Pentru Virgil Ciucă, divinitatea se află în raport de subordonare cu el
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
melodic, cu accente de slujbă ritualică la actul căsătoriei, în care doar emoționantul DA rămâne pecetea convențională: „De n-aș fi cascadă,/ aș putea fi cuib/ în care ți-aș adăposti/ toate visele” („Cuib”, pag. 19). Și-apoi, fără niciun semnal, o poezie a neastâmpărului căutărilor existențiale dintr-un fantastic angoasant și-un noian de întrebări fără răspunsuri, cu rătăciri prin tot felul de labirinturi spațiale, temporale și de conștiință, pe o simbolistică greu de descifrat: „La facerea lumii/ rana din
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
consacrat un întreg capitol acestei probleme. Revin cu un capitol în "Paradigme universale II". Ați înregistrat vreun efect? Nu. Ulterior, s-a scris mereu, acad. Ionel Haiduc a publicat un articol în Revista 22, în anul 1997, dând un adevărat semnal de alarmă, prin reproducerea clasificării țărilor din Europa în privința impactului în cercetare, clasificare din care rezulta locul aproape codaș ocupat de România. În plus, se semnala în acel articol, cred că pentru prima oară în revistele noastre de cultură, situația
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Securității. Doi, ultima ședință pe anul 2007 când domnul vicepreședinte, În același timp dublu ministru al guvernului actual, Varujan Vosganian a venit și a prezentat o dare de seamă financiară, situația financiară a Uniunii, și În care a tras un semnal de alarmă, că, dacă domnul Manolescu continuă destrăbălarea financiară la Uniune, Uniunea va intra În scurt tip În faliment, comunicare la care Întregul Consiliu a amuțit, nimeni n-a spus două vorbe, a trebuit să mă ridic tot eu, singurul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în greutate totală de zece mii de kilograme, rostește întâiul său mesaj sonor de o paternitate triumfală grație contribuției unui arhitect (Ballu), unui baron (Seguier) și unui muzician (Berozzi), toți trei contribuind la nașterea primului opus dedicat spectacolului carillon-orchestră. Mai 1900: semnalele instrumentului convoacă interesul numeroșilor vizitatori ai Expoziției mondiale de la Paris. Iulie 2000: comenzile mecanice sunt înlocuite cu un dispozitiv electronic ale cărui comenzi sunt asistate de ordinator. 8 martie 2006: Renaud Gagneux, carillon-istul suveran din vechiul turn, ne răsfață cu
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
cu stereotipuri și rebeliuni, cu rezistență surdă și umor proverbial. Se surprinde astfel mentalitatea maselor, fragilitatea adevărurilor colective, tragicomedia indivizilor confruntați cu lungul proces de adaptare la contexte și forme noi. Panorama rezultată este arareori încurajatoare, trăgând în subtext disperate semnale de alarmă la nivel privat, dar mai ales social și politic. În majoritate, Ego-Prozele se raportează la prezent sub forma unei critici sociale mai mult sau mai puțin vehemente. Panorame ale cutumelor și stereotipurilor adânc și încăpăținat înrădăcinate în mecanismele
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
de ajuns. Cititorul trans-romanului e uns cu toate alifiile: el a prins gustul surprizei tehniciste. Ori trans-literatura tocmai asta este: o nesfârșită surpriză (tehnocrată), surpriză cu orice preț. Chiar cu prețul poveștii în final. Ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru tinerii romancieri. Surprizele tehnicii romanești sunt seducătoare, dar putem oare să ne permitem a uita acele nouăsprezece secole de tradiție a basmului? Observ că iubirea revine timid ca emoție demnă de a fi centrul unei povești, dar
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
glonț înseamnă moarte Sforțările au fost recuperate de rid parcă leagăn i-a fost sicriul Există zbor fără prăbușire? Năzărire de sfinți vînduți pe cerul îngropat la Oia în nopți înflorite sau reversul arderii pe rugul de zăpezi? Totdeauna pregătită - semnalul de alarmă a fost tras pentru toată viața Umilită nu și învinsă căci puținul devine mult! Spre rug Vîslire fără fluviu - meteoriții au spoliat obîrșii Chemarea era fugară pe coame înverșunate Zbor fără văzduh - fusese ferecat cînd dorințele treceau în
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]