104,273 matches
-
Rodica Zafiu Un nou volum al Valeriei Guțu Romalo este un eveniment editorial care trebuie semnalat cu entuziasm; în cazul de față este vorba de Aspecte ale evoluției limbii române (Humanitas Educațional, 2005), o carte densă, care reia multe dintre articolele publicate de autoare, timp de o jumătate de secol, în reviste de specialitate, dar și
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
dulapul său de la primărie, cu acea listă de candidați pentru locuințe ieftine, în care pe primele locuri se află consilierii primărie sale. Se pare că din această cauză nu mai simte și alte mirosuri. Mai mult, deși guvernul i-a semnalat să renunțe la acea listă, Poteraș s-a grăbit să o voteze, ca să nu fie lovită de nulitate de o hotărîre a guvernului. Altminteri, într-un sector cu o populație cît ale orașelor mari din restul țării, noul primar își
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
se referă la relația dintre politică și artă, la jocul ipocrit la Sovietelor: Ridicare de cortină, din 1933, și O politică a spiritului, din 1934, despre implicațiile primului Congres al Scriitorilor din URSS. Un apel către studențime, tot din 1934, semnalează ofensiva fascistă. Dar centrul de greutate al volumul îl constituie, așa cum spuneam, eseul Scriitorul în fața Revoluției, rămas în manuscris din 1935. Mircea Martin adaugă într-o Addenda câteva articole apărute în presa românească în anii 1921-1922, care pot fi puse
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
scrise mai sus, nu pot să nu reacționez, plin de indignare, la acțiunea vicioasă, iresponsabilă și trădând, la rându-i, o enormă cupiditate, a lui Paul Lambrino, autointitulat Paul de România. Din câte se spune, acest ins e primul caz semnalat în istorie în care un regim de esență comunistă a acceptat să-l avanseze, cum se spune în armată, ,la excepțional" pe un vlăstar al casei regale. Nu intru în chițibușăraiele dinastiei de Hohenzollern, la felul cum își stabilește urmașii
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
Regele Mihai n-a fost, în perioada dictaturii antonesciene, instigatorul, asasinul și creatorul statului nazist român, așa cum susține delatorul său oficial. E datoria istoricilor să ducă mai departe cunoașterea evenimentelor și interpretarea lor. Ca intelectuali critici, e misiunea noastră să semnalăm abaterile, reaua-credință și ticăloșia, mai ales atunci când ele riscă să afecteze o societate întreagă. Subiectul oferit astăzi de Paul Lambrino e, fără îndoială, incitant. Probabil că s-ar putea scoate din el subiectul unui roman. El nu s-ar numi
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
În sumar figurează și texte inedite sau mai puțin cunoscute semnate de Olga Caba: Zugravii, Vacanță sentimentală în Scoția, Jurnal de călătorie în China, Elementul popular în poezia lui Lucian Blaga, Victor Papilian și cenaclul său, Fenomenul spiritist. Demn de semnalat este Jurnalul de călătorie în China, în care descoperim și o originală satiră de moravuri, îndreptată împotriva tovarășilor de călătorie ai autoarei: , Eram în jur de patruzeci la număr și numai patru sau cinci din noi arătau un interes pentru
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
cîteva noutăți punctuale, care ar putea șoca pentru că schimbă anumite obișnuințe de scriere și - în unele cazuri - inversează raportul dintre "corect" și "greșit". Noutățile pe care acest instrument de lucru le aduce nu pot fi epuizate într-o cronică; voi semnala acum doar câteva dintre ele, privitoare la includerea și eventuala adaptare a unor împrumuturi recente; asupra altora, ca și asupra principiilor și orientărilor generale ale normării, voi reveni într-o viitoare cronică și, cu siguranță, ori de câte ori se vor aduce în
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
acest bicentenar, m-a tentat ideea să extrag câteva puncte de reper, raportate indirect și la stadiul recepției moderne literare pe spațiul românesc. Compar, stabilesc asocieri și interferențe fără a voi să marchez un decalaj, ci mai curând pentru a semnala posibile căi de depășire. Iată o serie de observații asupra sărbătoririi, cu rezonanță, presupun, imediat. A dispărut în mass-media până la estompare cultul naționalului. Nu am mai întâlnit fraze care îl ridică pe Schiller ca un port drapel colectiv, cum s-
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Pe acest fond de continuitate se grefează noutățile: se modifică explicit normarea unor cuvinte, se propun soluții de fixare a unor împrumuturi recente; se adaugă informații și instrucțiuni de folosire a termenilor. Autoarele au avut ideea foarte bună de a semnala în text modificările față de vechea ediție: indicațiile de acest tip vor folosi în primul rând utilizatorilor imediați - care își vor putea verifica și actualiza mai ușor cunoașterea normei -, dar îi vor ajuta și pe specialiști să urmărească zonele de variație
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
de fapt chiar cuvinte intrate sau impuse în limbă în ultimele decenii, mai ales după 1989. Dar despre acestea, mai pe larg, altă dată. * Oricît de serios ar trebui să fie acest text lingvistic, nu mă pot abține să nu semnalez riscul unei teribile confuzii! Pentru cîteva generații crescute lîngă computer, DOOM 2, 3 etc. înseamnă cu totul și cu totul altceva decît sigla unui dicționar: cuvîntul englezesc doom ("moarte, distrugere") a dat numele unui joc de aventuri fantastice, plin de
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
aflăm din finalul notiței: "UNESCO a decretat anul 2005 Anul Jules Verne, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea scriitorului SF francez". Las la o parte greșelile de formulare (a decretat anul...Anul...cu ocazia etc.) ca să-i semnalez autorului că Jules Verne nu s-a născut în 1905, cum își închipuie domnia sa, ci în 1828. Anul 2005 marchează centenarul morții lui Jules Verne. Nu cunosc vârsta autorului "informației" din Adevărul dar poate că citirea unor cărți de Jules
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
obstacole în calea rezolvării rapide a problemelor celui ce trăiește pe lume în căutarea libertății. Veți părăsi, spuneți, peste două luni actuala rezidență la Plaisant Hôtel ; să vă aduceți, vă rog, aminte când vă veți schimba adresa, să mi-o semnalați pe cea nouă. Astfel voi putea să iau contactul cu Dvstră când mă voi afla în situația de a vă da vești și indicații în privința unei reale posibilități de publicare a unora din poeziile Dvstră. Nu voi uita să-i
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
pe cea nouă. Astfel voi putea să iau contactul cu Dvstră când mă voi afla în situația de a vă da vești și indicații în privința unei reale posibilități de publicare a unora din poeziile Dvstră. Nu voi uita să-i semnalez admirabilului Righi scrisoarea Dvstră și să-i comunic adresa. Primiți toate bunele mele urări în activitatea Dvstră, și cele mai cordiale salutări de la al Dvstră Carlo Betocchi. Mario Luzi rămâne succint, în al doilea și ultimul său text epistolar: Caro
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
și stranii. Ceva o și deosebește de restul scrierilor verniene, și anume faptul că ne face să urmărim, odată cu întâmplările extraordinare petrecute în misteriosul castel, firele unei drame pasionale. Au fost remarcate și aspectele de roman gotic ale acestei narațiuni, semnalate în treacăt și de Hobana, care se ocupă în primul rând, firește, de prezența elementelor românești în roman și de sursele documentare la care Jules Verne a putut să aibă acces. Dintre acestea cu deosebire interesante ne apar însemnările de
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
cu vizibilă simpatie. în Frumoasa Dunăre galbenă (într-o primă versiune: Pilotul de pe Dunăre) sunt evocate Porțile de Fier, râul Cerna, orașele Giurgiu și Galați, brațul Chilia, descrise după ghiduri și anuare pe care Hobana le identifică scrupulos. Ne mai semnalează că Jules Verne încurcă uneori onomastica atribuind unor unguri nume pur românești: Dragoș, Miclescu. Cum l-au receptat românii pe Jules Verne, de-a lungul timpului, este a doua temă a cercetării întreprinse de Ion Hobana. Prima menționare într-o
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
văzduh ce vine să întregească acum în chip senzațional canonul brâncușian se va vinde contra unei sume ce ar putea urca până la 12 milioane de dolari! Păcat că nu putem și noi participa la surpriza acestui înălțător târg brâncușian decât semnalându-l...
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
Dobrescu delimitează aici patru compartimente ale "intimismului" eminescian ("idila manieristă", "feeria barocă", "complexul naturalism-estetism" și "romanul analitic în versuri"), insistând asupra dublei manevre de instituire și subminare a convențiilor și dublându-și observațiile de substanță printr-o lectură estetică, ce semnalează atât "vârfurile", cât și denivelările operei. Astfel încât concluzia finală, deși provizorie în lipsa studiilor de istorie a mentalităților care să o valideze, mi se pare pe deplin plauzibilă: poetul "frumuseții vulnerabile și totuși viguroase a intimității domestice" "a avut un impact
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
din altă țară, e drept, dar inspiratorul căruia i s-a văzut pînă ieri omușorul în zîmbet a fost terorizat la Moscova, nu crede-n lacrimi, nu mai crede-n nimic. și eu sînt agent KGB, după cum mi s-a semnalat că mă deconspiră Alex Mihai Stoenescu, istoric, analist politic, am observat că trec unii-n alții ca prin pereți, se numește metamorfoză helicoidală de nu se mai termină și nu se mai știe ce-s la bază, ingineri, horoscopiști, de la
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
Alexandra Olivotto Lăsînd la o parte bucuria produsă de filmul lui Tarkovski, oferta în format VHS/DVD nu e prea bogată. Se găsesc noutăți, firește, dar nu dintre cele mai bune. Oricum, merită să semnalez apariția excelentelor documentare produse de Discovery pe casete video, la fel ca și cea a unor filme vechi, dar clasice. Partea proastă e că, fiind cinefil împătimit, e posibil să le fi văzut deja. Așa că mă voi cantona mai degrabă
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
să adâncească o dată mai mult individualitatea unor situații sau a unor personaje (Ex. Pierre Bezuhov). |n sprijinul temei sale, care se va dovedi atât de productivă, criticul traversează cu degajare istoria mai tuturor literaturilor europene și nord-americane. Astfel, ni se semnalează, generos, o mare varietate de ,spații deschise": al inocenței (Melville), al pietății (Rabelais), al ,feeriei de o magică frumusețe" (Tolstoi), al salvării și al irealității (Dostoievski), dar și al ,secătuirii sufletești, al deșertăciunii desfătărilor terestre" (Balzac). Mai departe, un spațiu
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
când e vorba de un viciu de sistem (politic, cultural, administrativ) care descurajează prin ignorare și ignoranță. O altă problemă căreia i-ar trebui consacrată o analiză serioasă privește instituția (adică editura) care să se ocupe de edițiile critice. Am semnalat dezastrul privatizării total neinspirate a Editurii Minerva în 1999. Acolo s-a desfășurat o considerabilă muncă de specialitate, unde Z. Ornea avea vechi state de serviciu în postura de redactor sau de coordonator. Academia Română, prin efortul președintelui ei, Eugen Simion
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
documentare pentru completitudinea operei. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să existe o relație firească între orice ediție critică și publicările libere de aparatul de istorie literară. Dar asta e o altă problemă � una derivată, dar la fel de importantă. Să mai semnalez trista suspendare a aparițiilor în succesiunea ediției critice de Opere Camil Petrescu (1-6, 1973-1984, cuprinzând numai poezia și romanele) prin moartea îngrijitorului ei, Liviu Călin. O speranță ar fi în preluarea acestei îndatoriri de continuare de către Florica Ichim, care a
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
Nu cumva, într-un an electoral, arhiepiscopul Vadului și al Feleacului încearcă să îndrepte voturile enoriașilor săi către Opoziție? Mie, unuia nu mi se pare. Biserica Ortodoxă a hotărît că nu face politică militantă, de partid prin reprezentanții săi, dar semnalează, printr-una dintre vocile sale cele mai convingătoare, că nu vrea să ignore problemele aflate în dezbatere publică. Altfel spus, mesajul către enoriași e cît se poate de limpede. Biserica Ortodoxă nu va predica „pe deasupra”, ci în directă legătură cu
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
Gheorghe Grigurcu În cîteva pagini din volumul d-sale, Caleidoscop, universitarul sibian Ilie Guțan se ocupă de “starea criticii”. Începe prin a constata un fenomen “din ce în ce mai îngrijorător tocmai prin consecințele și proporțiile extensiunii lui”, (pe care l-am semnalat și noi nu o dată din alte unghiuri!) și anume “atenuarea și erodarea spiritului critic în lumea tot mai încăpătoare a cărții”, în actualitate. Pe bună dreptate, consemnează efectele secundare ale eliberării de cenzură și anume invazia de cărți, reviste, ziare
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
cei ce-au cutezat a emite rezerve la adresa unor aspecte ale lui G. Călinescu e în cel mai bun caz naivă: “De ce unii dintre inclemenții contestatari de mai tîrziu, martori la ceea ce se petrecea în anii ’50-’60, n-au semnalat la vreme asemenea «erori», dacă aveau conștiința lor?”
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]