625 matches
-
termeni pe care Kant nu a ajuns să-i formuleze însă niciodată la fel de limpede: Mijlocul de sensibilizare a unui discurs este selecționarea acelor expresii care suscita imediat în memorie o mulțime de trăsături caracteristice, pentru a ne face să simțim semnificatul mai viu decât atunci când este transmis prin intermediul unui simplu semn. În acest fel, cunoașterea noastră devine intuitivă 219. Spre deosebire de cunoșterea teoretică a lumii, care presupune o distincție clară, efectuată voluntar de conștiință, între adevăr și aparentă, între obiectiv și subiectiv
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
v. unu, 1929, nr. 19. . Tudor Arghezi - fierar al cuvîntului, în Integral, 1925, nr. 3. . Gramatică, loc. cit. . Ibidem. . Gramatică, loc. cit. . Cicatrizări (Poezia nouă), în Integral, 1925, nr. 1. . Marin Mincu notează: „Numai procesul textualizării transformă o grămadă de semnificați și semnificanți (semnele literare) într-un sistem coerent, ce poate fi decodat apoi în semnificația lui globală care nu depinde de cutare sau cutare «sens» dat cuvintelor luate separat. În cadrul textului poetic, «sensurile» parțiale se metamorfozează într-un hipersemantism instituit
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
interviurile cu participanții (studenți, tutori, staff administrativ), chestionarele și analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
interviurile cu participanții (studenți, tutori, staff administrativ), chestionarele și analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puțin inteligibilă pentru aceștia, În condițiile În care sentimentul național de tip modern era Încă slab conștientizat la nivel subelitar. Se subliniază, În schimb, ideea atașamentului față de o „patrie” concepută ca o entitate politică fără substrat național omogen, dar puternic semnificată și „concretizată” prin persoana Împăratului și prin loialitatea față de acesta. De asemenea, ca factor de coeziune socială Împotriva agresiunii externe, se propune conceptul tipic iluminist al binelui și interesului general, al „folosului de obște”, precum și ideea unei solidarizări a entității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
regulă este - Însoțit de semne non verbale (gesturi, mimică); În operă, textul propriu-zis (libret-ul) este Însoțit de textul muzical, de gesturi, de mimică, de costumație, de lumini etc. 3) semnul, Înainte de interpretare, se instituie Într-o relație diadică (semnificant - semnificat) În timp ce În procesul de interpretare (În calitate de text) el intră Într-o structură triadică (al treilea element fiind referentul). Autorii propun următoarea definiție a textului: „un sign-act prin intermediul căruia cineva [un emițător] se adresează altcuiva [receptor] despre ceva cu ajutorul uneia sau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
merge pe ideea unui model diadic al semnului lingvistic, care nu unește un lucru cu un nume, ci un concept cu o imagine acustică. Modelul saussurian, eliminând, din ecuație raportarea limbajului la lumea reală, exterioară, “conceptul” și “imaginea acustică” sau “semnificatul” și “semnificantul” sunt întemeiate doar printr-un proces de diferențiere în cadrul sistemului lingvistic. Școala anglo-americană, ce se revendică de la Peirce și Morris, impune, însă, un model triadic al semnului lingvistic, redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un model triadic al semnului lingvistic, redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă de lucru, de la modelul triadic al limbajului, în care referențialitatea este caracteristica limbajului de a trimite sau de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de cincizeci de ani, informația solicită două funcții de presiune inegală. Pe de o parte, vârsta personajului se încadrează într-o imagine portretistică, deloc lipsită de utilitate pentru restul narațiunii, dar rămâne difuză și este amânată. Pe de altă parte. semnificatul imediat al enunțului este că Bond nu știe cine este viitorul său interlocutor. Asta înseamnă, pentru el, întrezărirea unei amenințări și identificarea ei. Barthes distribuie aceste unități funcționale, în două clase. Cele distribuționale, pe care le numește funcții, corespund funcțiilor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
definită ca „Eu am început această discuție”. d. Oamenii utilizează două modalități de comunicare: digitală și analogică Limbajul analogic se bazează pe asemănare și asociere, semnalele sunt directe, plastice, sugestive. Limbajul digital se bazează pe corespondența dintre semn și obiectul semnificat, semnalele sunt simbolice, abstracte. Codurile sunt învățate adesea prin efort. Semnalele digitale definesc planul conținutului, iar cele analoge sunt specifice planului relației. Limbajul corpului și limbajul paraverbal sunt constituite din semnale analoge. Omul este singura ființă capabilă să comunice în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
instalațiilor de compensare Următoarea problemă atașată alegerii corecte a modelului este conexiunea în stea sau în triunghi. Instalațiile de compensare sunt în mod obișnuit conectate în triunghi. În cazul filtrelor pasive această schemă este numai parțial eficientă, deoarece cele mai semnificate armonici în zonele cu birouri sunt determinate de echipamentele monofazate și circulă între fază și nul. Există și unele soluții intermediare cu condensatoare conectate în triunghi, însă bobinele necesare sunt realizate în schemă trifazată cu neutru. Ofertantul de echipament trebuie
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
exprima ceea ce reprezintă, adică pe Dumnezeu și ea face să coexiste un limbaj de tip rațional, atât cât este cu putință, și un limbaj de tip simbolic: în imagine simbolul apare ca instrument de cunoaștere; dar și imaginea însăși deschide semnificatul esențial: trecutul cultural nu contează atât de mult, e nevoie să fie prezentul, cel care reprezintă imaginea, sau ceea ce reprezintă imaginea. 3. Biblia și limbajul imaginii Termenul „biblie” vine din grecescul ‑ „cartea” la singular, iar la plural τα βιβλία, „cărțile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
arată distanța care există între divin și chipul său. Distanța, care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dublul semnificat de motivație și temă figurativă. În icoană, simbolul apare ca instrument de cunoaștere dar și imagine, și deschide semnificatul esențial: aici trecutul cultural nu contează, efortul îndelungat de legături și construcții de gândire, efort de săptămâni și luni, este ineficace. Este nevoie să fie prezentul imaginii în momentul imaginii (...) în adeziunea totală la o imagine izolată mai precis, în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
obiect poate avea valoare simbolică, chiar dacă este concret: piatră, arbore, ocean sau abstract: formă geometrică, număr etc. Simbolul este alcătuit din două componente: simbolizantul se referă la forma semnului, analog semnificantului lingvistic și simbolizatul se referă la conținutul simbolizat, analog semnificatului. Simbolul se deosebește de semn, deoarece semnul este doar o convenție în cadrul căreia semnificantul și semnificatul sunt diferiți, în timp ce simbolul presupune o omogenitate a semnificantului și a semnificatului. De exemplu, simbolurile algebrice, matematice sunt doar semne; nu există nicio știință
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
etc. Simbolul este alcătuit din două componente: simbolizantul se referă la forma semnului, analog semnificantului lingvistic și simbolizatul se referă la conținutul simbolizat, analog semnificatului. Simbolul se deosebește de semn, deoarece semnul este doar o convenție în cadrul căreia semnificantul și semnificatul sunt diferiți, în timp ce simbolul presupune o omogenitate a semnificantului și a semnificatului. De exemplu, simbolurile algebrice, matematice sunt doar semne; nu există nicio știință exactă care se poate exprima doar prin simboluri. Acestea exprimă realități concrete, iar semnele sunt utilizate
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
semnului, analog semnificantului lingvistic și simbolizatul se referă la conținutul simbolizat, analog semnificatului. Simbolul se deosebește de semn, deoarece semnul este doar o convenție în cadrul căreia semnificantul și semnificatul sunt diferiți, în timp ce simbolul presupune o omogenitate a semnificantului și a semnificatului. De exemplu, simbolurile algebrice, matematice sunt doar semne; nu există nicio știință exactă care se poate exprima doar prin simboluri. Acestea exprimă realități concrete, iar semnele sunt utilizate ca simboluri în artă. Astfel, simbolul presupune interpretare, afectivitate, dinamism, acționând asupra
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
din deschiderile pe care dl. ing. Dumitru Ștefănescu și le acordă în pictură. Este o deschidere ce-i poate îmbogăți în mod esențial pictura, mutându-i zona de interes din domeniul căutărilor formale în cel al precizării și a adâncirii semnificaților raporturilor sale cu motivul...”( Ana Maria Vicol - critic de artă) Ștefăniță Elisabeta 1905 1980 Tapițer „Știu să țes, să cos, așa cum îmi arăta mama mea, din copilărie. Ce fac eu acum nu seamănă cu nimic, fiindcă acum povestesc. Îmi vin
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sau cu obiectul, încât le poate descrie funcțiile și le poate condiționa recunoașterea. Reiese de aici un caracter insolit pe care îl capătă, de interstițiu, de "terț inclus", pe de o parte, în relația dintre "semnificant" (lucru sau formă) și "semnificat" (substanță sau concept), pe de alta, între referință și subiectul receptor, imaginea solicitând atât funcția cognitivă (recunoașterea unui conținut, perceput și transmis senzorial), cât și capacitatea de reprezentare abstractă, intelectivă, cu ajutorul funcțiilor imaginației. În configurarea structurilor imaginarului, imaginea se dovedește
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
declinare", un "stil" propriu. Figurile care polarizează imaginarul sunt: pe de o parte, metonimia și metafora − prima, prin deplasarea sensului în interiorul aceleiași rețele semantice (fiecare imagine este parte a unei structuri, dar rezumă și întregul sistem); a doua, prin condensarea semnificaților aparținând unor rețele tematice diferite −; pe de altă parte, oximoronul (când semnificații sunt contradictorii; definește principiul coincidentia oppositorium) (Thomas 19). Imaginarul însuși este sistemic, liber să primească și să ofere noi unități semnificante; este riguros și dinamic în același timp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
produse de tip intelectiv, deductiv și analogic. Distanța dintre model și dedublarea, imitarea sau interpretarea sa simbolică este nu doar conștientizată, ci numită și impusă prin chiar teoria imaginii ortodoxe și teocrația bizantină la care se afiliază puterea medievală românească. Semnificatul, conținutul mental mnezic (imagine internă, amintire) sau conceptual, se poate referi la un obiect real, la o ficțiune sau la un obiect imaginar, tocmai în acest fel marcând distanța și făcând posibilă conștientizarea unor medii de existență atât de diferite
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
non-congruente care se înfruntă, sursa de sens - puterea voievodului − este complet golită de timp. Chiar ea, monograma "Io", indestructibilă, părăsește centrul (careului), pentru a-și urma, tăcută, măștile. Plurală în reprezentare, este în același timp forma unitară de expresie pentru semnificatul puterii. Generator și pavăză în același timp, cod ce însoțește numele propriu al voievodului, monograma se dispersează ea însăși în spațiul textului, tot așa cum vocea Personajului său se aude în spațiile din text, la fel ca toate celelalte. Doar un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cel care denotă percepția fizică) al lexemelor analizate. Analiza polisemiei și a sensurilor "derivate" fac obiectul capitolelor III și IV. 11 Pentru un model recent de descriere a structurii sensului lexical, vezi Bidu-Vrănceanu (2008: 20-28). 12 La Bidu-Vrănceanu (2008: 19) semnificatul comun al unei paradigme este denumit arhisemem. 13 Vezi și inventarul din Dima (2002). Un inventar al verbelor de percepție din limba română este inclus în Anexă, constituită pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009. 14 Termenul prototip a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
predarea limbii, ci ține seama de greutatea pragmaticii lexicale În cadrul discursului. În afara faptului că, de la o societate la alta, limba nu reflectă realitatea În același mod, o serie de semne numite echivalente (care țin de același referent) pot să aibă semnificați identici și Încărcături culturale Împărtășite (numite În continuare ICI) diferite. Astfel, cuvântul „vacă” desemnează, În India ca și În Franța, femela taurului, dar ICI este diferită de la o țară la alta: În India, vaca este protejată, fiind considerată sfântă, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
textului concepută de Eugeniu Coșeriu, este o hermeneutică a sensului 20 sau, cu alte cuvinte, interpretarea sensului la nivelul macrostructurii reprezentate de text, ce are dimensiuni care pot varia între un singur cuvînt și o operă întreagă, o reconstituire a semnificatului pornind de la exegeza semnificantului textual cu perspectiva desemnării realizate prin el. Deoarece, în concepția acestui lingvist, sensul este actualizarea semnificației prin realizarea desemnării, s-ar putea deduce că aceste procese realizate prin actul (sau actele) de vorbire care compun(e
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]