1,406 matches
-
cîrmaciului "genial", id est prin cultul, personalității supreme a partidului și statului, preludat de cultul eroilor "progresiști" ori "patrioți" (de la Petru cel Mare la Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu etc.). Nu deveniseră oare Lenin, Stalin, Mao, Kim Ir Sen, Tito, Ceaușescu un soi de "botezători" profani ai popoarelor, în numele unei noi confesiuni? Nu constituia comunismul (așa cum au arătat Berdiaev, Merejkovski și alții) un misticism laic, oficializat și obligatoriu, o religie cu cît mai degradată cu atît mai despotică. O
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
semitistul francez nu au avut un ecou sau o clarificare În lucrările de indianistică despre yoga. Cu privire la sfigmologie Însă, se pare că nu există alte tratate indiene decât cele moderne, de pildă N³Ăivijñ³na al lui Kañ³da, N³Ăiprak³ïa al lui Sarikar Sen (editate În India În 1988, respectiv 1976), cf. Arion Roșu, „L’eau en Inde”, 1999-2000, p.57 n. 108, cu o referință suplimentară la un tratat marat contemporan cu Honigberger (Bombay, 1839, litografiat). Există și un tratat despre N³ĂșparșkÌa (Examenul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
, Rodica (12.III.1925, București), prozatoare. Este fiica Victoriei (n. Seni) și a lui Hurmuz Aznavorian, avocat. Urmează la București Liceul „Regina Maria” (1936-1944), Institutul de Arhitectură (1944-1946), întrerupt din cauza arestării tatălui, fost deputat liberal și pledant în procesul miniștrilor antonescieni - situație care îi va marca existența -, și secția de regie
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
de Aur - au proprietăți cu adevărat uimitoare: 9 „Cvadraturi” de dreptunghiuri: Orice număr impar de dreptunghiuri cu laturi egale cu numere succesive ale lui Fibonacci intră exact într-un pătrat. 9 Unsprezece este Păcatul: În drama lui Schiller Piccolomini, astrologul Seni declară: „Unsprezece este Păcatul. Unsprezece încalcă cele Zece Porunci”. Suma oricăror zece numere consecutive ale lui Fibonacci este egală cu de 11 ori cel de-al șaptelea număr. 9 Revanșa sexagesimalului: Cifra unităților numerelor lui Fibonacci se repetă cu o
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
Forsyth, Tim (coord.), 2005, Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra, New York. Ginsberg, Leon, 1996, Understanding Social Problems, Policies, and Programs, University of South Carolina Press, Columbia. Haralambos, Michael; Holborn, Martin, 2004, Sociology: Themes and Perspectives, Collins, Londra; www.haralambosholborn.com. Sen, Amartya, 2004, Dezvoltarea ca libertate, Editura Economică, București. Zamfir, Cătălin, 1977, Strategii ale dezvoltării sociale, Editura Politică, București. Zamfir Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași. Zamfir Cătălin, 2005, Spre o paradigmă a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre îndreptățiri și ofertă. În timp ce oferta desemnează ceea ce o societate, în ansamblul său, este capabilă să producă la un moment dat, îndreptățirile reprezintă un ansamblu de norme sociale care guvernează procesul social de distribuție a bunăstării. Preluând ideea lui Amartya Sen, că perioadele de foamete din istorie nu au coincis cu cele de declin economic, Dahrendorf avansează teza conform căreia dezvoltarea socială presupune deopotrivă o creștere a ofertei și a îndreptățirilor. În termenii săi, dezvoltarea socială poate fi conceptualizată ca mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stigmatizante pentru copiii romi, ceea ce îi împiedică să aibă o participare deplină în diverse contexte ale vieții publice (spre exemplu, o petrecere a copiilor sau participarea la activități în afara școlii, împreună cu alți copii din școli nesegregate). În 1995, Silver (apud Sen, 2000, p. 7) include în lista excluziunii „respectul, împlinirea și înțelegerea”, dimensiuni excluzionare pe care segregarea în educație le face în mod clar evidente. Chiar înainte de această precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Perspective, ediția a II-a, Westview Press, Boulder. Jigău, M.; Surdu, M. (coord.), 2002, Participarea școlară a copiilor romi: probleme, soluții, actori, Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Marlink, București. Sen, A., 2000, „Social Exclusion: Concept, Aplication, and Scrutiny”, Social Development Papers, nr. 1, Asian Development Bank, Manila. Zamfir, C.; Preda, M. (coord.), 2002, Romii din România, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Expert, București. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bunăstarea individuală s-a făcut prin raportarea PIB la populație (PIB pe cap de locuitor). Indicatorul nu oferea însă nici o informație despre distribuția venitului. Pentru nuanțarea analizelor, s-a extins utilizarea unor măsuri ale inegalității distribuției veniturilor (coeficientul Gini, indicii Sen, Fishlow, Kuznets etc.). Cu timpul, s-a recuperat dimensiunea socială a dezvoltării, accentuându-se importanța calității creșterii, a dezvoltării nu doar economice, ci și sociale sau umane, lărgindu-se sfera conceptului de dezvoltare. Începând cu anii ’60, contestarea măsurării venitului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și factor al schimbării sociale (1997, p.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în România, 2004, Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului. Raulings, Laura; Sherburne-Benz, Lynn; Van Domelen, Julie, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, IBRD, World Bank. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sen, Amartya, 1993, „Capability and Well-Being”, în Martha Nusbaum, Amartya Sen (coord.), The Quality of Life, WIDER, Claredon Press, Oxford. Sen, Amartya, 1997, „Human Capital and Human Capability”, World Development, nr. 12. Smith, D.M., 1973, The Geography of Social Well-Being in
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Raulings, Laura; Sherburne-Benz, Lynn; Van Domelen, Julie, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, IBRD, World Bank. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sen, Amartya, 1993, „Capability and Well-Being”, în Martha Nusbaum, Amartya Sen (coord.), The Quality of Life, WIDER, Claredon Press, Oxford. Sen, Amartya, 1997, „Human Capital and Human Capability”, World Development, nr. 12. Smith, D.M., 1973, The Geography of Social Well-Being in the United States: An Introduction to Territorial Social Indicators, McGraw-Hill
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, IBRD, World Bank. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sen, Amartya, 1993, „Capability and Well-Being”, în Martha Nusbaum, Amartya Sen (coord.), The Quality of Life, WIDER, Claredon Press, Oxford. Sen, Amartya, 1997, „Human Capital and Human Capability”, World Development, nr. 12. Smith, D.M., 1973, The Geography of Social Well-Being in the United States: An Introduction to Territorial Social Indicators, McGraw-Hill, New York. The Johannesburg Summit, 2002, Comunicat de presă, HYPERLINK "http
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calitatea locuirii și nivelul de trai în general, cât și elemente spirituale precum educația, libertatea de exprimare și de manifestare culturală. Poate aceste lucruri nu au fost mai bine sintetizate decât în noțiunea de dezvoltare umană, introdusă de economistul Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie, în strânsă legătură cu conceptul său de capabilitate. Mahbub un Haq, economist pakistanez, a elaborat acest concept încorporându-l în construcția Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), al cărui părinte a fost. „Dezvoltarea umană” spune el
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Author><Year>2005</Year><RecNum>48</RecNum><record><rec-number>48</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Kate Raworth</author><author>David Stewart</author></authors><secondary-authors><author>Fukuda-Parr, Sakiko</author><author>Shiva Kumar, A. K.</author><author>Sen, Amartya Kumar</author><author>United Nations Development Programme. Human Development Report Office.,</author></secondary-authors></contributors><titles><title>Critiques of the Human Development Index: A review</title><secondary-title>Readings in human development : concepts, measures and policies for a development paradigm</secondary-title
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru o trecere în revistă, vezi </Prefix><record><rec-number>48</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Kate Raworth</author><author>David Stewart</author></authors><secondary-authors><author>Fukuda-Parr, Sakiko</author><author>Shiva Kumar, A. K.</author><author>Sen, Amartya Kumar</author><author>United Nations Development Programme. Human Development Report Office.,</author></secondary-authors></contributors><titles><title>Critiques of the Human Development Index: A review</title><secondary-title>Readings in human development : concepts, measures and policies for a development paradigm</secondary-title
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Multidimensional analysis of regional inequality: The case of Hungary”, Social Indicators Research, vol. 56, nr. 1, pp. 21-42. Raworth, K.; Stewart, D., 2005, „Critiques of the Human Development Index: A review”, în S. Fukuda-Parr, A.K. Shiva Kumar, A.K. Sen, United Nations Development Programme, Human Development Report Office (coord.), Readings in human development: Concepts, measures and policies for a development paradigm, Oxford University Press, New Delhi, New York.. Sandu, D., 1999, „Dezvoltare și sărăcie în satele României”, Sociologie Românească, nr. 4
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școala virtuților. Lucrurile s-ar putea opri aici, dar Comenius știe că noi lumi se deschid solicitând studii din ce în ce mai înalte. Liniștea deplină și înțelepciunea ce se conduce pe sine (symbiotica), pe alții (scholastica) sau cetatea (politica) se câștigă la schola senii. Dar absolvirea „școlii bătrâneții” este doar șansa de a intra la schola mortis; Dumnezeu îi deschide omului spiritualizat, la „școala bătrâneții”, porțile veșniciei. Dar în mundus aeternus nu pătrund decât cei care au deprins „arta de a muri”. Nu este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care se ocupă de apotelesmatică - numele dat, pe atunci, astronomiei. Dar, într-o zi, studiul acesta pansofic se încheie. Ulise trebuie să plece acasă pentru a-și împlini destinul citit în stele. Este la schola virilitas, dar îl așteaptă schola senii și schola mortis. Calipso ar fi vrut să schimbe țesătura acestui destin: ar fi vrut să-l treacă, direct, „fără examene”, în schola aeterna, eludând „legislația” uraniană și atlantică. Atunci, alertat, intervine iarăși Hermes, mesagerul zeilor și tâlcuitorul înțelesurilor, și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Spengler și Toynbee, mai curând decât să facă apel la paradigma extrem de complexă și rafinată a antropologiei culturale contemporane sau la ceea ce este valoros și inovator în paradigma studiilor culturale. Un candidat serios la Premiul Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic, bazat pe redefinirea drepturilor-libertăți (individuale ale) omului ca drepturi-creanțe (colective ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la Commune, Cântul vieții; nr. 124, 18 febr.: Veronica Porumbacu. - Noaptea răsvrătiților; nr. 125, 25 febr.: Petru Vintilă - Primăvara timpurie; nr. 126, 25 febr.: Maria Banuș. - Din Maramureșă; nr. 127, 11 mart.: Dumitru Corbea. - Doftana; nr. 128, 18 mart.: Alexandru Sen. - Poem despre douăsprezece milioane de copii; Petre Solomon. - Aniversarea lui 18 martie 1871; nr. 129, 25 mart.: Petru Vintilă. - Balada pentru pace; nr. 130, 131, 6 aprilie: Victor Felea. - Autocritică; Bardos B. Arthur - De pe culme; Aurel Baranga - Cântecul soldatului căzut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
12. Faceți acest exercițiu (de la etapa Întîi pînă la a unsprezecea) din cînd În cînd, pînă În momentul În care sînteți absolut siguri că puteți simți energia limpede și cu ușurință. Byosen reikan-ho Această denumire Înseamnă: Byo: boală, maladie, dezechilibru; Sen: Înainte, În față, anterior, viitor, anterioritate; Rei: energie, suflet, spirit; Kan: emoție, sentiment, senzație; Ho: tratament, metodă, cale. Această metodă este asemănătoare tehnicii „scanării” de la pagina 60** și reprezintă un mod de a simți dezechilibrul energetic cu ajutorul mîinilor, fie În
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1996), Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1999), Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (2002), Kinesiologie - știința mișcării, Editura Medicală, București. Sen, A.L. (1978), Educație și terapie, o viziune educațională asupra psihoterapiei, Editura Didactică și Pedagogică, București. Soubiran, G.B., Coste, J.C. (1975), Psychomotricité et relaxation psychosomatique, Doin, Paris. Stambak, M., Lheriteau, D., Auzias, M., Bergès, J., de Ajuriaguerra, J. (1964), „Les
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
alteori copilul ascuns sub această mască. După criterii formale, toate ar putea fi respinse, însă nu s ar mai înțelege deloc rostul și situația lor. Multe nonsensuri apar în jargonul privat al filozofiei (Cercetări filozofice, § 119). Unele stau sub aparența sen sului: „Numărul prietenilor mei este n și n2 + 2n + 2 = 0“ (§ 513). Altele vin cu aparența vorbirii clare, ca atunci când cineva spune că „înțelege propoziția «eu sunt aici», chiar dacă nu reflectează deloc cum, în ce împrejurări, va fi folosită această
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]