939 matches
-
la rațiune pentru a profana toate gunoaiele pe care clerico-fasciștii le sfințiseră. Prin urmare, era drept să fim laici, iluminiști și progresiști cu orice preț. Acum, Calvino - deși indirect și cu tot respectul unei polemici civilizate - îmi reproșează un anumit sentimentalism „iraționalist” și o anumită tendință, la fel de „iraționalistă”, de a simți o nejustificată sacralitate a vieții. Cât privește o discuție directă, limitată la avort, aș vrea să-i răspund lui Calvino că eu nu am vorbit niciodată despre o viață în
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
catehism curent momentului redactării și vechile texte religioase ce stau la baza acestuia). Limbajul religios este insuportabil de secole întregi, cel puțin în Italia. Contrareforma a fixat până în zilele noastre un astfel de stil insuportabil. Printre altele, s-a adăugat sentimentalismul odios al subculturii tradiționaliste ale secolelor al XIX-lea și XX. Limba italiană liturgică vorbită astăzi în cadrul Bisericii este aproape respingătoare. O asemenea lungă tradiție lingvistică - intrată profund în cultura specifică a Bisericii - poate să joace feste inclusiv oamenilor aflați
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de creație populară. Apariția bandoneonului (el bandoneón) a însemnat actul de identitate al acestei creații inconștiente și multitudinare, tangoul ajungând să fie ceea ce trebuia să fie, "ceea ce era înainte de a fi, esența tangoului"123. Instrument sentimental, dramatic și profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al acordeonului, bandoneonul scoate tangoul din lupanare și mahalale, cu el tangoul cucerește centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
religieux en France au XVH-ième siècle (Istoria literară a sentimentului religios în Franța secolului al XVH-lea) a abatelui H. Bremond își extrage o mare parte din material din literatură; iar Monglond și Trahard au scris studii foarte subtile despre sentimentalism, sentimentul preromantic al naturii și curioasa sensibilitate a revoluționarilor francezi. *19 161 Dacă studiem lista lui Unger, trebuie să recunoaștem că unele dintre problemele pe care le enumera sunt pur și simplu probleme filozofice, ideologice, pentru tratarea cărora poetul a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
nuvelistica din epoca formației lui, preluând motive, tipuri și situații. Ca și I.AI. Brătescu-Voinești, I.A. Basarabescu și alți înaintași sau contemporani, Rebreanu a „suferit” în mod pozitiv influențele dominante ale timpului, în primul rând Cehov și Gorki. Absența sentimentalismului, a oricăror speranțe în împlinirea unui vis, a unei dorințe sunt notele distinctive ale nuvelelor sale, care-l diferențiază de cele ale contemporanilor. Momentele de poezie , de vibrație sufletească existentă la I.A. Bassarabescu sau Brătescu-Voinești amplifică în fond, această
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
propune intrarea în rezonanță cu „spiritul veacului“, acceptarea elementelor de noutate din literatura europeană contemporană. Cenaclul condus de Lovinescu a fost agorá scriitorilor care năzuiau să se delimiteze de convențiile artistice tradiționale, să depășească orizontul limitativ al problematicii rurale și sentimentalismul minor. În lirică se explorează orizonturile interioare și limitele limbajului (poezia ermetică), în proză se cultivă introspecția, analiza conștientului, a subconștientului. În critica literară, se au în vedere nu analizele reci, conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a revitaliza, reîntineri, și purifica corpul. 5. A 5-a chakră, centrul inimii (Anahata), se găsește În dreptul inimii. Reprezintă o legătură vitală cu Energiile Angelice ale Gândurilor Pure, și Energia Sacră a Iubirii Totale, eliberată de orice simț de posesiune, sentimentalism, etc. Această Iubire Pură este cea care face corpul să funcționeze eficient. 6. A 6-a chakră, centrul Timus, este de asemenea nou formată, așezată În dreptul glandei timus. În viitoarea realitate pe care o vom trăi, corpul va fi doar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
vizând „conținutul, obiectul, funcția socială” a actului artistic, cu teoriile „idealiste”, axate pe autonomia esteticului. Antimaiorescian, I. susține intenția de satirizare a societății „burgheze” din comediile lui I.L. Caragiale, respinge operele lui Urmuz, din pricina „comicului lor gratuit”, se pronunță împotriva sentimentalismului romantic și a „concepțiilor idilice”. Autorul este preocupat de surprinderea nuanțelor conceptuale care ar trebui folosite în construcția noilor tipuri de eroi; astfel, considerând ca imperativă „necesitatea eroului romantic revoluționar”, el constată falsa incompatibilitate a romantismului cu realismul, semnalând, totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
controlată? *** Aceste întrebări referitoare la autodeterminarea națională și societatea civilă merită să fie examinate mai profund, și nu doar pentru evidenta relevanță politică din contemporaneitate. Este necesar să ne ocupăm de ele pentru a ilustra modalitățile noi și lipsite de sentimentalism de reconsiderare a teoriei moștenite privind societatea civilă, reconsiderare ce se impune cu urgență pentru ca prietenii societății civile să evite capcana idealizării nesăbuite a capacității sale de a promova libertatea, egalitatea și solidaritatea cetățenilor. Neglijarea acestor întrebări în discuțiile contemporane
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
al Collége de France se angajează într-o polemică contra autorității ecleziastice a Iezuiților împreună cu prietenul său Edgar Quinet. Devine adept al revoluției din 1848, și prezintă o serie de conferințe incendiare. Din scrierile sale se desprinde un amestec de sentimentalism democratic. Cărțile sale de mare succes au fost L'Amour (1859), La Femme (1860), La Mer (1861), care evidențiază talent poetic și înclinarea spre romantism, dar, în același timp, îi afectează autoritatea științifică, restabilită în final de apariția postumă a
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
alura izvodirilor de maturitate. Deocamdată, în asemenea istorisiri cu profil incert, Maupassant și Flaubert își dau mâna cu Edmondo de Amicis. Schițele din „Revista copiilor”, reluate în volumul Moș Stan (1923), par concepute sub semnul lui Cuore, prin candoare și sentimentalism, prin nimbul de exemplaritate. Lumea nuvelelor și schițelor lui B. se mișcă într-o lentă, definitivă circularitate. Ambianța este aceea a orășelelor de provincie, unde monotonia se împânzește peste tot. O existență căzută în plictis, instalată - la fel ca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
-s sfinte / Te uită cum ninge decembre/ Nu râde, citește-nainte" (Decembre) 5. Aspirația spre absolut este întreținută de nostalgia poetului, obligat să supraviețuiască într-un mediu ostil, monoton, unde plictisul devine suferință: "Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie" sentimentalismul ia forma unei anxietăți; 6. Natura sub pecetea forțelor distructive rămâne doar o stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante crează stări nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în cauză: de exemplu, mîna fetiței Danka. O strategie antirealistă este "poetica dublajului"; rima, repetiția, inversările simetrice. Ea permite desfășurarea laolaltă a aluziilor biblice și istorice reale. Această strategie subminează tendința anecdotei de a prelua și a impune realismul ca sentimentalism, tendința istoriilor individuale de a umbri tragediile istorice. Totuși, ea reușește să îi individualizeze pe evrei. Aceleași personaje sînt redate în mini-istorii din situații de zi cu zi, astfel încît ele devin personaje reale, dar istoriile lor sînt încadrate/înrămate
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cunoscut) califică o sensibilitate fragilă, gata să vibreze entuziast În fața obiectului sau evenimentului celui mai neînsemnat, Întîmpinat adesea cu o imnică fervoare (a se vedea, În acest sens, primele paragrafe ale evocării din aceleași Memorii lovinesciene), ele acoperă și nostalgia, sentimentalismul „răvășit descompus”, adică un fond de anxietate răbufnind nu o dată la suprafață din miezul „contemplației visătoare”. Între asemenea coordonate, „minunata putere bovarică” e, de fapt, mai degrabă expresia unei autentice nevoi de comunicare / comuniune, de solidaritate compensatoare cu un grup
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
gramatică” și „logică” (În Înțelesul de limbaj convenționalizat, dar și În cel propriu, În prelungirea sloganurilor futuriste și dadaiste): „Artistul nu imită artistul creează. / Linia cuvîntului culoarea pe care n-o găsești În dicționar. INVENTEAZĂ INVENTEAZĂ / Arta surpriza / Gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe”. În fine, această frază care măsoară patosul angajării În Înfruntarea convenționalului și afirmarea absolutei disponibilități a spiritului creator: „lepădarea formulelor purgative și cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi În aerul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Voronca, Încă de la primele luări de poziție, pe fundalul proiectului general al desprinderii artei de formele convenționalizate ale trecutului cultural și de radicală Înnoire a mijloacelor de expresie. CÎnd, În Aviograma tipărită În 75 H.P. poetul expediază ironic „gramatica, logica, sentimentalismul ca agățătoare de rufe”, putem citi deja Într-o atare respingere voința unei răsturnări care privește În primul rînd limbajul poetic. Conjugarea atacurilor Împotriva logicii (ca expresie a impersonalității discursului conceptual) și gramaticii (ca sistem de reguli consfințind caracterul convențional
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu uimirea și entuziasmul descoperitorului de ținuturi noi, În care se instalează dezinvolt, Înregistrîndu-le reportericește metamorfozele. Senzația primează (acea „senzație prinsă stea În cleștele poemului actual”), traducînd o voință de instalare În concret, de obiectivare a atitudinii lirice, eliberată de „sentimentalismului” romantic - dar un „concret” distanțat de simpla reproducere mimetică, comportînd restructurări esențiale, deschis spre un vast cîmp relațional, cîștigînd o nouă identitate, conferită de sinteza imaginativă. Considerată superficial, viziunea ar părea pur impresionistă (de „impresionismul” lui Voronca vorbea, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Experiența din Invitație la bal urmează, În linii mari, acestor exigențe. Dacă „artistul nu imită, artistul creează”, căutînd „linia cuvîntul culoarea pe care n-o găsești În dicționar” și forțînd tiparele gramaticii și logicii, eliberîndu-se, pe de altă parte, de „sentimentalism” (Aviograma din 75 H.P.), această poezie răspunde În mare măsură programului. Arta este „surpriză” prin contrazicerea sistemului de așteptări al cititorului obișnuit cu un alt tip de discurs, prin modificarea, În ultimă instanță, a universului imaginar, prin deschiderea unei breșe
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
contemporanilor români, venea și el în contratimp. E greu de admis, de asemenea, reducerea unor scriitori la o singură trăsătură: „sentimentalul Maupassant”, „incomparabilul caz de bovarism Stendhal”, maestrul biografiei psihologice Sainte-Beuve, care a făcut „mahalagism distractiv”. Combaterea, tot excesivă, a sentimentalismului, depistat chiar și la marii poeți, riscă să compromită însuși lirismul acestora. Despre literatura română Z. a scris puțin și oarecum întâmplător. Prețuitor al Junimii, cu care și-a descoperit atâtea afinități (lupta contra imposturii, a falsității, a prostului gust
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Schwob, H. G. Wells, Gustav Meyrink, Hanns Heinz Ewers, Karl Hans Strobl. Inteligență disociativă, neafiliată, desăvârșit autonomă, pasiune intelectuală, pentru care ideile trec pe primul plan, iar autorii și cărțile devin pretexte de nesfârșit distinguo; aversiune declarată contra gândirii practice și sentimentalismului de ordin cultural sau național; causticitate necruțătoare față de ideile acceptate, de idola tribus; ironie, care este atitudinea sa înaintea vieții și a comodității de judecată contemporană, fie că se situează tradițional, fie că se reclamă de la spiritul de neliniște postbelic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
sale. Citindu-l pe Turgheniev (Editura Polirom, 2002, 248 p.), apărut într-o excepțională versiune românească semnată de anglistul și romancierul constănțean Florin Șlapac, repropune o narațiune clasică scandată modern, britanică și irlandeză totodată, eliptică de orice zăbavă descriptivă sau sentimentalism. Abil în practica reinscripției unor climate psihologice sub zodia fatalismului ce amintesc de "Oameni din Dublin" (Joyce) sau personaje și decupaje din narațiunile unui Maupassant sau Turgheniev (tipologia oamenilor de prisos, idealiști abulici striviți de angrenajul social), Trevor povestește cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu un răgaz pentru o șuetă. Sedusă de postura oficial recunoscută de „regină a științelor”, în Occident teologia medievală a renunțat să mai fie cu adevărat profetică și autocritică, preferând construcția de sisteme metafizice în locul hermeneuticii Scripturii, sau refugiul în sentimentalismul pietist în absența unei deconstrucții conceptuale a idolatriilor politice și culturale. În Răsărit, teologia n-a perceput decât foarte târziu miza modernității și a secularizării, răspunzând fie printr-un vis totalitar (e.g. a treia Romă perpetuă), fie printr-o proiecție
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
decât o figură de mutant a păcii veșnice a Duhului. Necunoscută liniștii trecătoare a lumii, isihia (cum o numesc sfinții) presupune curajul pogorârii la iad. Rădăcinile violenței nu pot fi ignorate doar printr-un lapsus de luciditate și surplus de sentimentalism: „fiindcă ești căldicel - nici fierbinte, nici rece - am să te vărs din gura Mea” (Apoc. 3,14). Aceasta ar echivala cu abandonarea problematicii metafizice a răului și contestarea naturii expiatoare a virtuții. Autovictimizarea en masse, alături de culpabilizarea providenței, reușesc să
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
, revista apărută la București, ca lunar, la 15 aprilie și la 15 mai 1926. În articolul-program, Catre cetitori, se afirma că publicația va părăsi „sentimentalismul rural”, orientându-se către valorile civilizației urbane. În consonanta cu acest program, se publică un eseu al lui Ștefan Zeletin, Agonia tradiționalismului rural în cultura română, precum și Neoliberalismul de Dumitru Drăghicescu. Semnează versuri Ion Pillat, V. Voiculescu, Al. Claudian, Cezar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288711_a_290040]