1,101 matches
-
gândirea”, și pe care, spunea filosoful grec, “și omul o poate atinge din când În când”. Mult mai des decât credea Aristotel, oamenii de știință cugetă și analizează mecanismele și substraturile gândirii umane. Neurofiziologii au descoperit că encefalul conține centri senzitivi (centrul vederii, al auzului, al mirosului ș.a.), centrii motorii pentru comanda musculaturii și intervine În homeostazia organismului (adică reglează respirația, tensiunea arterială, temperatura, compoziția chimică a sângelui etc.). Multă vreme a prevalat concepția evoluționistă după care conștiința este o funcție de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
se însoțesc de intuiții abstracte, opriri a gândirii, gândirea amintirilor. Tabloul se va completa în timp cu apariția de, halucinații auditive clasice: verbale, obiective, individualizate și tematice. La acestea se adaugă fenomene de automatism motoriu (gesturi parazitare, ticuri, impulsiuni), automatism senzitiv (halucinații cenestezice, senzații de curent electric sau de raze caustice mai cu seamă pe abdomen și organele genitale). Sindromul nu este specific debutului schizofreniei, însă apar aici cu o deosebtă frecvență ideile delirante care exteriorizează un caracter ilogic și absurd
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
naționalitate sau etnie, au aceleași nevoi de bază și Învață În același mod. Munca ei ne arată că toți copiii trec prin aceleași stadii când sunt cu adevarat gata să Învețe un anumit lucru. Ea a numit aceste stadii „perioade senzitive”: -de la naștere la șase ani—„timp de transformări” când copilul are o minte absorbanta; -de la șase la doisprezece ani—acum Începe să Înțeleagă lumea; este o perioadă de pace și de obișnuințe când copilul explorează prin folosirea imaginației
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
a abordat muncă cu copiii mici atât din punctul de vedere al omului de stiință cât și al educatorului. Ea a considerat că trebuie să observăm copiii Îndeaproape pentru a le putea oferi ceea ce ei au nevoie În timpul fiecărei „perioade senzitive”. A sugerat educatorilor că rolul lor principal este de a „observa” copilul și de a „pregăti mediul” pe baza observațiilor făcute, a văzut rolul educatorului mai mult În a crea situații de Învățare decât de a preda direct, fiind mai
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
că fără înțelegerea adevăratei na-turi a vorbirii omenești, cunoașterea dezvoltării intelectului uman ar rămîne superficială și inadecvată. Limba și vorbirea nu sînt legate însă numai de latura intelectuală a psihicului omenesc, ci sînt implicate chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
preferând hazardul îl desparte luciditatea, mereu în acțiune. Inventatorul lui Arthur-detectivul vine cu propria-i regie inconfundabilă. Repudiind banalul care mortifică mica provincie (locul unde nu se întâmplă nimic), deturnând spre umor însemnele stereotipiei curente dar lăsând loc și elegiei, senzitivul Emil Brumaru adoptă masca unui dionisiac fantast. Melancolia, câtă este, atribuită bunăoară Ospitalierului, se estompează printre zâmbete. De detectivul Arthur, de Julien Ospitalierul, el e aproape și departe; formează cu ei un triptic legănător balansând între exterior și interior. Detectivismul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
diminuarea sau inhibarea sensibilității, conductibilității și reactivității nervilor, prin aplicarea procedeelor și tehnicilor de masaj relaxatoare, din cadrul masajului clasic, masajului reflex, reflexoterapiei, presopuncturii, punctoterapiei, shiatsu-lui și stretching-ului și a masajului sub apă; determinarea unor reacții complexe, nu numai în domeniul senzitiv, cât și în cel motor și trofic, sub influența tuturor procedeelor și tehnicilor de masaj, dar cu deosebire, a metodelor terapeutice tradiționale asiatice care determină o echilibrare a circulației energetice, a masajului reflex al țesutului conjunctiv subcutanat mai ales prin
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
formarea/reformarea imaginii corporale și contribuind la reintegrarea în schema 30 corporală a părților corpului afectate (care în unele situații sunt ”renegate” de pacienți). Masajul aplicat asupra unei regiuni afectate, care și-a pierdut total sau parțial funcțiile motrice și senzitive (cu excepția cazurilor în care este vorba despre o exagerare a sensibilității dureroase), permite restructurarea imaginii sale statice și dinamice; chiar dacă masajul este resimțit de către pacient, ca fiind reconfortant, calmant, se consideră că atingerea terapeutică realizată îl stimulează să-și conștientizeze
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
inhibă sensibilitatea, conductibilitatea și reactivitatea nervilor; executate energic și în ritm viu, produc efecte stimulatoare, activează funcțiile țesuturilor și organelor, măresc sensibilitatea, conductibilitatea și reactivitatea nervilor. Reacțiile determinate de aplicarea masajului sunt complexe și se produc atât ̀ n domeniul senzitiv, cât și ̀ n cel motor și trofic. Din acest punct de vedere și după localizarea efectelor masajului, se poate vorbi despre: efecte neurologice la nivel local efecte segmentare efecte generale efecte sedative efecte dureroase efecte relaxatoare efecte hipnotice. Efectele
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
la nivel local efecte segmentare efecte generale efecte sedative efecte dureroase efecte relaxatoare efecte hipnotice. Efectele neurologice ale masajului la nivel local Constau în vasodilatație obținută pe baza unui reflex axonic, neintervenind centrul medular, ci numai o ramură a neuronului senzitiv. Efectele segmentare Sunt considerate acelea ̀ n care nu intervine decât nivelul medular interesat ̀ n zona asupra căreia se exercită stimularea și se bazează pe interrelațiile strânse care unesc diferitele regiuni ale unui metamear (zonele Head, zonele MacKensie, zonele
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
să și fi păstrat troficitatea, aici intervenind rolul masajului; alături de masaj, mobilizarea articulară și fizioterapia, joacă un rol la fel de important. Trebuie precizat că masajul nu are efect asupra afecțiunii neurologice ̀ n sine (în care se ̀ ntâlnesc tulburări trofice, senzitive și motorii). în afecțiunile sistemului nervos periferic masajul are ca obiective: a. profilaxia tulburărilor trofice cutanate și musculare, contribuind la ̀ ntreținerea vasomotricității superficiale și profunde, ținând cont de fragilitatea relativă a structurilor; b. întreținerea elasticității structurilor musculo-articulare condamnate la
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
profund, combinat cu întinderea progresivă (solicitând extensibilitatea totală) a fibrelor musculare și a fasciilor. în cazul hiperesteziilor superficiale, masajul trebuie adaptat corespunzător (procedeele și tehnicile folosite fiind reduse ca intensitate), sau trebuie abandonat, pentru moment. în hipoesteziile datorate lezării nervilor senzitivi periferici, se pare că masajul nu are nici o influență directă. Tulburările motorii luând forma paraliziilor, parezelor sau diskineziilor, singurul rol al masajului este acela de a întreține musculatura. Urmărind acest obiectiv, procedeele și tehnicile de masaj se constituie ̀ n
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
și mușchilor, deformații articulare, limitarea mișcării, toate acestea putând fi prevenite și tratate și prin aplicarea masajului și automasajului. în leziunile nervilor periferici Aceste leziuni au ca urmare tulburări de sensibilitate, motricitate și troficitate (hipo-, hiperestezii, anestezii → în lezările nervilor senzitivi; contracturi musculare și hipertonii, hipotonii, pareze și chiar paralizii → ̀ n lezările nervilor motori; modificări circulatorii, cianoză, edeme, atrofii → ̀ n lezări ale nervilor trofici). în practică se ̀ ntâlnesc simptome complexe datorate unor leziuni ale nervilor cu funcțiuni mixte
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
ventilație mecanică și la repoziționări, masaj și kinetoterapie pasivă pentru prevenirea escarelor și retracțiilor tendinoase. 4.2. ASPECTE PRIVIND MEDICAȚIA APARATULUI RESPIRATOR Antitusivele acționează în sensul calmarii tusei prin deprimarea centrilor nervoși responsabili de acest reflex și prin inhibarea receptorilor senzitivi traheobronșici, efect necesar în cazul tusei neproductive cu riscul producerii emfizemului, hemoragiilor pulmonare, bronhospasmului sau contagiunii. Pe de altă parte utilizarea antitusivelor poate duce la staza secrețiilor bronșice cu cu inițierea mecanismului fiziopatologic de producere a insuficienței respiratorii descris la
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
măduvei spinării se soldează de cele mai multe ori cu tetraplegie totală sau parțială, distrugerile medulare de la nivel C3 sau superior acestuia producând paralizia diafragmului (ceea ce necesită ventilație artificială). Distrugerea centrilor motori medulari la nivel C4 duce la pierderea funcțiilor motorii și senzitive la nivelul bicepșilor și umerilor (același efect fiind constatat pentru leziunile de la nivel C5, plus diminuarea funcționalității mâinilor), la nivel C6 leziunile neuronilor motori sunt urmate de limitarea controlului articulațiilor pumnului și pierderea funcțiilor motorii ale mâinii, iar leziunile de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
edemul medular cauzând paralizii, dureri și rigiditate articulară, dar în leziunile extinse poate fi afectat în mod variabil controlul voluntar al musculaturii trunchiului și membrelor inferioare, cu prezența spasticității. 3. Sindromul medular anterior este produs prin lezarea căilor motorii și senzitive din partea anterioară a măduvei spinării, etiologia fiind diversă (întreruperea fluxului sangvin, hernie de disc, tumori, flexie cervicală forțată). Manifestările clinice constau în pierderea motricității și sensibilității termicdureroase ipsilateral și inferior nivelului leziunii; în regiunea afectată sunt păstrate sensibilitatea proprioceptivă și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
medular constau în tulburări sfincteriene și anestezie în șa iar în cazul sindromului cozii de cal - pareză corespunzătoare nervilor rahidieni afectați însoțită de areflexie osteotendinoasă, pareza rectală și a vezicii urinare. Au fost descrise și sindroame spinale cu afectare predominent senzitivă: sindromul cordoanelor posterioare, sindromul cordonului antero-lateral, sindromul cornului posterior. 1. Sindromul cordoanelor posterioare poate apărea ca leziune izolată în caz de mieloza funiculară sau tabes dorsalis, și se manifestă prin ataxie senzitivă (test Romberg pozitiv), diferite simptome de iritare, tulburări
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fost descrise și sindroame spinale cu afectare predominent senzitivă: sindromul cordoanelor posterioare, sindromul cordonului antero-lateral, sindromul cornului posterior. 1. Sindromul cordoanelor posterioare poate apărea ca leziune izolată în caz de mieloza funiculară sau tabes dorsalis, și se manifestă prin ataxie senzitivă (test Romberg pozitiv), diferite simptome de iritare, tulburări sublezionale ale sensibilității kinestezice, dermoleziei, stereognoziei și sensibilității vibratorii, plus semnul Lhermitte (senzație de electrocutare cervico-dorsală cu iradiere în membrele superioare produsă la flexia regiunii cervicale); a fost descris tabesul dorsal, ca
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
tactile și presionale, precum și a celei termic-dureroase. În cadrul acestui sindrom apar și semne de iritare, cum sunt paresteziile, disesteziile, durerile spontane și hiperpatia (sensibilitate tactilă exacerbată și creșterea pragului dureros) [55]. 3. Sindromul cornului posterior, în care sunt lezați deutoneuronii senzitivi din substanța cenușie medulară și ca urmare în dermatoamele corespunzătoare nivelului leziunii apare mai întâi hiperestezia, apoi hipo sau anestezia pentru sensibilitățile tactilă grosieră și termic- dureroasă. Din cauza perturbării activității reflexe în dermatoamele respective se poate instala hipotonia musculară. Din
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
într-o motilitate involuntară, lentă, cu caracter neregulat. O manifestare clinică a sindromului de neuron motor central care interferă cu motricitatea este spasticitatea. Disfuncțiile motorii constau în afectarea mersului și funcției de apucare a mâinii. Dacă se complica cu tulburări senzitive bolnavul are un risc crescut de accidentare. În plus, spasticitatea este însoțită de durere. Această tulburare, caracteristică sindromului piramidal, are la bază hiperexcitabilitatea reflexului muscular de întindere. Ca urmare crește tonusul muscular și reflexele tendinoase devin exagerate. Un semn clinic
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
este variabilă în funcție de localizarea herniei, fiind dominată de durere, care iradiază în regiunea deservită de rădăcinile nervoase afectate, dar și tulburări senzoriale în zonele respective, oboseala musculară și afectarea reflexelor. În formele grave se ajunge la paralizie (deficit motor și senzitiv total), situație care dacă nu se intervine chirurgical în timp util devine definitivă. O afecțiune ereditară a nervilor periferici, produsă prin degenerare axonală, este boala Charcot Marie Tooth. Aceasta polineuropatie se manifestă clinic prin amiotrofii distale, mai ales la nivelul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
presiunile asupra apofizelor cervicale spinoase, mușchilor cervicali paravertebrali, regiunii retromastoidiene, algii care uneori se asociază cu rigiditate cervicală sau cu semne de insuficiență vertebro- bazilară (vertij spontan provocat de mișcări ale capului sau schimbări de poziție). Cauza este lezarea rădăcinilor senzitive ale primelor perechi de nervi rahidieni cervicali. O formă particulară este sindromul algic cervical cu torticolis spastic dureros, caracterizat prin contractura spastică dureroasă a mușchiului sterno- cleidomastoidian. În cadrul sindromului algic lombar durerea poate fi localizată (lumbago) sau poate iradia de-
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ci valoarea expereințială, consumul „pur” apărând nu ca un semnificant social, ci ca panoplie de servicii destinate individului. Faza III este momentul în care valoarea distractivă depășește valoarea onorifică, grija pentru propria persoană devine mai importantă decât comparația provocatoare, confortul senzitiv mai important decât semnele exhibate cu ostentație. Pe creasta acestui val uriaș, gustul pentru nou și-a schimbat sensul. Cultul noutății nu este, de fapt, câtuși de puțin de dată recentă: el s-a impus încă de la sfârșitul Evului Mediu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau prin puneri în scenă spectaculoase. Pretutindeni marketingul senzorial se străduiește să amelioreze calitățile sensibile, tactile și vizuale, sonore și olfactive ale produselor și ale spațiilor de vânzare. Senzitivul și emoționalul au devenit obiecte ale cercetării de marketing destinate, pe de o parte, să diferențieze mărcile în sânul unui univers hiperconcurențial, iar pe de altă parte, să promită o „aventură senzitivă și emoțională” hiperconsumatorului în căutare de senzații variate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
olfactive ale produselor și ale spațiilor de vânzare. Senzitivul și emoționalul au devenit obiecte ale cercetării de marketing destinate, pe de o parte, să diferențieze mărcile în sânul unui univers hiperconcurențial, iar pe de altă parte, să promită o „aventură senzitivă și emoțională” hiperconsumatorului în căutare de senzații variate și de confort senzorial. Ceea ce numesc eu „consum emoțional” nu corespunde decât parțial acestor produse și ambianțe care mobilizează explicit cele cinci simțuri. El desemnează, cu mult dincolo de efectele unei tendințe de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]