5,139 matches
-
pentru că, mă gândeam eu, această copilărie este o copilărie și a spațiilor exterioare, și a celor interioare. Fiindcă foarte multe lucruri se desfășoară înăuntru. Pe temeiul celor din afară. Și e vorba și de afectivitate, și de tot ceea ce este senzorial, de obiecte. Imaginarul lucrează tot pe temeiul senzorialului și al amestecului între afectivitate, religiozitate și senzorialitate. T. S. - De fapt, spațiul exterior pătrunde în cel in-terior inconștient, se păstrează acolo și apoi marchează ființa. Z.D.-B. - Da, e adevărat
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
copilărie și a spațiilor exterioare, și a celor interioare. Fiindcă foarte multe lucruri se desfășoară înăuntru. Pe temeiul celor din afară. Și e vorba și de afectivitate, și de tot ceea ce este senzorial, de obiecte. Imaginarul lucrează tot pe temeiul senzorialului și al amestecului între afectivitate, religiozitate și senzorialitate. T. S. - De fapt, spațiul exterior pătrunde în cel in-terior inconștient, se păstrează acolo și apoi marchează ființa. Z.D.-B. - Da, e adevărat. Iar la amestecul de imaginar și sentiment religios
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
și exersare. Există o varietate de abilități, care pot fi grupate în câteva categorii: abilități cognitive (matematice, verbale, de raționament), abilități psihomotorii (permit activități musculare și ale corpului, referindu-se la diverse aspecte, de la timpul de reacție până la dexteritate), abilități senzoriale (detectarea și distingerea stimulilor perceptive, a informațiilor vizuale, auditive, etc.), abilități fizice (rezistență, forță, mobilitate). Activitatea de consiliere - o suită de procese complexe, multifațetate, în care un specialist pune la dispoziția unui clientul/ elev o varietate de servicii cu scopul
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
logică datorită influenței procesului de învățământ. Capacitatea de prelucrare, reproducere, fixare și stocare activă a memoriei se perfecționează prin repetări sistematice, în jurul vârstei de 9 ani. La această vârstă, memoria motrică este în strânsă legătură cu memoria vizuală. Dezvoltarea capacității senzoriale se concentrează în creșterea sensibilității, a capacității de orientare în spațiu și a percepției timpului. Viața activă începe să se concretizeze prin stabilitate și echilibru. Tot în jurul vârstei de 8 - 9 ani se face simțită și corelația dintre interesele copilului
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
angajează o adevărată epopee a senzorialității și a senzualității. Senzorialitatea reconstituie o lume, cu multiplele ei realități. Senzualitatea transcrie experiența erosului. Leontina manifestă o foame a concretului în ambele direcții. Limbajul însuși, rostirea cuvintelor, descoperirea sensurilor sunt pentru Leontina experiențe senzoriale. Ar fi de citat zeci de pagini pentru virtuozitatea însemnărilor care transcriu cu o extraordinară acuitate fiorul contactului cu lucrurile, cu oamenii, cu lumea: prezentarea noii venite în sala de meditație, cu care începe romanul; cum fuma bunicul (p. 35-36
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
el banda unui film și o partitură muzicală, și veți obține un palimpsest psihedelic, transpunerea visurilor ce vă locuiesc - firește, dacă acestea au corespondențe culturale. Adevărul este că tehnologiile de azi ne vertebrează imaginarul, la fel cum ne sporesc capacitățile senzoriale. Amintiți-vă de Tarkovski, cel care crea, la bordul unei stații spațiale, în Solaris, un copleșitor sentiment de singurătate și imersiune metafizică, grație acelui tablou de Pieter Bruegel cel Bătrân (,Vânătorii pe zăpadă"), derulat milimetric în unduirea preludiului în fa
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
ideile subtile, de bucuriile gândirii ascuțite și nuanțate, de întorsăturile inteligente de cuvânt și de frază", dar care știe să aprecieze ca nimeni altul bucuriile simple ale vieții, cu care are o relație nu numai de ordin intelectual, ci și senzorial: "Orice mi s-ar întâmpla, e greu, e imposibil să mă despart de bucuria zilnică de a-mi răcori fața, îndată ce mă trezesc, în apă rece, înviorătoare. Barba mi-o rad ceva mai apoi, după ce iau cafeaua tare, amară, însoțită
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
Mircea Nedelciu): "posibilitatea confecționării unor cărți după schemele mașinilor electronice, adică armonioasă, arhitecturală, funcțională" (Bibliografie generală). Pe de altă parte, ele sunt expresii ale imaginației fabuloase, ale umanității necorodate din punct de vedere moral și ale unei scriituri rizomatice, cvasi-biologice, senzoriale și afective, în acord cu complexitatea vieții. Scrierile lui M. H. Simionescu sunt, în fine, dovezi ale modului în care sistemul îndrumării de partid, al cenzurii și al comandamentelor ideologice poate fi ros de la rădăcină din perspectiva literarității rizomatice.
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
a unei estetici sacre. Pentru că în țesătura pînzei, în substanța intimă a fibrei, s-au imprimat semnele vagi ale chipului și ale trupului cristic. Inviat din morți și înălțat la ceruri, ieșit, cu alte cuvinte, din istorie și din lumea senzorială, Iisus a lăsat pe lințoliu imaginea adevărată a făpturii sale. Studii aplicate, cu pretenții savante ori fundamentate doar pe intuițiile istoricului de artă, au încercat să demonstreze că toate marile reprezentări ale Mîntuitorului, de la cele medievale și pînă la cele
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
puțin comună în a descrie senzații și sentimente. Fără a fi în mod declarat analitică, proza Danielei Rațiu trimite la analiză prin forța descrierii a ceea ce se petrece în abisurile ființei umane. Imaginația autoarei nu cunoaște limite atunci când relatează experiențe senzoriale (trăirile Miei de după accident) sau procese ale gândirii. Dincolo de aparențe, fiecare ființă umană poartă propriile sale secrete, gânduri și trăiri care nu ies aproape niciodată la suprafață. Această lume a autenticității ultime este cea care dă substanță cărții Danielei Rațiu
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
șî ni sî sclântești limba, doamnî Lizî! Da zî așa di răli-s fetili din zâua di az? Mult mai rele decât Îți Închipui, unele din asta trăiesc iar cele mai multe susțin că așa este modern și mai eficient, satisfacțiile de ordin senzorial sunt imense... Stăi, stăi, stăi, doamnî Lizî, nu mă amețî di tăt, vorghești ca oamnii, sî Înțăleg șî eu ceva! Asta fac fetili, Îi lasă pi băieți fără vlagî și nu mai agiung bărbaț voinici! Li iau toatî puterea ghețâlor
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
se constituie ca deontologie În care conceptul a trebui se așează În față, În opoziție cu a vrea, fiind „derivat din relația individului cu Întregul social, a voinței proprii cu voința generală”. Se naște cînd Înclinațiile, de exemplu impulsurile naturale senzoriale, tind să determine acțiunea În contradicție cu normele morale obiective; odată cu „nu trebuie!”, moravurile și judecata morală În vigoare se opun Înclinației, Înfrânând-o, sau alte ori cu un „trebuie!” Îmbolditor, sau, după făptuire, cu un „ar fi trebuit!” sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
filosofia morală kantiană. Dacă etica aristotelică este În Întregime o teorie a valorilor, filosofia morală kantiană este deontologie. Voința are valoare morală, spune Kant, numai dacă nu este determinată de scopul, de „materia vrerii”, ca una care pentru o ființă senzorială nu poate fi Întotdeauna altceva decât plăcerea, ci numai norma legală. Kant oferă un răspuns problemei referitoare la originea și pretenția de legalitate a legii morale făcând trimitere la rațiune, la capacitatea gândirii conceptuale sau la generalitatea logică În opoziție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
efectuează ținând seama de caracterul generalității sau al legității; și este „submorală” sau imorală În măsura În care respinge acest caracter și urmează numai manifestarea instinctuală. Pretenția de legalitate a normei rațiunii față de determinarea instictuală este, pentru Kant, de la sine Înțeleasă: pentru el, senzorialul este, fără Îndoială partea animalică, inferioară, a ființei noastre, rațiunea fiind partea superioară, specific umană. Este ideea fundamentală platonico-artistotelică, evident suficient de puternic și În gândirea kantiană. Opoziția dintre senzorialitate și rațiune, dintre inferior și superior, determină structura fundamentală a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a trebui” și „a vrea”. Fenomenul originar al moralei, adică apariția conceptului a trebui În opoziție cu a vrea trebuie derivat din relația individului cu socialul În Întregul său, a voinței proprii cu voința generală. Apare atunci când Înclinațiile (impulsurile naturale senzoriale, de exemplu) tind să determine acțiunea În contradicție cu normele moralei obiective. Prin „Nu Trebuie!”, moravurile și judecata morală În vigoare se opun Înclinației, Înfrânând-o; sau, prin „Trebuie!” Îmbolditor, iar, după făptuire printr-un „Ar fi / Nu ar fi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voinței. Orice Încercare de a deduce necesitatea normelor morale dintr-un scop ce trebuie obținut prin acțiune conduce În mod necesar, În cele din urmă, susține Kant, la doctrina lui Epicur, căci „beatitudinea” este singurul scop posibil al unei ființe senzoriale, așa cum este omul. Dar „eudemonismul”, afirmă el, care face din morală un simplu mijloc pentru satisfacerea Înclinațiilor, o nimicește În rădăcinile ei; el anulează În genere deosebirea dintre bine și rău, și pune În locul acesteia diferența dintre chibzuință și nechibzuință
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
profesorilor. În tot cazul ea nu dori să-și precizeze, să-și conștientizeze intenția. Se agăță, ca înecatul, de un nume auzit de multe ori, pomenit de Alexe și Nina în contexte oarecum favorabile. Din acel moment ea se cuplă, senzorial și afectiv, spre această direcție. Săptămâni întregi răscoli bibliotecile, librăriile și anticariatele, consumă îndârjită text după text, entuziasmându-se tot mai mult pe măsură ce aprofunda opera autorului. O frază, o idee scrisă de creatorul total îi provocau reacții emoționale intense. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
geamantanului, mai târziu, privind absentă pe fereastra vagonului, realiză că gestul ei nu însemna o fugă, ci o eliberare, trebuia să fie conștientă de asta și să acționeze ca atare. Datoria ei era să încerce să se smulgă din păienjenișul senzorial pe care și-l țesuse singură în jur, așa cum viermele de mătase își țese în jurul său, cu migală, firul subțire, sclipitor de alb. Tot ceea ce crezuse până atunci a fi imbatabil se dovedea a fi iluzoriu, ceva ce nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
foarte multe din toate. Elemente din proza oratorică, pe ici, pe colo, elemente de proză narativă, aforistică, din literatura de frontieră, scriitura fiind profund poetică, suprametaforizată, opunându-se însă versului, dar nicidecum poeziei. Efectul artistic fiind asigurat tocmai din năvala senzorială a imaginilor, elementul forte al autorului, de care acesta abuzează până la sațietate, obligându-te să participi la joc. Această culturalizare cu forța, în final, te încarcă artistic, uneori mai mult decât poți suporta. Mijloacele folosite sunt numeroase. Sarcasmul, ironia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
repovestită de prietenul Rubobostes, o lume descrisă de alții și reținută de el pe bucăți. Cum adică? Să ne pierdem vremea cu ce a Înțeles el din fantezia altora?... „Ce roman cinematografic!“, au exclamat alții, abstracție făcînd de biografia mea senzorială. Iar dacă propria scriere, Înlănțuirea de semne vreau să zic, i-a rămas invizibilă autorului, numeroase priveliști și figuri au țîșnit din pagină ca să i se atîrne cititorului de gene. De geana lăuntrică, de bună seamă, fiindcă Victor Hugo, În timp ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
închipuirea lor concretă sub chipul unui bătrân cu barbă albă privindu-te din bolta bisericii, sub înfățășarea unui patriarh plutind pe nouri sau cineva cu arătătorul dojenitor, îndreptat către păcătoși și sprijinindu-se în toiag, oricum, ceva palpabil, perceptibil pe cale senzorială. Toate acestea, garnisite și cu o fărâmă de ignoranță, au determinat ca, la destule case din Huțulie, portretul lui Franz Ioseph, frumos înrămat, să fie păstrat pe peretele dinspre răsărit din casa cea mare, încă multă vreme după căderea Imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Acum, să aruncăm o privire și asupra a două episoade înfățișând muzica și petrecerile în romanele lui Murasaki și Filimon. În Povestea lui Genji, sunt prezente nenumărate scene de interpretare instrumentală la petrecerile aristocraților, dar, mai ales, într-un menuet senzorial, este descrisă atmosfera rarefiată de la banchet: " Se găseau patruzeci de coșuri cu fructe și patruzeci de cutii cu hrană, oferite de tot atâția curteni, Yugiri conducând procesiunea. Genji le turna vin oaspeților și gustă o supă din ierburi proaspete. Dinaintea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
două părți ale volumului pivotează, respectiv, în jurul conceptelor de estetic și de etic. Ultimul fragment, extrem de consistent, al secțiunii prime se intitulează (simplu, dar sugestiv) Jurnalul unui seducător și consemnează, în detaliu, posibilitățile concrete de augmentare a plăcerii estetice (și senzoriale). Este vorba, mai precis, de un tip cu totul special de delectatio, având în prim-plan ideea de cucerire a obiectivului vizat printr-un asalt repetat și susținut. Subiectul este vechi de când lumea (apare, de pildă, într-o formă ușor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a doua ediție a Criticii rațiunii pure (1787), Kant scria că a trebuit să elimine cunoașterea științifică pentru a face loc credinței. Există și iată-ne ajunși într-o pantă abruptă diverse posibilități de transcendere și depășire a lumii experienței senzoriale, emipirice, conducând la o încredere rațională. Diferite căi de acces la transcendență, la realitatea supranaturală, metaempirică, la marele său mister pe care noi îl numim Dumnezeu. Voi trasa acum trei căi de acces, dar nu ca probe, ci ca indicații
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sănătoși (91%). Un procent scăzut prezintă diferite boli cronice sau afecțiuni de lungă durată dintre care frecvente sunt diferitele forme de anemie și afecțiunile pulmonare. Un procent mic dintre copii aveau semnalate în dosarele personale deficiențe psihomotorii, deficiențe intelectuale, deficiențe senzoriale sau deficiențe asociate (9,8%), dar în majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]