3,823 matches
-
iar formularea ambiguă a unui text de lege obligă judecătorul să adauge la lege, să stabilească el însuși în fața cărui eveniment se află (abrogare sau suspendare a unui drept), substituindu-se legiuitorului și, astfel, fiind obligat să încalce principiul separației puterilor în stat. Practic, aceeași normă poate fi judecată cu două măsuri diferite de către instanțe, ceea ce s-a întâmplat și în cazul acordării ajutoarelor la trecerea în rezervă: majoritatea instanțelor au apreciat că actele normative anuale nu au
DECIZIA nr. 204 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272177]
-
într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul drepturilor salariale suplimentare. Totodată, prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a încălcat comportamentul constituțional loial, ceea ce contravine principiului separației puterilor în stat. ... 9. În susținerea celor mai sus arătate, autorii excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la condiția de claritate și previzibilitate a normei legale. De asemenea, se arată că, prin Decizia nr. 42 din 22
DECIZIA nr. 204 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272177]
-
discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 137/2000), prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor. ... 51. Ca atare, reglementarea, prin lege ori printr-un alt act normativ, a unor drepturi excedează cadrului legal stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, acest act normativ trasând competențele CNCD și instanței de judecată exclusiv în ceea ce privește
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
nu este recunoscută la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare. (...) ... 28. (...) dispozițiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, afectează principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece, printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, se
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Or, aceste debite intră în sfera drepturilor câștigate. Același text de lege încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât intervine, pe de o parte, asupra litigiilor asupra cărora instanța a pronunțat o hotărâre definitivă și/sau irevocabilă și, pe de altă parte, asupra executărilor silite în cadrul cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești în
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
plată să devină iluzorie. ... 18. Cu privire la nesocotirea Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, se arată că noua lege anulează caracterul judiciar al impreviziunii, înlăturând rolul instanțelor judecătorești în procedura dării în plată. Se încalcă, astfel, și principiul separației puterilor în stat. Totodată, se susține că este încălcat și principiul neretroactivității legii, întrucât prezumțiile absolute și irefragabile de impreviziune în favoarea consumatorilor debitori se pot aplica și contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 29. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind principiul statului de drept, al separației puterilor în stat, al securității juridice și al exigențelor de calitate a legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
textele criticate reglementau dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor. ... 47. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiile legalității și securității juridice, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 64 privind organizarea internă
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
că art. 126 alin. (3) din Constituție stabilește competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul că aceasta are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
de drept invocate în sesizare ce se cer a fi dezlegate, ținând seama și raportându-se și la deciziile Curții Constituționale pronunțate până la acel moment. În acest sens, instanța supremă, ca toate celelalte instituții ale statului, are obligația respectării separației puterilor în stat și se supune, la rândul său, deciziilor Curții Constituționale, pronunțate de aceasta din urmă în virtutea atribuțiilor recunoscute de Constituție prin art. 146, fără a se putea reține însă că art. 521 alin. (3) din Codul de
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
Constituție, neputându-se conchide că, în forma în care este redactată, această dispoziție ar conduce la încălcarea demnității omului, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, a liberei dezvoltări a personalității umane, a dreptății și pluralismului politic, respectiv la încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat sau la nerecunoașterea forței obligatorii a Constituției și a legilor, ci urmărește o anumită ordine în care sunt dezbătute excepțiile asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de judecată. Instanța apreciază că prevederile art. 246
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. “ , (4) - „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.“ și (5) - În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“, art. 126 alin. (3) - „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română, continuând prin sintagma „altele asemenea“, fără a menționa un criteriu obiectiv și rațional de apreciere a importanței deosebite a unei anumite structuri care a aparținut regimului totalitar. Apreciază astfel că este încălcat principiul separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul, în lipsa unor criterii clare, obiective și raționale de apreciere cu privire la importanța pe care o anumită structură a regimului totalitar o avea la acel moment, conferă comisiei abilitate cu soluționarea cererilor din cadrul
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea;“. ... ... ... 16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (3) care consacră principiul legalității și al securității juridice, alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat și alin. (5) în componenta privind calitatea legilor, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, precum și celor ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
echivalează cu negarea atribuțiilor constituționale proprii ale celor două Camere ale Parlamentului, respectiv a Președintelui României, care ar deveni atribuții comune/partajate cu Curtea Constituțională, respectiv instanțele judecătorești, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației puterilor în stat, precum și dispozițiilor art. 1 alin. (5) care consacră principiul supremației Constituției. Prin urmare, în ceea ce privește îndeplinirea condiției înaltei competențe profesionale, nici instanțele judecătorești și nici Curtea Constituțională nu au vreo competență de control și
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
pe prevederile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție textului de lege criticat, se încalcă principiul separației puterilor în stat, competența Curții Constituționale și dreptul de acces liber la justiție. Astfel, stabilind un termen special pentru introducerea cererii de revizuire pentru situația dată, Înalta Curte se substituie legiuitorului, care nu a legiferat în sensul curgerii termenului general
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 21 privind dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 147 alin. (1) și (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale și art. 148 alin. (2
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
o asemenea cerere de revizuire este de o lună, care curge de la data comunicării hotărârii definitive supuse revizuirii. ... 22. Curtea Constituțională a mai analizat o critică similară celei formulate în cauza de față, referitoare la pretinsa nesocotire a principiului separației puterilor în stat, constatând, prin Decizia nr. 43 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020, paragraful 21, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a substituit Parlamentului
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
Curți de Casație și Justiție de a modifica nu doar interpretarea dată deja de către Curtea Constituțională, ci chiar de a adăuga cu totul la această decizie. În concluzie, se încalcă și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale. ... 11. Cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 206
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, și nu la nivel național. “ ... 21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind caracterele statului român, principul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 22. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară acestei modificări. ... 36. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
începerea fazei de judecată numai pe baza actelor administrate legal de procuror și a probelor obținute cu respectarea legii este o garanție a principiului legalității procesului penal. Consideră că s-ar încălca principiul independenței judecătorului de cameră preliminară și principiul separației funcțiilor procesuale dacă s-ar permite acestuia să evalueze probele după înlăturarea celor nelegale și să decidă dacă probele rămase sunt suficiente pentru a justifica o trimitere în judecată, preluându-se, în acest mod, rolul procurorului. Reține, totodată, că plângerea
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
solicită aceasta ori nu răspunde încheierii prin care judecătorul a exclus ca nelegale unele dintre probele administrate. Or, în acest fel, legiuitorul dă procurorului posibilitatea de a relua urmărirea penală în vederea desfășurării unei anchete efective. Așadar, în considerarea principiului separației funcțiilor judiciare, dacă procurorul comunică judecătorului de cameră preliminară că, în ciuda excluderii unora dintre probele administrate, menține dispoziția de trimitere în judecată, judecătorul va proceda conform dispozițiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, dispunând începerea judecății
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017) ... 36. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrul puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
legal sesizată în acest dosar și cu excepția de neconstituționalitate a art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 57. Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informare și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]