2,466 matches
-
strună iubita lui plecată în Infern și văd prin înserarea verde-brună cum gâlgâie destinul toamnei tern. Cu aripi bete trece-acum prin strune Un alt Orfeu , un alt Orfeu, Cântările-i sunt spumegări nebune... Eu sunt Orfeu...Orfeu...Orfeu Comănești, 30 sept..2013 Leonid IACOB Referință Bibliografică: orfeu / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1006, Anul III, 02 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ORFEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345655_a_346984]
-
bois) qui soutenaient leur surstructure des murs et leur toit. On a supposé alors que leur structure se basé sur des poutres en bois disposés horizontalement justement au niveau d’habitation antique. Dans le site archéologique on a découvert aussi sept fosses , chacun d’entre elles ayant des formes et des profondeurs divers mais l’inventaire y trouvé ne nous donne aucune information sur leur but. L’habitation gétique de Glăvănești se caractèrise par un inventaire très divers. Sauf la céramique
DĂMĂCUȘA. UN HABITAT GÉTIQUE DANS LE BASSIN ZELETIN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354942_a_356271]
-
but. L’habitation gétique de Glăvănești se caractèrise par un inventaire très divers. Sauf la céramique, leș autres catégories typologiques șont représentés par un nombre restreint de pièces. L’abondance de la céramiques est impréssionnante ; dans leș deux logements et leș sept fosses on a découvert beaucoup de morceaux de céramique gé-tique travaillée à la main et à la roue mais aussi de la céramique importée. La céramique gétique travaillée à la main représente environ 98 - 99%. La pate et leș formes des
DĂMĂCUȘA. UN HABITAT GÉTIQUE DANS LE BASSIN ZELETIN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354942_a_356271]
-
pe drumul lung ce ne desparte, în palid, trist ecou de mângâiere. Și poate c-am rostit cumva cam multe în încercarea de-ati aduce aminte, tăcerea cât îmi fu de-apasatoare, în toată lipsa asta de cuvinte.... Ana-Maria Moraru sept.2016 Referință Bibliografica: Cuvinte / Ana Maria Moraru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Maria Moraru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CUVINTE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354989_a_356318]
-
nevastă”. Vacanța s-a sfârșit mai devreme pentru Aurora, care a plecat la Sinaia, unde avea repartiție. Preda a rămas singur, la malul mării pe care-o împărșiseră la doi, și a început să-i scrie lungi scrisori de dragoste... “Sept. 1954 Dragă Aurora, după ce ai plecat în seara aceea...am venit acasă ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic și eram foarte mirat de această senzație. Știam că te-am cunoscut, știam că ne-am plimbat împreună, că ceasuri întregi
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
în privința orașului Balcic să rămână cu regim special de oraș liber, a fost respinsă de căștre bulgari, argumentând cu cazul orașului Danzig Cedarea și evacuarea Cadrilaterului, cu o suprafață de 6921 km. �, s-a efectuat în numai 10 zile (20-30 sept. 1940), cu excepția schimbului de populație dintre cele două state, care urma să se execute într-o perioadă de trei luni, începând cu data schimbului documentelor de ratificare, „obligatoriu dintre supușii români de origine etnică bulgară din județele Tulcea și Constanța
CEDAREA ŞI EVACUAREA CADRILATERULUI ÎN 1940 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356977_a_358306]
-
pe drumul lung ce ne desparte, în palid, trist ecou de mângâiere. Și poate c-am rostit cumva cam multe în încercarea de-ati aduce aminte, tăcerea cât îmi fu de-apasatoare, în toată lipsa asta de cuvinte.... Ana-Maria Moraru sept.2016 ... Citește mai mult CuvinteSi poate c-am rostit cumva pre multeDin toate câte-n cuget adunate,dorind urechea ta să le asculte.Și poate-au fost cumva necumpatate.Cuvintele, ce nu mai sunt cuvinteodata ce se pierd în lungul
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
Cu ocazia mutării arhivei moscheei îmi exprim regretele și părerea de rău că această frumoasă insula trebuie să dispară sub apă . Am petrecut multe ore frumoase cu oamenii de pe insulă care sunt atât de ospitalieri. delegatul din partea arhivelor 8. 11 sept.1940 . În ziua înhumării la Ilovăț a neuitatului frate de luptă Tilică Ioanid ,vrednicul fruntaș ,mehedințean și sprijinitorul atât de nare al acestei insule ,am venit să prăznuim amintirea ,călcând pe urmele lui în casa lui Ali Kadri . Gh.M.Cuza
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
la Ilovăț a neuitatului frate de luptă Tilică Ioanid ,vrednicul fruntaș ,mehedințean și sprijinitorul atât de nare al acestei insule ,am venit să prăznuim amintirea ,călcând pe urmele lui în casa lui Ali Kadri . Gh.M.Cuza ,ultima pagina. 9. 10 sept 1939. Fiind în preajma războiului ne-am adunat toți cunoscuții și am vizitat acest locaș spre a ne aminti când ne vom mai aminti pe aceste meleaguri . 8 persoane din Romanați. 10. În 1939 22 mai ,învățătorii din județul Mehedinți cu
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
Mustață Ioan Directorul Ziarului ’’Mercur’’ din Timișoara ,cu ocazia descrierii monografiei insulei Ada Kaleh care a fost trecută într-un mare almanah ,am avut o mare și frumoasă impresie asupra tuturor întrevederilor de față cu secretarul Ferber Eugen. 23. 9 sept. . 1936 . Cercetând frumusețile țării iată-mă și aici .9 sept 1936 Ana și D.Iliescu ,București. 24. 2.X.1936,Vizitat, admirat curățenia și obiectele de artă. Cerkez .Director în ministerul Sănătății și ocrotirilor sociale . 35. Astăzi 1 .V .1964
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
monografiei insulei Ada Kaleh care a fost trecută într-un mare almanah ,am avut o mare și frumoasă impresie asupra tuturor întrevederilor de față cu secretarul Ferber Eugen. 23. 9 sept. . 1936 . Cercetând frumusețile țării iată-mă și aici .9 sept 1936 Ana și D.Iliescu ,București. 24. 2.X.1936,Vizitat, admirat curățenia și obiectele de artă. Cerkez .Director în ministerul Sănătății și ocrotirilor sociale . 35. Astăzi 1 .V .1964 am vizitat mult dorită cetate de pe insulă Ada Kaleh și
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
chére soeur, je t’embrasse mille jois. Nous avans reçu les letters que tu nous les a envoyé. Nous nous portons tres bien. Nous avons fait avec gramaman. J’ais posé trois sfancif et à la fin j’ai pui sept que j’ai pensse’ que faire avec eux, puis j’ai penssé à toi et je me suis empress„ de te les envoys. Adieu, chére soeur, ton frère qui t’aime beaucoup, ss Alexandre Macedonskiˮ* * „Iubita mea soră, te sărut
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
exprimă liric de data aceasta propriul personaj dramatic, un strigăt, și procesarea însingurării, autoexilului- deși printre oameni fiind-, îl reinventează ca scriitor. „exilat în strigăt voi călători atâta timp cât vor mai fi oameni buni conducători de durere” (Strigăt 10) Cristina Ștefan, sept 2014. Referință Bibliografică: Exilat în strigăt, Viorel Savin / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Ștefan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EXILAT ÎN STRIGĂT, VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370943_a_372272]
-
tundea frizerul m-a cuprins "o tristețe iremediabilă "- vorba lui Topârceanu - care mă însoțit aproape tot timpul, tuns la zero mă simțeam foarte, foarte supărat, ca un deținut. În primele zile eram mai mult pe la sanitari pentru o deviație de sept care trebuia cauterizată. În perioadă (în primele luni de armată) făceam o instrucție epuizantă iar pentru mine era ceva mai mult parcă eram predestinat să fiu batjocora "căprarului comandant "în Șorogari pe variantă (loc de instrucție) unde curgea Calcaina, o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
din relativ puținii poeți adevărați care funcționează în ultimele două decenii la Dunăre și Carpați.” -Virgil Nemoianu Lectura acestui nou volum, 111 POEZII, face evidență trecerea la etape superioare de gândire a poiesisului, universalizată prin sensul religios asumat. Cristina Ștefan, sept, 2013 Recent, a apărut cartea de versuri a profesorului doctor, Eugen Dorcescu: N I R V A N A- o p o s t b i o g r a f i e - Olimpiei-Octavia. In memoriam EDITURA MIRTON; Timișoara, 2014
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
ARTIST, versuri Rodica Elenă LUPU, voce și muzica Paul SURUGIU-FUEGO; ÎN PATRU ANOTIMPURI, versuri muzică Rodica Elenă LUPU și Rareș BORLEA-RAOUL. Publică eseuri, povestiri și poezie în diferite reviste 2004-2016: „Agero” Stuttgart, Revista “Euro-Observator” Germania, „Observatorul” din Toronto - Premiul Special, sept. 2006, Revista de cultură a românilor din Canada „Alternativă”, Revista „Atheneum”, Canada, „Miorița UȘA”, Revista „Clipă”, SUA, „România Vip”, Dallas, SUA, „Curentul Internațional”, Detroit, SUA, „Phoenix”, Arizona, SUA, „Pagini românești”, Noua Zeelandă, "Asimetria", Franța, “Romanian Global News” - Agenția de presă pentru
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
de realizare a unei antologii de poezie contemporană care va însumă 20 de volume pentru poeți mai puțin cunoscuți sau chiar debutanți. FELICITĂRI, doamna scriitoare! Vă doresc multă sănătate și să duceți la bun sfârșit misiunea asumată! Carmen DOROBANȚU 28 sept 2015, București, Librăria Mihai Eminescu Templul culturii - librăria Mihai Eminescu - a găzduit ieri, 28 septembrie 2015, sub auspiciul promovării culturii naționale și egida de colecție a editurii ANAMAROL, Rexlibris Media Group - Sidney, partener media Radio ProDiaspora, un mare eveniment de
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
alții în DOUĂ VIEȚI... scrii române, organizei prezentări de carte...ești editoare... texte la melodii....poezii, cărți pentru copii și câte și mai câte.. călătorești. Toată admirația pentru hărnicia ta artistică, pentru tine. Cu drag, Elenă Cesar Von SACHSE 28 sept 2015, Germania Felicitări pentru puterea și capacitatea de a ști să le faceți pe toate: să scrieți, să editați, să organizați și să participați la atât de multe evenimemte culturale, să apareți în emisiuni la televiziune și nu în ultimul
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
giucate.” Și, nu ca încheiere, ci doar ca o continuare firească a preocupării constante a lui Vulcan de soarta teatrului românesc, voi cita o parte din Discursul lui la una din Adunările SFTR de la Lugoj, publicat în nr. 38/18-30 sept 1888 al revistei. Iată ce spunea el atunci: „Talente avem, dar unde-s mecenații? Ne lipsesc multe...este adevărat, suntem săraci, dar sărăcia noastră de frunte e lipsa de zel. În timpul mai nou, acestor scăderi li s-a mai adăugat
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
a fost în istoria apropierilor decât în măsura în care îți înțeleg alunecările în apă melancoliei, cățărările pe piscul viselor, dorințele rămase la jumătate de drum pe făgașul împlinirii, măsura în care îmi pot coordona pașii potriviți pentru dânsul alegerilor către fericire.( 27 sept 2015) Iulia Dragomir Referință Bibliografica: Duminică sufletului / Iulia Dragomir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DUMINICA SUFLETULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369569_a_370898]
-
fost efectuate, până în momentul de față, peste 100 de intervenții anual. Tot începând din septembrie 2013, s-a dezvoltat și programul de cardiologie intervențională pediatrică. Sunt acele proceduri alternative intervenției chirurgicale clasice. Pentru unele leziuni simple, cum este defectul de sept atrial, persistența de canal arterial, aceste proceduri moderne vin să ofere o soluție alternativă la care riscul mic și beneficiul ulterior este justificat uneori și de considerentul estetic. Se evită astfel aspectul câteodată inestetic al unei cicatrici post-intervenție chirurgicală clasică
INTERVIU INEDIT CU MIRCEA COTUL – DOCTORUL CARE SALVEAZĂ INIMI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352771_a_354100]
-
de kilograme și îi trebuiau cincizeci de kilograme). Atunci tatăl a dus-o la un inginer care a ținut-o la el câteva zile, apoi a dus-o la directorul școlii și l-a rugat s-o primească din 15 sept. 1958. Mai tarziu, peste ani, Titina a scris despre inginerul Bactaru, care a ajutat-o să fie primită la Scoala Profesională Hortiviticola în Drăgășani. Avea optzeci de ani și a spus că aceasta a fost cea mai mare bucurie din
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
a scris despre inginerul Bactaru, care a ajutat-o să fie primită la Scoala Profesională Hortiviticola în Drăgășani. Avea optzeci de ani și a spus că aceasta a fost cea mai mare bucurie din viața sa. Și a venit 15 sept. 1958 și după treizeci de kilometri pe jos a ajuns la internatul Școlii Profesionale Hortiviticole din Drăgășani și a avut primul șoc când femeia de serviciu, Rodica, i-a interzis să intre în internat, până după oră 18:00. Și
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Stimați cititori, Acum un am (mai exact pw date de 4 sept.2014) am publicat partea întâi a povestiroo HORA, obicei străvechi al românilor, fenomen magic din viața consătenilor mei, care, în anii copilăriei mele mi-au fermecat și marcat pentru totdeauna sufletul. În partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
XV « Zilele Poeziei în Olt », mai 2006, , ” Dragostea că o mângâiere de fiara”, “Tinerețe cu o singură ieșire”/ din colecția “Poeții Orașului Galați” - în limbile franceză,engleză,română, “35”- Premiul III Festivalul Concurs Național de Poezie « George Coșbuc » Bistrița Năsăud, sept.2006, Premiul « Constant Tonegaru » (și placheta) pentru întreaga activitate Revista Porto Franco, Societatea Scriitorilor « C.Negri » și Bibliotecă « V.A.Urechea » - 130 ani de la nașterea Hortensiei Papadat-Bengescu, Galați, 2006 , “De mâine până mai ieri, alaltăieri”, “Poezii / Versek”, ediție în limbile
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]