1,464 matches
-
și manipulari gingivale la persoanele cu periodontită sau gingivită cronică. Sursa infecțioasă rămâne importantă în etiopatogenia endocarditelor subacute, așa cum rezultă din multe cercetari. Bacteriemia rezultată din manifestări dentare este tranzitorie. Un dinte corect tratat este sterilizat, însă dinții devitalizati sunt septici în 50% din cazuri, chiar după antibioterapie masivă. La un cardiac, toți dinții suspecți trebuie extrași (Daly CG & Mitchell DH; 2001). Extracția se hotărăște în două situații: 1) când bolnavul este suferind de endocardită bacteriană, internistul va decide momentul intervenției
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
solide și lichide, provenite de la oameni, există un pericol prezentat de instalațiile de canalizare din clădiri. Faza lichidă a apelor uzate (care transportă și materii solide fecale) circulă într-un singur sens, de sus în jos, de la clădire spre fosa septică sau spre stația de epurare. Substanțele organice, existente în apele uzate, suportă procese de descompunere permanent, din care se degajă substanțe gazoase, care sunt toxice pentru oameni. Cel mai toxic gaz ce se degajă din apele uzate, în conductele de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
v. fig. 55): gimnoplastul (1), ciupercă unicelulară chiar fără membrană, deci capabilă a adera foarte strâns la substrat; plasmodiul (2), de fapt o extindere a gimnoplastului, capabil a adera pe suprafețe uneori foarte mari (de ordinul dm2, ca mixomicetul Fuligo septica [84]); sifonoplastul (3), de fapt un plasmodiu ramificat; miceliul (4), formă evoluată, deosebită de celelalte trei ca fiind un filament (hifă) rezultat prin juxtapunerea lineară a foarte multe celule, inclusiv cu ramificarea hifelor. Primele două forme (1, 2) sunt responsabile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
perioadei neonatale, o disfuncție acută, complexă a sistemului circulator care evoluează cu livrare insuficientă de oxigen și substanțe nutritive pentru a satisface necesitățile tisulare și cu excreție inadecvată a produșilor de catabolism celular. În neonatologie predomină șocul hipovolemic, hipoxic, cardiogen, septic (distributivă, primul și ultimul fiind cele mai frecvente. Șocul hipovolemic poate avea ca etiologii hemoragiile placentare (abruptio placentae, placenta praeviaă, hemoragiile feto-materne, sindromul transfuzor-transfuzat, hemoragiile intracraniane, hemoragia pulmonară masivă (persistența canalului arterială, CID sau altă coagulopatie severă, pierderi de plasmă
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
semne de letargie și debit urinar scăzut. Disfuncțiile organice au drept cauze fluxul sanguin și oxigenarea inadecvate. Metabolismul celular devine anaerob, producându-se acid lactic și piruvic. De aceea, acidoza metabolică indică adesea o circulație neadecvată. Acidoza metabolică din șocul septic este în general rezistentă la tratament, ducând la leziuni organice ireversibile și în final deces. Șocul are evoluție progresivă dar în general pot fi distinse trei faze: compensat, decompensat și ireversibil, fiecare cu manifestări clinice caracteristice și prognostic specific. Totuși
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de protocol, permit identificare tipurilor de șoc: Protocoalele actuale de evaluare ultrasonografică în șoc (similar protocolului FAST, acum efectuat de rutină și precoce în
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
Odată cu fistulizarea colecțiilor purulente ascensiunea termică diminuă; aceasta se remite complet în caz de drenaj eficient și se menține dacă acesta este incomplet. Alterarea stării generale poate fi severă în flegmoane, infecții cu gramnegativi, anaerobi, ajungându-se uneori până la stare septică și șoc. Subiectiv, tabloul clinic este dominat de durere cu următoarele caracteristici: intensitatea ei crește progresiv de la simpla jenă până la niveluri ce devin uneori insuportabile; caracterul durerii: este continuă în prima fază de evoluție, devenind pulsatilă (zvâcnire) odată cu formarea puroiului
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
2.3.1. Panarițiul osteitic (panarițiul osos, osteita falangiană) În general este urmarea unui panarițiu superficial sau subcutanat neglijat sau incorect tratat, cu migrarea infecției în profunzime, distrugând periostul cu compromiterea vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un traumatism sau după un panarițiu de vecinătate: deformarea regiunii articulare respective, congestie, durere spontană și la tentativa de mobilizare activă și pasivă în articulația respectivă. Un semn
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
uitată posibilitatea unor infecții foarte grave a căror depistare precoce este esențială având în vedere mutilările ce pot rămâne în urma tratamentului sau chiar decesul. Includem aici: fasceita necrozantă, gangrena umedă, miozita streptococică, celulite clostridiale. Evoluția acestora este fulminantă spre șoc septic și insuficiență organică multiplă!
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
corpilor străini plantari. În situații grave, cu deformări profunde ale anatomiei și funcției piciorului se poate ajunge până la amputație. 7.5. BOTRIOMICOMUL Reprezintă o formațiune tumorală de dimensiuni mici, rar depășind mărimea unei alune, dezvoltată pe o plagă minim contaminată septic și care nu are tendința la cicatrizare. Poncet și Dor l-au descris pentru prima dată, ca o masă tumorală muriformă, de culoare roșie, ulcerată și acoperită de o crustă care sângeră ușor. Tumora se dezvoltă rapid și are o
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
abord chirurgical precoce cu excizie și drenaj larg. 9.3.1. ANTIBIOPROFILAXIA INFECTIILOR NECROZANTE Experiența clinică a arătat că în condițiile de spital există o incidență semnificativ crescută a infecțiilor necrozante postoperatorii în anumite tipuri de operații care presupun timpi septici, care au durată mare sau utilizează concomitent materiale protetice ce rămân incluse în plagă. Pentru aceste situații este recomandată antibioticoprofilaxia care se începe încă de la inducția anestezică, urmărind ca titrul maxim al concentrației de antibiotic în sângele periferic să fie
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
reacția febrila din inflamației. În plus ÎL-1, ÎL-6 generează ACTH crescând astfel producerea de cortizol care autoreglează prin efect feedbac de inhibare a producției de ciotokine. Împreună TNF-α și ÎL-1 sunt responsabile în faza acută de modificările hemodinamice specifice șocului septic, febra, somnolenta, inapetentă, producera de ACTH; au efecte deosebite pe endoteliu vascular crescând aderenta leucocitelor , stimulează producția de PGI2 și PGE (efect vasodilatator); ele stimulează producția de citokine ,sinteză de collagen și proliferarea fibroblaștilor. ÎL-8 împreună cu factorul plachetar 4 (PF4
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
a celulei indusă de citokine sau alte substanțe dar fără intervenția calciului. NO produs de macrofage are efect citotoxic asupra unor microbi. Efectul cel mai important este de relaxare a fibrelor musculare netede din vasele sangvine determinând vasodilatație. În șocul septic, producerea scapătă de sub control a NO explică vasodilatația periferica masivă. Radicalii liberi de oxigen (RLO) determina leziuni endoteliale care duc la creșterea permeabilității vasculare. Inactivarea antiproteazelor de către RLO lasă libere proteaze care vor distruge matricea extracelulara. Agenții care inițiază fagocitoza
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
se desigilează (eliberare de toxine, germeni patogeni, substanțe organice alterate) și produșii intermediari de metabolism duc la blocarea SRH. Consecință este scăderea către limită inferioară a rezistenței la infecție; apare febră, semne locale de infecție perilezională, se poate declanșa starea septica (după ziua a treia). șocul septic poate fi prezent din zilele 5-7 la bolnavii cu arsuri grave și către zilele 13-15 la cei cu arsuri medii. Această perioadă este caracterizată printr-o serie de etape sau praguri deosebite: zilele 4-6
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
patogeni, substanțe organice alterate) și produșii intermediari de metabolism duc la blocarea SRH. Consecință este scăderea către limită inferioară a rezistenței la infecție; apare febră, semne locale de infecție perilezională, se poate declanșa starea septica (după ziua a treia). șocul septic poate fi prezent din zilele 5-7 la bolnavii cu arsuri grave și către zilele 13-15 la cei cu arsuri medii. Această perioadă este caracterizată printr-o serie de etape sau praguri deosebite: zilele 4-6 remiterea edemelor (fig. 15.7); dacă
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
În care se produc aceste plăgi au importanță evolutivă și terapeutică. Puncțiile efectuate În scop diagnostic sau terapeutic ca și administrarea din neglijență a substanțelor caustice sau hipertonice paravenos au acțiune necrozantă sau prin nerespectarea regulilor de asepsie dau complicații septice nedorite. Plăgile înțepate accidental pot interesa formațiuni anatomice profunde, de unde necesitatea exciziei, abordul larg pentru a identifica leziunea. Când traiectul nu se poate stabili, pericolul infecției este major. Înțepăturile de albine și viespi sunt cele mai frecvente; pătrunderea veninului, determină
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
produse prin înțepare cu vârf de creion de anilină care determină necroze întinse necesitând excizii precoce până în țesuturi sănătoase. Ceea ce caracterizează în general plăgile înțepate, sunt fenomenele clinice locale reduse ce determină deseori bolnavii să se prezinte cu o complicație septică fără să-și fi dat seama când și în ce împrejurări s-au înțepat. 3. Plăgile contuze sunt produse de obiecte cu suprafață plană, plăci metalice sau lemnoase, aparate de ștanțat, roți dințate, cărămizi etc. Sunt grave deoarece țesuturile pot
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
etc., sindrom de hemoragie internă prin rănirea organelor parenchimatoase sau a pediculilor vasculari și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind de gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia acută cu sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt, poate să apară în plăgile multiple dar mai ales în cele contuze cu distrucții tisulare mari și asociate cu leziuni organice. Anemia acută este consecutivă leziunilor vasculare mari sau întinse, de obicei
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se produc în cazul traumatismelor de război. Leziunile nervoase produse prin agenți chimici, termici sau ischemici sunt mai rare. Oricare ar fi etiologia acestora este necesară să se cunoască modul de acțiune al traumatismului, timpul scurs de la accident, eventualele complicații septice survenite pe parcurs. Clasificarea traumatismelor nervoase se poate face după: 1. Comunicare sau nu cu exteriorul în: traumatisme închise contuzii, comoții, rupturi; traumatisme deschise sau plăgi: Această împărțire are valoare practică, deoarece plăgile se complică adesea cu infecție, ceea ce modifică
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
va fi de preferință amânată până la îmbunătățirea stării de nutriție. 4.4. CHIRURGIA DE URGENȚĂ Afecțiunea chirurgicală este o urgență când pune în pericol supraviețuirea, necesitând intervenție imediată în scop terapeutic. Cauzele principale sunt: traumatisme, arsuri, boli chirurgicale cu implicații septice/hemoragice. După prezentarea bolnavului în camera de gardă se va efectua un examen clinic complet și rapid și un minim de explorări de laborator și imagistice; astfel bolnavul va fi „încadrat” în una din clasele de risc prezentate și se
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
proprietatea de antigenicitate rămâne prezentă în urma denaturării. endotoxinele sunt lipozaharide din structura peretelui bacterian al germenilor Gram negativi care sunt eliberate în circulație prin distrugerea bacteriilor provocând un răspuns inflamator de intensitate crescută al gazdei, uneori ajungând chiar până la șoc septic. Dezvoltarea germenilor poate avea loc la poarta de intrare sau la distanță prin toxine. Infecția apare ca rezultat al dezechilibrului care intervine în relația dintre virulența germenului (potențialul patogen reprezentat de capacitatea de colonizare, de multiplicare, de invazie și de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
provocată de Stafilococ auriu, Streptococul piogen, Clostridium perfringens, Pseudomonas aeruginosa care secretă diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face pe cale sanguină (direct sau indirect prin tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită), de-a lungul mucoaselor și a fasciilor. Bacteriemia este definită ca prezența germenilor în sânge care apare spontan sau printr-o manevră provocatoare (manopere medicale sau chirurgicale) în cursul unor infecții localizate. Septicemia reprezintă multiplicarea germenilor
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
și 6 care au rol în proliferarea și diferențierea limfocitelor B, 5 care este factor de creștere pentru eozinofile; interleukinele 6 și 8 acționează sinergic cu interleukina 1 și factorul de necroză tumorală pentru a determina modificările sistemice din șocul septic; factorul de necroză tumorală (TNF) alfa (secretat de macrofage) sau beta (limfotoxina secretată de limfocite) cu efect citostatic și citotoxic; este un important factor de catabolism proteic intens (numit din acest motiv și cașectină) care activează în cursul proceselor neoplazice
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
peritonită, starea de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și frisonul pot indica o stare septică, în timp ce tahicardia este semnul unei stări toxice. Bolnavul trebuie dezbrăcat în totalitate și examinat cu foarte multă atenție pentru a surprinde orice semn (durere și congestie tegumentară la nivelul plăgii operatorii sau la nivelul de acces pentru calea intravenoasă, spută
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]