441 matches
-
Să mai aștept...Ce să aștept, că s-apropie de cinci? Mă apucă noaptea pe drum și nemernicul ăsta...Ga-ta! Sunt hotărât, intru-n local, ce mama... Dar ușa restaurantului era încuiată. Se sperie. Dinăuntru se auzea o muzică serafică și clipocit de valuri. Aoleu! Dacă în restaurant este inundație, eu știu? Vreo țeavă spartă...Dacă așa-zișii lui colegi i-au făcut felul, că se aud atâtea despre mafioții ăștia? Să mă duc la poliție? Unde? Se enervă și
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
REGINA NOPȚII” , ale cărei triluri se succedau mistuitor de frumos, iar acutele aveau sunetul asemănător trecerii Sfântului Ilie în căruța de foc pe bolta cerească, ca apoi să vă transformați în gingașa Lakme, iar clopoțeii de argint ai unei voci serafice sunau cu atâta claritate, răspândeau lumină, chemare, dăruire, căci eram cucerit de sensibilitatea unei zâne din basmele cu Feți-Frumoși alături de Ilene Cosânzene. Cât a durat această feerie... nu-mi pot da seama, dar ce fantastică poate fi memoria, că abia
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]
-
cer mai ușoară. O atingere aproape eterică m-a trezit din rătăcirile mele. Lângă mine stătea un bărbat pe jumătate invalid, privindu-mă cu compasiune. În mâinile tremurânde strângea o icoană minusculă ce reprezenta o Madonă sfioasă, al cărei surâs serafic îmi făcu inima să tresară. Mi-o dărui cu emfază, asigurându-mă că acolo sus toate s-au rânduit. Am primit darul acela ca pe o eliberare binecuvântată și l-am dus la buze, sărutându-l cu bucurie. Mulțumirea mea
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
sa operă de succes „Mâncătorii de cartofi”, astăzi aflată la Muzeul din Amsterdam. Culorile folosite pe atunci conțineau tonuri închise, dar lumina galbenă, anemică a unei lămpi de gaz proiectată pe pereți și pe chipurile mesenilor - „adevărate icoane sociale” - pare serafică. Vincent dorea să-și facă un nume în lumea artei, ca atare a plecat la Paris unde i-a descoperit pe impresioniștii francezi. Fratele lui care era pe atunci directorul unei galerii de artă din capitala Franței, l-a găzduit
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
vise, sperând că „ alături de gâze și fluturi / printre zâmbetele ghioceilor”, totul va deveni plin de culoare și senin, într-o „nouă primăvară”, când măștile cenușii ale gândurilor se pot schimba odată cu revigorarea naturii.” frumoaselor măști ce bine că sunteți / ce serafic mă simt / și ce crud / ca verdele din care ați înflorit/ la acest carnaval / pe strunele viorii lui vivaldi”... ( primăvara) Imaginarul, fantezia sunt pline de vigoare, de miez , astfel că lucrurile înconjurătoare pot fi însuflețite, căpătând semnificații cât mai diverse
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
găsește liniștea, este sursa de inspirație și bucurie. Fiecare anotimp caracterizează o anumită stare, pune în relief și-n lumina cuvântului complexul de frământări, de tristeți sau bucurii care străbat întreaga ființă a poetului. * Versurile ce urmează, de o seninătate serafică, vin să creioneze disponibilitatea poetului pentru reverie. (Vis de vară) ” Doarme vara sus pe casă / Îmbrăcată în mireasă,/ Iar sub cerul plin de stele/ Dorm și gândurile mele!”. Dar când ” O lacrimă dintr-un ocean / Își cântă dorul pe o
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
pe scurt de identitate. Dar în ce a scris mai bun până acum, mai ales prin romanul Tangoul memoriei, autorul păstrează un echilibru ireproșabil între umorile epice (dacă pot fi numite așa), jonglând dezinvolt cu pateticul, grotescul și sentimentalul, grandilocventul, seraficul și atrocitatea, sublimul și ridicolul, cinismul, ironia bonomă, duioșia ipocrită - fără să alunece nici un moment pe panta kitschului. SCRIERI: Tratat de apărare permanentă, București, 1983; Tangoul memoriei, București, 1988; Dodecaedru (în colaborare cu Nicolae Iliescu), București, 1991; Ultimul Isus, magnificul
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
foc. Represiune continuă... XIII JAN DIN BRNO și „nihilismul integral” 1. Un Sade medieval. Secolul al XIII-lea și începutul secolului următor permit câtorva filosofi să obțină titluri de glorie! în tradiția filosofică și teologică, Sfântul Bonaventura trece drept doctorul serafic, Duns Scot - doctorul subtil, William of Occam - doctorul invincibil iar Roger Bacon doctorul admirabil ... S-ar putea spune despre Amaury din Bène că excelează, cu panteismul său amoral, ca doctor hedonist, că îndemnul la „reluarea individuală” - o idee a lui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Florența, în plin război. Desigur, decizia novicelui de a ignora războiul și fascismul era obsedată și inviolabilă. Națiunea italiană trece printr-o tragedie înspăimântătoare, fără speranță, iar tânărul Lorenzo, între zidurile seminarului, este cuprins de un elan de bună dispoziție serafică. Face cu umilință glume despre lipsa de hrană și de îmbrăcăminte, despre neplăcerile traiului în comun, despre nefericirea sa de persoană delicată care îndură o sarcină dură și umilitoare (oarecum asemănătoare celei din cazărmi), despre slăbiciunile tovarășilor și superiorilor săi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
localitate, întrupări ale binelui și răului (primul fiind un alter ego al autorului). Farmecul cărții e dat mai ales de cele două prezențe feminine care stăpânesc gândurile și preocupările protagonistului: maioreasa, o frumoasă și orgolioasă văduvă, și Irinel Grecescu, o serafică poetă, pictoriță și compozitoare, în creionarea căreia autorul a pornit de la datele biografice ale Iuliei Hasdeu. Iubirea pentru ele închipuie forme diferite ale aspirației către ideal. De altfel, femeia, obiect de idealizare și adorație, e înzestrată cu o aură de
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
În versurile din Insula verde, autorul pătrunde, ezitant ca un puritan, pe cărările înșelătoare ale erosului. O anume detașare ironică și extrapolarea erotismului la întreaga lume vie domină confesiunea. Ușurința de a se mișca în universuri paralele, sugerate printr-o serafică polifonie a versului, conduce la generalizarea procedeului în volumul Orbite. Dedublat, autorul evoluează aici pe adevărate volute de virtuoz, în serii alternante de Orbite și Ferestre. După o „orbită” în vers alb, ritmat, urmează o „fereastră” în versuri clasice rimate
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
poem independent), model și stindard al „singaporenilor”: „cavalerul” G. Mărgărit, Ernest Mathe („umanistul Matty”, apostol al dreptății absolute), „Mitea” (Dumitru Stelaru), Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, precum și iluștrii congeneri defuncți: Const. Tonegaru cel sedus de himere, „Poet și Visător de rasă”, „seraficul Princip” Radu Stanca, robustul, neconvenționalul Robert Burns, Villon - cel „rătăcit într-o lume de smârc” - ș.a., iar printre toți aceștia, pitoreștii Stan Palanca („bardul de crâșmă”) și „curiosul bard Pâcă/ ăl de-și căta cu bătăușii râcă”. Pura enunțare a
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
benefic creația autohtonă, ea însăși generos găzduită în paginile colecției, permițând afirmarea și consacrarea unei literaturi SF de bună calitate, care a reprezentat în acei ani o posibilitate deloc neglijabilă de a evada dintr-un univers marcat concentraționar în ucronii serafice sau malefice, dar desprinse de apăsătorul cotidian. Continuată, cu mai mici resurse și impact, dar fără întrerupere, încă mulți ani, de „Almanahul «Anticipația»” și chiar de o încercare de a o resuscita, după 1990, vreme de câțiva ani - cu colaborarea
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
fi supratemele din volumul Soare, fântâni, trandafiri...(1972), derivate și ele din textele avute de model: mirajul transparenței, ca montaj metaforic al utopiei, și „lauda somnului”, ca purificare prin revenire la esențele primordiale. Simbolistica transparentului presupune un univers al pendulării serafice sau al imaculării, precum în Năluca („Ca voaloarea mâinilor pe albeața clapelor/ Trupul tău transparent a trecut/ Zdrumicând egala ardere a lumânării în oglinda plină/ de vis/ Și odaia pulsa dureros în penumbra de fildeș/ Precum inima reculeasă în tăcerea
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
În scenografie parnasiană, cu aranjament exotic în figurație, în orchestrație canonic simbolistă, sentimentalul se lasă, baudelairian, cotropit de nevroze. Între spleen și deznădejde, printre sonore indignări și mereu reînnoite suspine, el face amare spovedanii, invocând, înlăcrimat, „năluca” amorului defunct. Fecioara serafică din „vedeniile” medievale își dezvăluie adevăratul chip, de lascivă curtezană, avidă de plăceri, opacă la sublimitățile celui ce o adoră. Aruncând nepăsătoarei oțărâte reproșuri ce cad involuntar în (auto)parodie, îndrăgostitul părăsit de iluzii, luând o înfățișare „demonică” sau, cu
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
iar din găoace iese un nepui. Altă schiță, Coada de mătură, este construită pe convenția poveștilor populare, în care interdicțiile și sancțiunile sunt frecvente. Îndrăgostit de o vrăjitoare, naratorul o regăsește seară de seară în apartamentul lui, preschimbată într-o serafică domnișoară. Condiția ca să nu redevină bătrâna zgripțuroaică este stranie: autorul nu trebuie să se atingă de o coadă de mătură (ținută în balcon), „vehicul” cu care vrăjitoarea pleca în zbor în timpul zilei. Poanta este însă nerelevantă: rațiunea interdicției vine din
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
ei „albă și rece” se prelinge „în lacrimi de faianță/ pe brațul meu stâng caligrafiat de Destin”. Ciclul Steaua Venerii (purtând drept motto eminescianul „Ochii mei -nălțam visători la steaua/ Singurătății”) potențează asemenea viziuni. Apar și noi simboluri, liliale și serafice. Ofelia a căzut „în lumea industrială”, îngerii (figură frecventă, tematică) se căznesc „să dezgroape ancora sădită în nămol”, lumina lunii zămislește o „noapte, noapte fără de hotare”, „nicăieri vreo stea, pretutindeni întuneric, pustiu”, pescarii își aruncă „năvodul după stele” peste „ziua
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o logică în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
include sentimentul morții, care nu provoacă anxietăți, ci predispune la meditație asupra eternei treceri. De aici, frecvența motivului fortuna labilis. Simțăminte delicate sunt generate de iubire, specificul expresiei preromantice fiind determinat de spiritualizarea și idealizarea acesteia. P. propune un eros serafic, evanescent. Modelul p. își găsește ilustrarea și în producții ale poeților români de prim-plan, în poezii de Heliade-Rădulescu (O noapte pe ruinele Târgoviștii, Zburătorul), în versurile lui V. Cârlova (Păstorul întristat, Ruinurile Târgoviștii, Înserare), Grigore Alexandrescu (Miezul nopții, Adio
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
se poate vâsli și doar rareori zvâcnesc vise cu terase albastre și „un catarg clătinându-se la tâmpla apei / [...] invocație monotonă și dureroasă / sfâșiindu-se blând”. Sub alarma limitei și captivității în agonie Cu fața la zid agită caleidoscopic scenografia precedentă, între seraficul atroce, coborât din Bosch sau (invocatul) Hyeronymus von Aachen și capriciul goyesc sau coșmarul expresionist, recapitulând gesticulația tandreței și a ororii, a „suferinței și lăcomiei”, cu toate tonalitățile elegiei. Detașată de modele literare în curs, fără orgoliul inovației sau al
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și exactitate de către Alin Mureșan indică și destule surprize în afacerea Pitești: aflăm astfel că schingiuirile atroce au fost practicate inclusiv în închisoarea de la Suceava, care nu a constituit neapărat o etapă „serafică” în desfășurătorul acțiunii de mai târziu de la Pitești, Gherla ș.a.m.d. Etapa de la închisoarea Târgșor (aproape deloc cunoscută publicului interesat de Pitești) este, la rându-i, detaliată. Geografic, Târgșorul era situat foarte aproape de Pitești, însă aici nu s-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
tradus de Radu Teculescu. În debutul celui de al doilea număr, se publică articolul Ce este poezia? al lui G. Călinescu. Cuprinsul este alcătuit din versuri de G. Călinescu (Poetul, Aerul, La unghiile unei femei, Varza, Nocturnă, Clavecin, Avioane, Anatomie serafică, Răpire), Camil Baltazar (Testament sau Cântec de moarte, Luciditate, Sociabilitate, Dedicație pe „Tărâm, transcendent”, Unei interprete a cântecului popular), Horia Furtună (Poetul), Constant Tonegaru (Fata morgana, Pianul somnambul, Moartea primului amorez, David), Sașa Pană (Însemnare pe rouă, Tăria mea ești
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]
-
trebuie creat prin cuvânt, rămânând, totuși, principe al necuvântului: „Tată cuvintelor din mine / Și peste nerostire domn.” Prin sonoritatea unor versete, poemul devine o adevărată replică la Cântarea Cântărilor, opunând erosului foarte senzual de acolo o senzualitate de lume florală, serafică. În zona suavului și - de astă dată - a fragmentarului, în registrul liric al confidenței se înscriu paginile din Poezii (1974), pe al căror spațiu „raza gândului” iradiază în decoruri de transparențe lunare, cu fructe îngreunate de somn, topite parcă în
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
B. este un herald al literaturii lui Camil Petrescu, ale cărei inovații le apreciază just, și al lui Mateiu I. Caragiale (deși, în acest caz, Perpessicius i-a relevat inexactități și confuzii). El identifică, printre primii, un Arghezi dual, „problematic”, serafic și satanic etc. și, comparându-l cu Urmuz (alt modern susținut de critic), ajunge la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic, absurd și anestetic”, într-o operă ce e o „superbă teratologie a
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
nu aș fi citit asta cu ochii mei, aș fi crezut că minte cineva dar așa oricine poate să caute pe Internet Ordonanța de urgență nr. 53/2010 și să se convingă. Și niște coate-goale, mațe-fripte de profesori genuini și serafici în gândirea lor, dar tâmpiți sadea în acțiuni, sunt gata să le ridice monumente acestor lipitori ordinare, acestor păduchi infecți, prăsiți cu zecile de mii pe corpul și așa bolnav al unei patrii secătuite, acestor mizerabili care în majoritatea lor
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]