486 matches
-
mâna soției sale, trece prin mai multe probe, în cele din urmă femeia înduioșată îl acceptă; tot pentru a o atrage pe Dorigena, Aurel cântă și dansează, își păstrează tainică dragostea timp de doi ani), a morarului (Avesalon îi dedică serenade înfocate iubitei lui, Alison, sub fereastră) sau a negustorului (Damian suferă cumplit din dragoste pentru Mai până ce îi câștigă mila, îndurarea și grațiile). Cei zece membri ai brigatei Decameronului se comportă în totalitate după ritualurile curtenești, la fel tinerii din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Studies in Short Fiction”, winter 1995, vol. 32, nr. 1, p. 22. (trad. n.) 910 Scott Vaszily, art. cit., p. 527. 246 pedepsi astfel insistențele nedorite.911 Acțiunile personajului feminin îi dezvăluie forța și puterea decizională. Dragostea curtenească, simbolizată prin serenadele siropoase ale lui Avesalon, cade în desuetudine, este ironizată, remarcăm acțiunile teatrale ale celor doi amanți, parcă ar juca, în mod conștient, într-o comedie. Avesalon vorbește ca în Cântarea Cântărilor, devine tipul amorezului, care însă simte un imbold spre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prea mult soția, reprezintă tipul de senex amans. Nu este așa de gelos și de tiran cum, de obicei, era portretizat soțul într-un fabliau, îi acordă soției o libertate deplină, plecând de acasă câteva zile, nu este supărat din cauza serenadelor intonate de Avesalon și, de fiecare dată, pare în mod real îngrijorat de soarta iubitei sale consoarte. 914 În jurul personajului feminin se desfășoară o adevărată competiție. Neculai și Avesalon sunt cu adevărat pretendenții în această povestire, amintind și de competiția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui, scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe alocuri, câte o notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul liric cel mai potrivit pentru acest spirit zbuciumat, captiv al unor stări de anxietate. Elegiacul alternează cu grotescul, litania alunecă în umor negru. Lui B. îi place, evident, să filosofeze. Dar cugetările lui, amare, nu evită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
Bucurețti, f.a.; Claude Farrère, Omul care a asasinat, București, 1927; Rabindranath Tagore, Patimă iubirii, introd. Romain Rolland, București, [1927]; Maurice Dekobra, Flăcări catifelate, București, 1928, Sfinxul a vorbit, București, 1930, Cu inima întristata, București, f.a., Madona din tren, București, f.a., Serenada călâului, București, f.a.; Myriam Harry, Insula voluptății, București, [1928]; Pierre Loti, Aziyadé, București, [1928], Pescarul din Islanda, București, f.a.;Pierre Loüys, Afrodita, București, [1928]; Lev Tolstoi, Ana Karenina, I-II, București, 1928 (în colaborare cu Sărina Cassvan); Fiodor V. Gladkov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
simboliști, ori la reprezentanți ai literaturilor nordice și orientale. Spre pildă, în 1909 Ioan Borcia tălmăcea Blestemul bardului de Ludwig Uhland, Horia Petra-Popescu (sub pseudonimul Radu Paltin) dădea o versiune la Corbul de Edgar Allan Poe, iar Nicolae Budurescu transpunea Serenadă de Paul Verlaine. Alți colaboratori: Ion Agârbiceanu, Sextil Pușcariu, Vasile Savel, D. N. Ciotori, Al. G. Doinaru, I. Ionescu-Boteni, D. Cristorian, Ernest Ene, D. Ionescu-Morel, Ecaterina Bălăcioiu, C. Sfetea, Gheorghe Săpunaru, C. Rădulescu-Codin. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
sunetele emise de oricare alt instrument. Risipirea sonoră progresivă (perdendo - stingându se) ce se topește până la evanescență odată cu stabilirea pe acordul final de lasă impresia unei „nesfârșiri”, ce îndeamnă auditorul la aflarea propriei echivalențe semantice. III.9. La sérénade interrompue (Serenada întreruptă) Tabloul unei parodii galante, preludiul La sérénade interrompue satirizează serenada unui Don Juan, victimă nefericită a frecventelor întreruperi cauzate de miile de incidente ale străzii, după cum își imagina Marguerite Long. Ineditul acestei viziuni conceptuale pare să-și fi găsit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se) ce se topește până la evanescență odată cu stabilirea pe acordul final de lasă impresia unei „nesfârșiri”, ce îndeamnă auditorul la aflarea propriei echivalențe semantice. III.9. La sérénade interrompue (Serenada întreruptă) Tabloul unei parodii galante, preludiul La sérénade interrompue satirizează serenada unui Don Juan, victimă nefericită a frecventelor întreruperi cauzate de miile de incidente ale străzii, după cum își imagina Marguerite Long. Ineditul acestei viziuni conceptuale pare să-și fi găsit forma ideală în discontinuitatea compozițională la care se face apel. Paul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cele trei preludii anterioare (pauză intermediară). În pofida acestei schimbări de stare, remarcăm relația „intimă” ce se stabilește în plan armonic prin transferul aceluiași centru tonal; din La fille aux cheveux de lin este reamintit cu insistență în apelurile introductive ale Serenadei. Evoluția sonoră ulterioară va preciza funcția de treapta a II a coborâtă îndeplinită de sunetul , într-un discurs muzical ce își centrează evoluția în jurul sunetului fa dominanta tonalității de bază, . Evitarea deliberată a sunetului la în pasajele scalare introductive, precum și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o utilizare improprie a pedalei de rezonanță. Astfel, pe parcursul introductive este recomandat ca efectul de rezonanță să lipsească cu desăvârșire, iar în evoluția ulterioară a discursului interpretul să se limiteze doar la o folosire economică a acesteia. Tema propriu-zisă a serenadei apare însoțită de indicația expressif et un peu suppliant, ce îndeamnă la o interpretare sensibilă și puțin „rugătoare”. De altfel, același caracter „tânguitor” este deopotrivă difuzat prin frecvența semitonurilor descendente din contextul configurației sale melodice, aspect ce amintește de bocetul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sa la un nivel dinamic extrem de redus pp - lointain (pp - îndepărtat), noutatea evoluției melodice, schimbarea bruscă a planului tonal (re major), a structurii metrice (), precum și a valorii agogice (Modéré). Reacția disperată a chitaristului ce își vede întrerupt la nesfârșit șirul serenadei sale apare surprinsă cu plasticitate în secțiunea notată cu rageur - furios, iar revenirea ulterioară a aceluiași fragment asigură terenul propice unei amplificări semnificative a expresiei, moment ce corespunde cu Secțiunea de Aur a preludiului. Narațiunea își continuă fazele tradiționale ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-uri cu muzică din diverse epoci, CD player, fișe de lucru. Audiții: sangvin: Piotr Ilici Ceaikovski Dans spaniol din Lacul lebedelor coleric: Ludwig van Beethoven Scherzo din Simfonia a IX-a flegmatic: P. I. Ceaikovski Capriciu Italian melancolic: Franz Schubert Serenada pentru violoncel si orchestră Secvența 1: 20 minute Se vor propune spre audiție patru fragmente din lucrări de muzică clasică, fiecare corespunzătoare unui tip de temperament. Elevii trebuie să asocieze fragmentul muzical cu tipul de temperament pe care consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
soluției finale" (Endlösung). // La cinematograful "Dominion" din Londra, John Baird face o demonstrație publică a televiziunii în culori. // Apar romanele Homage to Catalonia (George Orwell) și Brighton Rock (Graham Greene). Arnold Bax scrie Concertul pentru vioară, iar R. Vaughan Williams Serenade to Music. 1939. Premierul Chamberlain și ministrul de Externe, lordul Halifax, fac o vizită la Roma (ianuarie). // Hitler declară formarea protectoratului Cehiei și Moraviei (martie). // Marea Britanie și Franța garantează independența Poloniei (martie). // Ia sfîrșit Războiul Civil din Spania prin victoria
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
regele prestează o jumătate de normă într-o fabrică de muniții. // Se reiau cursele de cai de la Ascot. // Regele inspectează trupele aliate din Alger. // Guvernul publică știrea că numai 10% din familii vor avea curcan de Crăciun*****************************. // Benjamin Britten termină Serenada pentru tenor, corn și orchestră de coarde. 1944. RAF bombardează Berlinul (ianuarie)**. // Ia sfîrșit asediul Leningradului (ianuarie).*** // Aliații bombardează și distrug vechea mînăstire Montecassino (februarie), situată la 130 km sud de Roma****, dar desantul de la Anzio este un eșec. // Regele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Trionfi e poesie latine [Rime, triumf și poezie latină], ed. Ferdinando Neri, Guido Martellotti, Enrico Bianchi și Natalino Sapegno (Milano și Neapole, 1951), p. 554. Frază are semnificația că este imposibil să te ascunzi de soarta. Într-un poem intitulat Serenade, Machiavelli amintește de un vers din Petrarca, în care a schimbat doar un cuvant: "Favorurile amoroase nu întârzie să se arate". 167 Filippo Casavecchia. (Vezi Documentul 1). 168 Paolo Vettori, fratele lui Francesco. 169 Anexă 2 de mai sus. 170
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Heinrich von (1843-1900) Compozitor și pedagog austriac - Allotria - 6 piese op. 33 (1882) - Dainu balsai -16 cântece populare lituaniene Op. 76 (1892) Hiller, Ferdinand (1811 -1885) Pianist, dirijor, pedagog și compozitor german - 12 piese op. 106 "Operette ohne Text" (1874) - Serenadă op. 128 (1867) Himmel, Friedrich Heinrich (1765 -1816) Compozitor german, capelmaistru în Berlin. - Écossaise Hindemith, Paul (1895 -1963) Compozitor, dirijor, violist și profesor german - Drei Wunderschöne Mädchen im Scwartzwald op.6 (1916) - Marș în fa (1916) dispărut Hoffmann, Heinrich (1842
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Ulrich (n. 1946) Compozitor și pedagog german - Verwandlung über einen Klang (1968) Lichner, Heinrich (1829 -1898) Organist, dirijor, compozitor și pedagog german - 12 Piese op. 85 (1871) - Sommernachtsball op. 229 Longo, Alessandro (1864 -1945) Pianist, muzicolog, profesor și compozitor italian. - Serenadă op. 10 Losonczy, Ándor (1932) Pianist și compozitor austriac de origine maghiară - Hydra - ciclu în 7 părți Nr 3 (1986) Mâche, François-Bernard (n. 1935) Compozitor și pedagog francez - Autonomie (1981) Malipiero, Gianfrancesco (1882 -1973) Compozitor și pedagog italian - 3 Impressioni
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Joaquin (n. 1901) Compozitor și pedagog spaniol - Juglares (1923) - Granmarcha de los subsecretarios (1941) - Atardecer pian la 4 mâini (1975) Roger, Miguel (n. 1954) Pianist, compozitor și pedagog spaniol. - Dosaquatre (1994) Rohwer, Jens (n. 1914) Compozitor și pedagog german. - Mică serenadă (1954) Rüdinger, Gottfried (1886 -1946) Compozitor și pedagog italian - 10 Bidermeiertänze op. 47 Rudolf, Ernest (1840 1916) Pianist și compozitor german - 6 Klavierstücken op. 4 - Liederwalzer op. 38 - Klavierstücken op. 54 Ruthardt, Adolf (1849 -1834) Pianist, compozitor și pedagog german
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Helicon, 1996. 998 Charles Baudelaire, Soarele 999 Liviu Pendefunda, Moartea simbolică, Falii 8. 1000 Charles Baudelaire, Alchimia durerii, Poezii, Editura Univers,București, 1979. 1001 Frances Yates, citată de Titania Hardie în Labirintul rozelor, Editura Nemira, București, 2008. 1002 George Bacovia, Serenadă. 1003 Liviu Pendefunda, Oglinda metafizică a poesiei, Convorbiri literare, 2009, CXLIII, 12 (168): 135-137. 1004 Victor Hugo 1005 Lucian Blaga, Umbra lui Dumnezeu, Corăbii cu cenușă. 1006 Cassian Maria Spiridon, Carul Timpului, Helicon, 1996. 1007 Mihai Eminescu, Lacul. 1008 George
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se practică În grup cu: banda, În taraf sau În formație; - are drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești sunt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al. Iacobescu, I. C. Aslan, Al. T. Stamatiad, Al. Davila, Eugen Constantinescu, Al. Gherghel, Ana Holda (Ana Marcu), Al. N. Nanu, Pompiliu Constantinescu (Serenada), Mihail Cruceanu, E. Marghita, Mioara Cinsky, Claudia Millian, Corneliu Moldovanu, Sandu Teleajen, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
visătorul, străinul, orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre: cercul, sfera, triunghiul (erotic)/motivul cifrei trei, șapte - sentimente: dorul, suferința, nostalgia absolutului, tristețea, solitudinea, spleenul, bucuria - acțiuni, situații arhetipale: călătoria, vânătoarea magică, coborârea în infern, rătăcirea în labirint, păcatul originar, pactul cu diavolul, jertfa creatoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un torent de arhaisme, regionalisme, neologisme cu nuanțe biblice, echivalențe multiple. După bătălia dintre pușlamale, privită cu ochi de estet, în balade ale lumii interlope, poetul alcătuiește elegii villoniene, caracterizate prin amestecul de abject și sublim (Cina, Dimineața, Morții, Galere, Serenadă), de revoltă, indignare, uimire, ironie. În alte poeme, satira se îmbină cu intenția ludică (Hore, Inscripții, Copilărești, Fabule). Dumnezeu se joacă de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu tină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tipologic, opera cu care Slavici debutează e greu de încadrat astăzi. Schimbarea e una de perspectivă: de la tragicomedie, la farsă tragică. Romanul prezintă un antierou cu liniile caricaturale ale portretului său adeseori îngroșate ca în scena de tip caragialesc a serenadei și a declarației de amor, atingând grotescul de-a lungul peripețiilor sale donquijotești. De ce a ales Slavici un astfel de început? Credem că textul e răspunsul sintetic la multiplele presiuni exercitate asupra lui de noua sa viață după întoarcerea acasă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de pîne, / și-mi văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tînguitor-juvenile, regizate În decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian În singurătate”, „clavirul... cernit și stins”, „serenada plopilor”, „sonata tăcerii”, „romanța apei” etc. etc. Pe alocuri, semnele unei conștiințe a convenționalității acestui univers transpar cu destulă claritate: „Era În toate acestea tristețea unei poezii vechi”, „Toate acestea - știi? - sînt ca Într-un vechi album”, „Vezi seară romantică
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]