4,332 matches
-
care fluierau sau aplaudau, după posibilități, sub privirile Îngăduitoare ale polițiștilor puși să supravegheze acest miting al prieteniei româno-evreiești. Pe ducă, măi, a zis șefu', odată cu plecarea lu' domnu' Cain. Care și lui i-o fo' reparat odată ceasu', spuse sergent Ispas, gata să sfarme microfonul pe care o reporteriță imprudentă de la televiziunea locală i-l Încredințase pe timpul interviului. N-o să mai știm pe ce lume suntem, suspină o bătrână sub o umbrelă de soare. Cain Îți spunea oricând ora Londrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dreptul voluminoase Și totuși profunde Și tot atât de românești Pe cât de joyciene ori faulkneriene cu putință Sunt ale noastre și trebuie Să le citim dacă vrem Să mai vedem un asalt al Redutei Tot la baionetă căci Iată un caporal Sau sergent De generali nu mai poate fi Vorba A strigat adunarea dând Cum se cuvine bază Tocmai pe nevastă-sa deoarece Precum aiurea așa și la noi Femeile sunt luptătoare Se zice Eu n-am observat Poate n-am pătruns destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sula din sac la amîndoi". Trebuiau să pupe, dacă nu "Piața Endependenței", măcar bulevardul cu același nume. Cum de amuțit au amuțit brusc, explicația am găsit-o cînd "România liberă" a publicat lista "șoptitorilor": "Și-atuncea colonelul dă mîna cu sergentul". În particular, Carp nu-l scotea pe Mistrie din "spermatozoidul"; lui Mistrie, Carp îi puțea de la 5 metri a băutură. Dar, la înmormîntare, Mistriuță părea figura cea mai tragică. Scarlat îi scăpase într-o lume unde nu era nici polemică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bîrlogul lui Popovici. Cîți oameni erau, tovarășe locotenent? Oameni? Bandiți, nu oameni. Erau patru. Și dumneavoastră? Vreo treizeci. Atunci i-am scăpat și s-au dus spre munții Rodnei. Ați avut răniți? Un mort și doi răniți. Ce grad aveați? Sergent major. Numai? întrebăm amărîți. Dar ce credeți, băi tovarăși? Fiecare grăduleț l-am cîștigat cu sînge. Ați fost rănit? Da, uitați-vă! Își dezgolește pulpa piciorului și ne arată o cicatrice care putea fi și de la un furuncul. Un furuncul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de răcari! Apeviști ați vrut, apeviști vă fac, balaurilor, program "Apolo" bag în voi, program "Apolo", putorilor! Gata cu haiducia neînțăr-caților, gata cu sclifoseala, aici nu aveți tată, nu aveți mamă, nu aveți gagică! Ați înțeles, bă? Am înțeles, tovarășe sergent. Soldat Basarab, raportează seria armei! Tovarășe sergent, raportez, XX YYYY. Bine, bă, de astăzi știi cine-i gagica ta? Pușca, bă, pe ea o pupi, pe ea o mângâi, dormi cu ea între picioare și îți bagi pula în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fac, balaurilor, program "Apolo" bag în voi, program "Apolo", putorilor! Gata cu haiducia neînțăr-caților, gata cu sclifoseala, aici nu aveți tată, nu aveți mamă, nu aveți gagică! Ați înțeles, bă? Am înțeles, tovarășe sergent. Soldat Basarab, raportează seria armei! Tovarășe sergent, raportez, XX YYYY. Bine, bă, de astăzi știi cine-i gagica ta? Pușca, bă, pe ea o pupi, pe ea o mângâi, dormi cu ea între picioare și îți bagi pula în ea de câte ori ți se face de o futută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
gumă cu aromă de cartofi înăcriți, deasupra câteva așchii de margarină râncedă, înghețată, ce nu se lasă întinsă și o jumătate de lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar, îngenunchează și pupă ulucul! Pupă, în pizda mă-ti, arma, apleacă-te, arcuiește-ți șalele, ca o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din voi, ia te uită ce guri de vădane au! Eu o să vă înverzesc, mă! Cu mine veți face muguri până la toamnă, muguri și frunze pe patul puștii vor crește. Doi ani eu vă sunt tată și mamă, pe tovarășul sergent și în gând o să-l pronunțați cu majuscule. Arma mirosea a cadavru în descompunere, ghinturile săpate-n oțelul țevii puroiau rugină, Petru înfășura pe vergea fâșii albe, ungea rănile cu ulei, apoi, cu grijă, asambla moartea ca pe un puzzle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vreun coi îi atârnă până la genunchi. Se trezește ca somnambulul pe la 4 și belește ochii pe fereastră. Ieri i-am pus "Infractoarea roz sub pernă". Să vezi bunăciuni acolo, patru labe am făcut în planton, i-am împrumutat-o și sergentului, mi-a mototolit revista fătălăul și a aruncat-o la coș. Bă, eu am cunoscut unul ca ăsta la internat, se trezea pe la 5 și până la 6 ne-o smotocea la toată camera. Ăsta-i fetiță cuminte! Nu te uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și nu știm noi. Ia spune, chiar te taie pișarea mereu cu juma de oră înaintea deșteptării? Sunteți proști, am pizdă pe borâte, mă cunosc cu toate gagicele din sanitar, nu-mi fac pula scobitoare în curul ăstuia. Poate tovarășul sergent știe ceva, prea îl cheamă zilnic la cancelarie. Nu, bă, sergentul în nici un caz, i-o trage ăleia de rusă, i-am văzut eu când se încuiau pe dinăuntru. Îi scriitor, nu-l vezi, stă toată ziua cu botu-n carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu juma de oră înaintea deșteptării? Sunteți proști, am pizdă pe borâte, mă cunosc cu toate gagicele din sanitar, nu-mi fac pula scobitoare în curul ăstuia. Poate tovarășul sergent știe ceva, prea îl cheamă zilnic la cancelarie. Nu, bă, sergentul în nici un caz, i-o trage ăleia de rusă, i-am văzut eu când se încuiau pe dinăuntru. Îi scriitor, nu-l vezi, stă toată ziua cu botu-n carte, e poetă fetița noastră. Eu zic să-l dăm la pizdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
duceți acolo. De asta mă ocup eu. I-am împrumutat de câteva ori blugii, nu mă refuză. E ziua lu sor-mea, îl iau cu mine la Cisnădie, mă ajută la bagaje. De lunea până sâmbăta, programul "Apolo", promis de sergent se executa întocmai: timp pentru respirație 15 minute, în pauza de gustare. Felia de pâine presărată cu cioburi de margarină, țigara Carpați cu filtru altoit de la alte chiștoace, deliciul cazon de la ora 11. Petru, absent, în afara grupului, privea peste zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
abia reușea să schimbe laboratorul și să arunce o privire prin caietul de teme. Ce spui, vii cu mine, mâine la sor-mea? Nu mă descurc singur. Sigur, merg să te ajut, Vlade. Merg, dar trece-mă tu în caiet, sergentul mă pune să-i scriu și duminică, în fiecare zi scriu câte o scrisoare și nu-i prost, se prinde, dacă mă repet. "Unde-i metafora, soldat? Asta să i-o trimiți lu mă-ta, nevastă-mea este profesoară, bă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
aici! La balamuc cu el! Crucea mamei lui de nebun! Cine dracu l-a adus pe ăsta în armată? Uite ce față are, ce meclă descompusă, parcă-i coborât din copac! Ștergeți sângele, măturați cioburile, spurcatul naibii! E schizofrenic, tovarășe sergent! Belește ochii a străin, e absent. Bă, ne auzi? Ce-i cu tine? Ai luat-o pe arătură? Trezește-te! Scoate cureaua și leagă-i mâinile, soldat, să-l facem pachet și să-l trimitem doctorului Chelemen, să bage diazepam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
paranoic! Vă rog, lăsați-mă să mai încerc o dată, nu aruncați peste mine cu apă, sunt cenușă! Cenușa moare când bate vântul. Oasele-mi sunt praf de cretă, nu aruncați cu apă! Lăsați-mi șotronul să zboare vă rog! Tovarășe sergent, ăsta îi dus cu sorcova. Sigur, își va face seama. Vedeți, a ascuns în buzunar un ciob de oglindă, o să-și taie jugulara, o să-l avem pe conștiință. Să vie mai repede salvarea, să-l ducem la balamuc. Să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să-l ducem la balamuc. Să-și taie, nu o să mai chinui, mă-sa, cu el! Dă-i boului o baionetă, poate îi va fi mai ușor și mai terminați-o dracului cu formula asta de adresare. Eu sunt domn sergent, boilor! "Domn" am spus! Eu am făcut revoluția în piața Cibin, în timp ce vouă vă tremurau chiloții la Rășinari. 4 dimineața. Cineva striga prezența în oglindă. Locul de lângă fereastră o decupare a memoriei. Pași descompuși curgeau pe valea Cibinului. Mersul seamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
etichete, să-ți dai demisia sau să ridici piatra cu mâna lui Dumnezeu. Petru în fiecare seară motiva incompatibilități: M-am săturat să fiu amăgit sau amenințat cu Dumnezeii personali. Bunica a reușit să și-l apropie, tata, mama, frații, sergentul, doctorul Chelemen, nenea Matei îl purtau ca pe o fotografie uzată printre altele. Drumul spre cimitir Dumnezeu, cu cizme de gumă pășește în urma căruței; drumul spre biserică Dumnezeu, desculț, face cărare în iarbă. M-am săturat! Toată viața proprietarii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
băieții de la crimă organizată în Grădina Botanică). Școală militară abandonată (spărgea oglinzi la miezul nopții, crezând că poate păși dincolo). Liceul cu chiu, cu vai i-au pus în buzunar o repartiție pe Motru la hidrocentrală, dar tată-su, fost sergent cu diagonală, și-a trimis odrasla la școala de majuri (îi plăcea haina militară, purta cămăși kaki, șapcă și pantaloni pană). La Fântânele se pare că i-a priit atmosfera. Rasofor, călugăr, diacon, toate la apelul bocancilor. Ceva nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de istorie. Publicate alături, cele două texte se deschid receptării comparate și libere de orice constrîngeri. * * * Anexăm volumului, de asemenea, într-o primă traducere în limba română, prefața Ducelui B. Mussolini la Principele, după ediția: Machiavel, Le Prince, Hellen et Sergent Editeurs, Paris, 1928. Prefața, care fusese inițial o conferință, vorbește, din perspectivă italiană, despre actualitatea doctrinei secretarului florentin. Lăcrămioara PETRESCU În colecția CIVITAS a apărut: Benjamin Constant, Despre libertate la antici și moderni În pregătire: Raoul Girardet, Mituri și mitologii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
treacă peste un anume prag de neîncredere. Le aș fi putut lămuri informațiile politice de la Radio Europa Liberă și Vocea Americii, jucînd rolul duminical al lui Moromete În curtea vreunui Iocan local. Idealizez fără-ndoială și-n acest punct. Bătrînul sergent austro-ger man Johann Costin o fi avut În vedere numai o soluție de ultimă instanță, dacă nu m-ar fi ajutat statul, dacă alor mei li s-ar fi Întîmplat vreo nenorocire, dacă, dacă, dacă... Presu pun că o asemenea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ilustrative pentru puterea acestui popor de a trece prin toate Încercările, conștient sau nu de menirea divină: supraviețuirea. Câteva din personajele principale ale romanului „Hanul cercetașului” sunt cunoscute cititorilor lui Vasile Ilucă din cărți anterioare. Este vorba de cei doi sergenți - cercetași, Înfrățiți În focul luptelor din primele linii, Toader Toaibă și Petrică Staniște, de doctorii Nicu Hliboceanu și Gruia Toaibă, În primul rând. De fapt, pe existența acestora se alcătuiește Întreaga poveste, care e una adevărată, trăită și nu născocită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i di făcut... ― Să nu mă Întrebați cum l-am cunoscut pe tata Toader. ― Cum? - a izbucnit involuntar Întrebarea de pe buzele tuturor. Tata Toader a plecat privirea aproape involuntar, cu zâmbet de aducere aminte... ― Abia mi-au dat tresa de sergent, că mă trezesc mutat Într-un sector al frontului unde - spuneau ei - era nevoie de Întăriri din toate punctele de vedere - a pornit să povestească Petrică... Și cum În armată, mai ales În vreme de război - când Curtea Marțială te
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tot colbul pustiului rusesc - ne-a dus spre soare-răsare. Când a Început să se simtă miros de praf de pușcă, camionul s-a oprit. „Toată lumea jos”. Vorba ceea: „Până aici ați plătit”. Eu am fost luat În primire de un sergent cu un cap mai Înalt ca mine, care, fără altă vorbă, mi-a spus: „De aici Înainte, gura mică și pasul Întins!” Sau, cum ar spune unul de colo, din mahala: „Ciocul mic și pasul mare”. Și a pornit călcând
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trebuie? ― Apoi aiasta Îi o treabă unde nu merge să te duci cu cățel, cu purcel, ca la nuntă. Dacă mergem patru oameni, Îs de ajuns - a răspuns Toader la Întrebarea căpitanului. ― Și care crezi că sunt acei patru cercetași, sergent Toader Toaibă? - a Întrebat căpitanul. ― Întâi și Întâi, Petrică și cu mine. Pe urmă.. Pe urmă, ne mai gândim noi - a răspuns Toader. Cei din jur Își mișcau privirile Încărcate de mare curiozitate de la Petrică la tata Toader și Înapoi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Pe urmă, ne mai gândim noi - a răspuns Toader. Cei din jur Își mișcau privirile Încărcate de mare curiozitate de la Petrică la tata Toader și Înapoi. ― Era pentru prima oară când Toader Îmi spunea pe numele mic. În rest, doar: sergent Staniște În sus, sergent Staniște În jos. Am rămas surprins, dar am tăcut chitic, să nu-l deochi... ― Bine, băieți. Mergeți, alegeți oamenii și pregătiți-vă cum trebuie. Aveți la dispoziție două ore - ne-a spus căpitanul Înainte de a pleca
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]