534 matches
-
deshidratarea, edeme subcutanate ale capului și ale zonei gâtului, descărcări hemoragice din cavitatea nazala și orală, congestia severă a conjunctivei, uneori cu peteșii, exudat mucos excesiv în lumenul traheei sau traheita hemoragica severă, peteșii pe fata internă a sternului, pe seroase și pe abdomen, pe suprafața seroasa a cavităților abdominală și toracica, congestia severă a rinichilor, uneori cu depozite de urâți în tubii uriniferi, hemoragii și degenerarea ovarelor, hemoragii ale mucoasei proventriculare, în special la conjunctură cu esofagul, hemoragii și eroziuni
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
ale zonei gâtului, descărcări hemoragice din cavitatea nazala și orală, congestia severă a conjunctivei, uneori cu peteșii, exudat mucos excesiv în lumenul traheei sau traheita hemoragica severă, peteșii pe fata internă a sternului, pe seroase și pe abdomen, pe suprafața seroasa a cavităților abdominală și toracica, congestia severă a rinichilor, uneori cu depozite de urâți în tubii uriniferi, hemoragii și degenerarea ovarelor, hemoragii ale mucoasei proventriculare, în special la conjunctură cu esofagul, hemoragii și eroziuni la demarcația esofagului, focare hemoragice în
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
tăiate pentru comerțul en-gros și demi-gros. Articolul 13 Tranșarea și dezosarea se vor executa în așa fel încît să se evite orice murdărire a cărnii. Spărturile de oase și cheagurile de sînge vor fi înlăturate. Țesutul conjunctiv intramuscular, vasele sanguine, seroasele și toți ganglionii limfatici ai cacasei trebuie să fie menținuți aderenți la grupurile musculare prin legăturile lor naturale. Depozitele de grăsime enumerate mai jos vor putea face obiectul unei eliminări parțiale: grăsimea bazinului și a rinichiului, osînza, grăsimea de pe coaste
REGULAMENT din 13 februarie 1967 privind carnea dezosata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134885_a_136214]
-
în vîrstă de peste șase saptamani trebuie să se procedeze la: a) depistarea cystircecozei la nivelul limbii și esofagului, după ce acesta a fost degajat de trahee, inima, maseterii externi și interni, a diafragmei, a cărei parte musculară va fi separată de seroasa și a suprafețelor musculare făcute direct vizibile prin tăierile sau inciziile aplicate cu prilejul sacrificării; limba trebuie să fie supusă, pe fata să interioară, unei incizii longitudinale; o incizie longitudinala se aplică, de asemenea, pe inimă, în așa fel încît
CONVENŢIE VETERINARA din 13 februarie 1967 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134883_a_136212]
-
de sănătate pentru producerea și comercializarea cărnii proaspete, carnea de bovine, porcine, ovine și caprine care provine din: mușchii capului, cu excepția maseterilor, porțiunea nonmusculara a liniei albe, fasonările din regiunea carpiana și tarsiana și de pe oase. Musculatură diafragmei - dupa îndepărtarea seroasei - si musculatură maseterilor vor putea fi utilizate numai după examinarea prealabilă în vederea depistării cisticercozei. Carnea proaspătă nu trebuie să conțină nici un fragment de os. Atunci cand operațiunile realizate de la introducerea cărnii în spațiile la care se referă cap. I și până la
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 22 octombrie 2002 privind condiţiile pentru producerea şi comercializarea carnii tocate şi a carnii preparate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148520_a_149849]
-
și rinichi. Limfonodulii devin inflamați, edematiati și hemoragici. Hemoragiile în rinichi pot varia de la dimensiunea unei peteșii greu vizibile până la hemoragii echimotice. Hemoragii similare pot fi, de asemenea, observate în vezica urinară, laringe, epiglota și cord și uneori răspândite pe seroasele abdominale și toracale. Este adesea întâlnită encefalita nonpurulenta. Pot fi observate leziuni datorate infecțiilor secundare ce pot induce în eroare medicul veterinar. Infarctele splenice sunt considerate patognomonice, dar nu sunt întâlnite frecvent. 4. În general formă acută a pestei porcine
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
pestei porcine clasice este constant eliminat de la apariția semnelor de boală până la moartea animalului. Anticorpii pot fi detectați temporar în probe de ser sanguin. 2. Modificările patologice sunt mai puțin tipice, nu pot fi observate hemoragii în organe și pe seroase. La animalele care prezintă diaree cronică leziunile necrotice sunt prezente pe ileon, pe vâlvă ileocecala și rectala. 3. Semnele clinice ale formei cronice sunt aproape nespecifice și multe alte boli trebuie să fie luate în considerare pentru realizarea diagnosticului diferențial
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
care indică o infecție acută. Dacă o astfel de leziune a fost evidențiata la nivelul ugerului, tractusul genital și sângele trebuie, cu toate acestea, să fie declarate improprii pentru consumul uman; c) părțile de carcase care prezintă semne de infiltrații seroase sau infiltrații hemoragice, abcese localizate ori contaminare localizată; organe și viscere cu leziuni patologice de origine infecțioasă, parazitara sau traumatica; ... d) carnea care este febrila, prezintă modificări intense și persistente cu referire la culoare, miros, consistentă sau gust; ... e) atunci cand
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 5 septembrie 2002 privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147354_a_148683]
-
lezează întotdeauna tegumentele și mucoasele. Cand acțiunea factorilor vulneranți este mai superficial se numește contuzie și o întâlnim în caz de strivire sau zdrobire a țesuturilor. Plăgile se clasifică după adâncime în: superficiale și profunde. Cele profunde dacă nu ating seroasa de la nivelul cavitații naturale iar cand interesează și seroasa se numesc penetrante. Plăgile perforate ating de obicei organele interne. După timpul scurs de la producere plăgile sunt: recente în primele 6-8 ore de la producere și vechi. Plaga hemoragica necesită hemostaza provizorie
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
este mai superficial se numește contuzie și o întâlnim în caz de strivire sau zdrobire a țesuturilor. Plăgile se clasifică după adâncime în: superficiale și profunde. Cele profunde dacă nu ating seroasa de la nivelul cavitații naturale iar cand interesează și seroasa se numesc penetrante. Plăgile perforate ating de obicei organele interne. După timpul scurs de la producere plăgile sunt: recente în primele 6-8 ore de la producere și vechi. Plaga hemoragica necesită hemostaza provizorie sau definitive după caz. Plăgile vechi sunt infectate sau
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
un cartilagiu care protejează osul și previne erodarea lui. Între oase se gaseste un lichid sinovial care împiedică acest fenomen. La menținerea celor două oase intro articulație contribuie ligamentele care sunt fibre elastice puternice. 68 Sub tendoane, se găsesc bursele seroase, adevărate pungi conjunctive care favorizează alunecarea și a caror inflamații se numesc bursite. Funcțional, articulația este organ al mișcării, la care, pe lângă cartilaje, ligamente, contribuie și capsula articulara. Bolile articulațiilor au mai multe cauze, printre care cauze inflamatorii: reumatismul articular
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
esofagul, nervii, ganglionii limfatici și traheea. Plămânul stâng este format din doi lobi unul superior și unul inferior. Plămânul drept este format din trei lobi: superior, mijlociu și inferior. Legătură dintre plămâni și peretele toracic este realizată prin pleura, o seroasa dublă în contact intim cu peretele toracic și care acoperă și plămânii. Între cele două foite ale pleurei se formează cavitatea pleurala a cărei presiune este mai mică decât presiunea atmosferică și în care se găsește o cantitate mică de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
rolul de a propulsa sângele în tot organismul, are un perete mult mai gros decât cel drept care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Peretele atrial este mult mai subțire decât cel ventricular. Pericardul este tunica externă a inimii, o seroasa care cuprinde, ca și pleura, două foite: una viscerala, care acoperă miocardul și alta parietala, care vine în contact cu organele din vecinătate. Între cele două foite se află cavitatea pericardica. Afectarea acestor tunici poartă numele de: endocardita, miocardita și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
prezintă o fată anterioară și una posterioara, două margini numite “curburi” (“marea curbura” - la stânga și “mică curbura ”la dreapta) și două orificii: cardia și pilorul. Structural, este alcătuit din patru tunici: la interior, mucoasa apoi submucoasa, musculoasa și la exterior seroasa peritoneala. Din punct de vedere fiziologic stomacul primește alimentele, le frământa, le amestecă cu suc gastric și le evacuează în duoden. Prin funcția secretorie, stomacul intervine în digerarea 93 țesutului conjunctiv și a proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric și al pepsinei
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
alb sidefie, rezistentă, de forma unui trunchi de piramidă, care se inseră inferior pe diafragmă, iar superior se continuă cu adventicea vaselor mari de la baza cordului. Pericardul prezintă pentru descriere două componente: pericardul fibros (sacul pericardic), situat la exterior; pericardul seros, care tapetează fața internă a pericardului fibros, și se răsfrânge pe suprafața cordului, unde poartă numele de epicard. * Funcționalitatea pericardului stabilizarea cordului în interiorul cutiei toracice prin mijloacele de fixare (ligamente) care limitează motilitatea cardiacă; protecția cordului de traumatismele mecanice și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortic sau mitral). * Situație Pericardul și sacul pericardic sunt situate în compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața cardiacă și poartă numele de pericard visceral sau epicard. Din punct
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața cardiacă și poartă numele de pericard visceral sau epicard. Din punct de vedere clinic, pericardul trebuie considerat ca o entitate unică conținută în sacul fibroseros. Pericardul fibros are forma de trunchi de piramidă patrulateră, turtit anteroposterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mediastinali; * esofag și plex nervos periesofagian; * aortă descendentă toracică; * pleura pulmonară; *lateral * pleura mediastinală; * nervii frenici; * vase pericardofrenice; *superior * rădăcina vaselor mari; * vena brahiocefalică stângă; * nervul larigeu recurent stâng; * vena intercostală superioară stângă; *inferior * diafragm; * peritoneu; * vena cavă inferioară. Pericardul seros este format din porțiunea pericardului seros care tapetează fața internă a pericardului fibros și poartă denumirea de lamina parietală, și porțiunea ce acoperă cordul și porțiunea intrapericardică a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortă descendentă toracică; * pleura pulmonară; *lateral * pleura mediastinală; * nervii frenici; * vase pericardofrenice; *superior * rădăcina vaselor mari; * vena brahiocefalică stângă; * nervul larigeu recurent stâng; * vena intercostală superioară stângă; *inferior * diafragm; * peritoneu; * vena cavă inferioară. Pericardul seros este format din porțiunea pericardului seros care tapetează fața internă a pericardului fibros și poartă denumirea de lamina parietală, și porțiunea ce acoperă cordul și porțiunea intrapericardică a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tapetează fața internă a pericardului fibros și poartă denumirea de lamina parietală, și porțiunea ce acoperă cordul și porțiunea intrapericardică a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele pericardului seros (parietală și viscerală) și conține o cantitate minimă de lichid ce favorizează mișcările inimii. * Sinusurile pericardice Răsfrângerea foiței (laminei) parietale în foița viscerală se face în doua zone: în jurul arterelor mari; în jurul crucii venoase a inimii. Din aceasta cauză, cavitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de artera pulmonară dreaptă; * inferior de unghiul diedru dintre atrii și arterele mari. Sinusul transvers prezintă două orificii de pătrundere: * orificiul din dreapta delimitat: * la dreapta, de vena cavă superioară; * la stânga, de aorta ascendentă; * inferior, de auriculul drept; * superior, de răsfrângerea seroasei pericardice de pe vena cavă superioară pe aorta ascendentă. * orificiul din stânga delimitat: * anterior, de trunchiul pulmonarei; * posterior, de auriculul stâng; * superior, de artera pulmonară stângă. Sinusul oblic Haller este situat posterior de atriul stâng, anterior de sacul pericardic. Porțiunea sa cea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii ale atriului stâng îl constituie cele patru vene pulmonare drepte și stângi, superioare și inferioare. Venele sunt incluse împreună cu vena cavă inferioară și superioară într-o teacă pericardică seroasă. În anumite situații la nivelul extremității stângi a atriului drept în apropierea orificiului de intrare a venei pulmonare stângi inferioare poate fi identificată o venă mică numită vena oblică a atriului stâng. Această venă drenează în sinusul venos coronar și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în continuitate cu celulele musculare). Epicardul este un țesut conjunctiv fibroelastic și adipos, vascularizat de către vasele coronare și inervat de către plexuri nervoase vegetative. Epicardul este limitat la exterior de mezoteliu (strat unic de celule aplatizate) care permite filtrarea unui lichid seros. Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul conține fibre colagene și câteva fibre musculare netede. Din punct de vedere structural țesutul striat de tip cardiac conține: * celule musculare cardiace numite miocardiocite de lucru (atriale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de la baza cordului Trunchiul pulmonar Trunchiul pulmonar are originea în orificiul pulmonar al ventriculului drept ce corespunde extern infundibulului. Primii 4cm ai trunchiului pulmonar se află în interiorul pericardului care înconjură trunchiul pulmonar și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele 2
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]