523 matches
-
se transformă în empiem în caz de abces subfrenic, abces paracolic, abces hepatic, abces splenic. Poate să apară și o soluție de continuitate, o fistulizare directă a abcesului în cavitatea pleurală, rezultând fistule subfreno-pleurale sau fistule bilio-pleurale. Contaminarea directă a seroasei pleurale se realizează în 30-40% din cazuri prin intervenții medico-chirurgicale minore (puncție pleurală, puncție-biopsie pleurală, pleurotomie) sau în urma unei intervenții chirurgicale majore (rezecții bronho-pulmonare, rezecții esofagiene, diverticulectomii esofagiene etc.). În același procent se încadrează și empiemul pleural posttraumatic. Spațiul pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de recoltare pentru germenii anaerobi, de transport la laborator și de însămânțare pe medii speciale [6]. Recoltarea puroiului pentru examen microbiologic după instituirea antibioterapiei, de regulă nu va duce la identificarea agentului microbian. Anatomie patologică. Fiziopatologie. Stadiu evolutiv În urma însămânțării seroasei pleurale se produce un proces inflamator septic, caracterizat prin producere de exudat pleural, ce se transformă purulent, de depunere de fibrină, de hiper-vascularizație, de îngroșare a pleurei viscerale și parietale, de progresiune a procesului inflamator la pulmonul subiacent și peretele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
fibrină, de hiper-vascularizație, de îngroșare a pleurei viscerale și parietale, de progresiune a procesului inflamator la pulmonul subiacent și peretele toracic, de penetrare a vaselor de neoformație și a fibroblastelor în pleura îngroșată. În stadiul I - exudativ, se produce inflamarea seroasei pleurale, urmată de apariția unui exudat pleural filant. Apar depozite de fibrină și se inițiază proliferarea angioblastică și fibroblastică. Lichidul pleural este steril, apar polimorfo-nuclearele în număr redus, pH-ul și glicopleuria sunt normale, iar LDH-ul < 1 000 U
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
steril, apar polimorfo-nuclearele în număr redus, pH-ul și glicopleuria sunt normale, iar LDH-ul < 1 000 U.I.‰. În stadiul II - fibrino-purulent (de colectare) crește cantitatea de exudat pleural, care devine tulbure sau franc purulent, depozitele de fibrină cresc, seroasele pleurale se îngroașă, dar pulmonul este încă mobil, rețeaua angioblastică proliferează. În lichidul pleural crește numărul de leucocite, depășind 1 500/mm3, proteinopleuria ajunge peste 3 g%, pH-ul scade sub 7, glicopleuria este sub 50 mg%, iar LDH > 1
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
angioblastică proliferează. În lichidul pleural crește numărul de leucocite, depășind 1 500/mm3, proteinopleuria ajunge peste 3 g%, pH-ul scade sub 7, glicopleuria este sub 50 mg%, iar LDH > 1 000 U.I.‰. În stadiul III - de organizare (închistare), seroasele pleurale se îngroașă până la 2-3 cm. Punga pleurală se fixează, pulmonul este colabat, diafragmul se fixează, coastele se triunghiulari-zează, iar spațiile intercostale se îngustează. Proliferarea fibroblastică este intensă, iar formarea de colagen este maximă. Puroiul este gros, iar punga de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
reflexogramei achiliene), crampe musculare dureroase; sistem osteo-articular: poliartralgii (reumatism hipotiroidian), creșterea densității osoase, balonizarea, șeii turcești; hematopoeză: anemie normo- sau hipocromă, normo- sau macrocitară, masă sangvină crescută dar cu volum globular scăzut, tulburări de coagulare cu defect de adezivitate plachetară; seroase: epanșamente lichidiene bogate în mucopolizaharide și colesterol la nivelul pericardului, peritoneului, pleurei, sinovialelor (poliserozite); sistemul endocrin: deficit suprarenalian, modificări hipofizare, afectare gonadică. Metabolismul hormonilor suprarenalieni se modifică. Se realizează o insuficiență suprarenală funcțională și reversibilă. Hipofiza se mărește prin hiperplazia
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
INTRODUCERE Cavitatea peritoneala este un spațiu virtual, capilar, delimitat de seroasa peritoneală. În condiții fiziologice conține o cantitate redusă de lichid seros. Seroasa peritoneală este alcătuită din două foițe: peritoneul parietal și peritoneul visceral, aflate în continuitate una cu cealaltă. Din punct de vedere histologic seroasa peritoneală este reprezentată de un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
INTRODUCERE Cavitatea peritoneala este un spațiu virtual, capilar, delimitat de seroasa peritoneală. În condiții fiziologice conține o cantitate redusă de lichid seros. Seroasa peritoneală este alcătuită din două foițe: peritoneul parietal și peritoneul visceral, aflate în continuitate una cu cealaltă. Din punct de vedere histologic seroasa peritoneală este reprezentată de un singur rând de celule mezoteliale turtite ce tapetează un strat conjunctiv
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
INTRODUCERE Cavitatea peritoneala este un spațiu virtual, capilar, delimitat de seroasa peritoneală. În condiții fiziologice conține o cantitate redusă de lichid seros. Seroasa peritoneală este alcătuită din două foițe: peritoneul parietal și peritoneul visceral, aflate în continuitate una cu cealaltă. Din punct de vedere histologic seroasa peritoneală este reprezentată de un singur rând de celule mezoteliale turtite ce tapetează un strat conjunctiv submezotelial
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
spațiu virtual, capilar, delimitat de seroasa peritoneală. În condiții fiziologice conține o cantitate redusă de lichid seros. Seroasa peritoneală este alcătuită din două foițe: peritoneul parietal și peritoneul visceral, aflate în continuitate una cu cealaltă. Din punct de vedere histologic seroasa peritoneală este reprezentată de un singur rând de celule mezoteliale turtite ce tapetează un strat conjunctiv submezotelial, sărac celular, alcătuit în principal din fibroblaști, fibre de colagen și fibre elastice [1]. IMPORTANȚA CLINICĂ Cavitatea peritoneală este, alături de ficat și plămâni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
Chistul proliferativ (chistadenomul) 3. Chistul biliar 4. Chistul sanguin și degenerativ 5. Chistul dermoid 6. Chistul limfatic 7. Chistul endotelial - poate fi simplu, multiplu, difuz, localizat, unilocular sau multilocular; - 0,15% la autopsie; - mai frecvent prezent la femei. CHISTUL SIMPLU SEROS - leziuni solitare (50% din cazuriă, cu conținut seros, uniloculare (nu prezintă septuri În interioră, nu comuncă cu arborele biliar; - prevalența leziunilor este de 2,5-4%; - sunt fie sferice, fie ovoidale și pot crește până la 20 cm diametru; În majoritatea situațiilor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sanguin și degenerativ 5. Chistul dermoid 6. Chistul limfatic 7. Chistul endotelial - poate fi simplu, multiplu, difuz, localizat, unilocular sau multilocular; - 0,15% la autopsie; - mai frecvent prezent la femei. CHISTUL SIMPLU SEROS - leziuni solitare (50% din cazuriă, cu conținut seros, uniloculare (nu prezintă septuri În interioră, nu comuncă cu arborele biliar; - prevalența leziunilor este de 2,5-4%; - sunt fie sferice, fie ovoidale și pot crește până la 20 cm diametru; În majoritatea situațiilor nu depășesc 4 cm (90% din cazuri); - considerate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
apariția acestora crește odată cu vârsta; - există o corelație strânsă cu sexul feminin, statusul hormonal și numărul sarcinilor; - chisturile hepatice sunt frecvent asociate cu chisturi renale, pancreatice, splenice și pulmonare; - din punct de vedere histologic chisturile din boala polichistică sunt chisturi seroase simple; - se pot complica rar cu hemoragie intrachistică sau se pot infecta; Diagnostic - asimptomatice În marea majoritate; - chisurile voluminoase și numeroase pot determina dureri abdominale, distensie, fenomene de compresiune cu apariția de icter, edeme la nivelul membrelor inferioare, grețuri și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
abdominale, distensie, fenomene de compresiune cu apariția de icter, edeme la nivelul membrelor inferioare, grețuri și vărsături; - testele funcționale hepatice sunt cel mai adesea În limite normale; - examenul echografic și computer tomografia evidențiază prezența a numeroase chisturi cu caracterele chistului seros simplu, asociate cu alte localizări extrahepatice: renale În principal, mai rar pancreatice, splenice, ovariene (fig.V.5Ă. Tratament - observație pentru cazurile asimptomatice; - aspirația percutană asociată cu scleroterapia pentru cazurile În care simptomatologia este determinată de unul sau câteva chisturi abordabile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
colul veziculei biliare Canalul cistic: are o lungime de 3-5 cm un diametru de 2-5 mm; se poate deschide În canalul hepatic comun pe fața anterioară, posterioară, dreaptă sau stângă, trecând prin anterior sau posterior Structura căilor biliare A. tunica seroasă: fundul veziculei biliare + canalul cistic + canalul hepatic comun sunt complet Învelite de seroasă; restul veziculei biliare este acoperit doar pe fața inferioară; canalul coledoc este retroperitoneal În cea mai mare parte B. tunica fibromusculară; la exterior sunt fibre musculare dispuse
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de 2-5 mm; se poate deschide În canalul hepatic comun pe fața anterioară, posterioară, dreaptă sau stângă, trecând prin anterior sau posterior Structura căilor biliare A. tunica seroasă: fundul veziculei biliare + canalul cistic + canalul hepatic comun sunt complet Învelite de seroasă; restul veziculei biliare este acoperit doar pe fața inferioară; canalul coledoc este retroperitoneal În cea mai mare parte B. tunica fibromusculară; la exterior sunt fibre musculare dispuse longitudinal; la interior sunt fibre dispuse circular; fibrele musculare constituie sfinctere - Lutkens - pe
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
limfatică - ganglionii cistici - coledocieni - retropancreatici - intercavoaortici; retroportali; celiaci. - directă - ficat - angiolimfatică de-a lungul tracturilor portale - hematogenă la distanță CLASIFICARE TNM - T1 Tumora invadează lamina propria (T1a) sau pătura musculară (T1b) - T2 Tumora invadează țesutul conjunctiv perimuscular, fără extensie dincolo de seroasă sau În ficat - T3 Tumora perforează seroasa (peritoneul visceral) și/sau invadează direct ficatul sau/ și alte organe sau structuri adiacente ca stomacul, duodenul, colonul, pancreasul, marele epiploon, sau ductele biliare extrahepaticeT 4 Tumora invadează vena portă sau artera hepatică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
celiaci. - directă - ficat - angiolimfatică de-a lungul tracturilor portale - hematogenă la distanță CLASIFICARE TNM - T1 Tumora invadează lamina propria (T1a) sau pătura musculară (T1b) - T2 Tumora invadează țesutul conjunctiv perimuscular, fără extensie dincolo de seroasă sau În ficat - T3 Tumora perforează seroasa (peritoneul visceral) și/sau invadează direct ficatul sau/ și alte organe sau structuri adiacente ca stomacul, duodenul, colonul, pancreasul, marele epiploon, sau ductele biliare extrahepaticeT 4 Tumora invadează vena portă sau artera hepatică sau invadează multiple organe sau/și structuri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
PANCREATICE EXOCRINE CHISTICE DATE GENERALE Majoritatea tumorilor pancreatice exocrine benigne sunt chistice, dar nu toate tumorile chistice sunt benigne. Tumorile chistice benigne, care reprezintă 10-15% din tumorile pancreatice și sunt În proporție de 90% din cazuri tumori epiteliale. Clasificare - Chistadenom seros - Chiatadenom mucinos - Tumora papilară mucinoasă intraductală - Tumora solidă pseudopapilară a pancreasului Clinica - sunt de obicei asimptomatice - nu determină simptomatologie specifică - când apar simptomele, acestea sunt legate de compresiunea sau de obstrucția unui organ adiacent. - frecvent se prezintă cu durere abdominală
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
diagnosticul de chistadenom chistic. Epiteliul, care poate fi și cuboidal nu are potențial de malignizare. Sunt tumori cu dimendiuni relativ mari, localizate mai frecvent În corpul sau coada pancreasului și sunt asimptomatice, Însă atunci când au localizare cefalică, chiar și chistadenoamele seroase benigne pot deveni simptomatice dacă ele cresc În volum și comprimă structurile adiacente. Natura multichistică a leziunii este de frecvent, dar nu Întotdeauna evidentă la examenul computer tomografic, care mai poate arăta unele microcalcificări (fig.V.1) Tratamentul implică observația
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
carcinom ductal pancreatic cu dezvoltarea de chiști proximal obstrucției. Biopsia incizională rămâne frecvent singura ce pune diagnosticul corect intaoperator. Fără aceasta 80% din leziuni pot fi diagnosticate greșit la laparotomie Problema majoră constă În diferențierea pseudochisturilor și a chist adenoamelor seroase de alte tipuri de tumori pancreatice chistice maligne sau potențial maligne. Sugestive, dar nu diagnostice pentru o tumoră potențial malignă sunt: descoperirea mucinei În chist, descoperirea celulelor secretoare de mucină la biopsie, descoperirea unui lichid chistic vâscos, sau descoperirea unui
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
carcinoembrionar mult crescut În lichidul chistic (tab.V.1). Dacă nu se găsesc aceste modificări, o masă tumorală malignă sau potențial malignă nu este exclusă. Datorită acestor incertitudini, toate chisturile neoplazice trebuie rezecate, exceptând situația În care diagnosticul de chistadenom seros poate fi stabilit cu certitudine prin descoperirea celulelor bogate În colagen prin biopsia efectuată prin aspirarea cu un ac fin. Pentru cele din coada pancreasului, este ideală pancreatectomia distală, iar pentru cele cefalice, rezecția presupune pancreaticoduodenectomie. VI. TUMORILE PANCREASULUI ENDOCRIN
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sanguine și limfatice etc. c. Articulațiile. în jurul unor articulații nu se găsesc decât pielea și straturi subțiri de țesut conjunctiv străbătute de vase sanguine, nervi și tendoane, pe când altele sunt acoperite cu straturi groase de țesuturi diferite (mușchi, tendoane, pungi seroase, țesut conjunctiv sau gras); aceste diferențieri impun adaptarea metodelor și tehnicilor de masaj folosite. Efectele obținute prin aplicarea masajului clasic și a metodelor complementare la nivelul țesuturilor articulare și periarticulare, sunt: activarea circulației și nutriției (efecte circulatorii și trofice, care
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
serie de mișcări și după ce s-a mobilizat pasiv articulația, se procedează la palparea diverselor elemente, astfel: Ligamentele. Durerile inserției ligamentare atrag atenția asupra faptului că în afecțiune este inclus, mai mult sau mai puțin, periostul și uneori micile burse seroase. Rupturile nu sunt de obicei percepute deoarece sunt înecate în revărsatul local. Este bine ca palparea să fie completată prin punerea ̀ n tensiune pasivă a ligamentului și ̀ nregistrarea reacțiilor care se produc. Capsula. Acolo unde este posibilă palparea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]