864 matches
-
Theodor Codreanu, cunoscut critic literar, prozator și eseist de la Huși, Nicolae Dabija nota într-un editorial din "Literatura și arta" că "scrie despre noi ca și cum am fi o Țară". Meritata apreciere se referă, firește, și la volumul Basarabia sau drama sfâșierii, o selecție de eseuri și reflecții ale autorului despre multe câte se întâmplă în aspect politic și cultural, atât în cel de-al "doilea stat românesc", cât și pe ambele versante ale Carpaților. În acest sens e cu adevărat vizionară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Țară! Autorul recunoaște din capul locului că volumul în cauză "se adresează, poate, în primul rând, elitelor politice, în speranța unei înțelegeri a ceea ce poporul român le încredințează aproape zadarnic de peste zece ani încoace". Fiind catalizată de ideea-forță a "complexului sfâșierii", cartea este structurată pe două aspecte ale existenței socio-politice a statului dintre Nistru și Prut, stat ce caracterizează pregnant și în mod special civilizația și cultura de falie a românismului. E vorba de două cicluri de eseuri: Despre destinul politic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
margine, cu o istorie atât de convulsivă și un destin așa de tragic" și că dacă "România este o țară de răspântie, atunci Basarabia este răspântia răspântiilor". De aici și ideea că din cauza acestei poziții de răspântie a răspântiilor, prin sfâșierea propriei conștiințe naționale, a propriei identități, un proiect de deznaționalizare și de creare a unei noi națiuni ar putea avea mari șanse de reușită. Proiectul moldovenesc nu s-a născut în secolul de dominație rusească în Basarabia, deoarece atunci a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-o stare latentă, și după transformarea RASSM în RSSM, apoi a acesteia în Republica Moldova și a intrat în faza lui activă cu refacerea RASSM sub denumirea de Republica Moldovenească Nistreană. Acest proiect a devenit motivul esențial în perpetuarea "complexului sfâșierii", în adâncirea fisurii ce deteriorase serios conștiința identitară a basarabenilor, amplificând profunda contradicție dintre independența statală și dependența identică și culturală de neamul românesc, de acel spațiu spiritual și cultural din care fusese ruptă Basarabia. Unii exegeți în problema dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vinovată România. E o greșeală capitală a confunda elementele corupte din corpul statului român cu România", pentru că "vinovăția aparține elementelor corupte din guvernările românești (fulgerate cu dureroasă pasiune și de M. Eminescu în publicistica sa) care au produs o gravă sfâșiere socială și politică, pe fondul căreia a apărut, ca o posibilă salvare, Mișcarea Legionară (...) în scopul regenerării morale a Țării, pe baze creștine". În încheierea eseului despre M. Snegur autorul îi avertizează pe viitorii lideri politici că "fără o profundă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cuvântul neghiobului, rușinea n-o poate spăla cnutul imperial, oricât de mângâietor s-ar arăta, ci numai sărutul maicii Românii." Drama celuilalt Mircea, adică M. Druc, e de altă natură, pentru că "structura lui intelectuală e a celui vindecat de complexul sfâșierii". În pofida acestui fapt, însă, el "a fost tratat la Chișinău și la București cu măsura "sfâșiaților", în calitate de agent al românismului acasă și ca agent al fostului imperiu roșu la București, adică tot acasă". Autorul ajunge să tragă concluzia că "adesea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
incapacitatea funciară a politicienilor din cele două capitale". După o minuțioasă și subtilă analiză a diverselor aspecte ale "viermuielii" politice din Basarabia, cum ar fi "războiul intraetnic" dintre intelectualii de frunte dintre Nistru și Prut, mai precis din Chișinău, "tripla sfâșiere" a creștinilor ortodocși din Republica Moldova și "relațiile" dintre bisericile ortodoxe cu centrele religioase din Moscova și București, despre unii reprezentanți ai postmodernismului ca niște exponenți ai "ultimei generații sfâșiate", Th. Codreanu se lansează cu aceeași acribie în investigarea destinului cultural
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dintre bisericile ortodoxe cu centrele religioase din Moscova și București, despre unii reprezentanți ai postmodernismului ca niște exponenți ai "ultimei generații sfâșiate", Th. Codreanu se lansează cu aceeași acribie în investigarea destinului cultural al Basarabiei, afectat și el de "complexul sfâșierii". Acest aspect al fenomenului necesită un studiu separat, dar în general despre cartea Basarabia sau drama sfâșierii s-ar putea spune că este un remediu incontestabil împotriva acestui specific sindrom al conștiinței sfâșiate de la sfârșitul secolului XX, investigat pe cultura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exponenți ai "ultimei generații sfâșiate", Th. Codreanu se lansează cu aceeași acribie în investigarea destinului cultural al Basarabiei, afectat și el de "complexul sfâșierii". Acest aspect al fenomenului necesită un studiu separat, dar în general despre cartea Basarabia sau drama sfâșierii s-ar putea spune că este un remediu incontestabil împotriva acestui specific sindrom al conștiinței sfâșiate de la sfârșitul secolului XX, investigat pe cultura și civilizația românească și identificat de ilustrul cercetător de la Huși, prozatorul și eseistul Theodor Codreanu. Nu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
an în două ediții: prima la editura "Flux" din Chișinău, a doua la editura "Scorpion" din Galați, din simplul motiv că pacienții cu aceeași diagnoză conștiința identitară afectată există cu prisosință pe ambele maluri ale Prutului. Volumul Basarabia sau drama sfâșierii e stringent necesar să ajungă în cât mai multe mâini, paginile să-i fie parcurse de cât mai mulți ochi, iar textul să-i fie sorbit de cât mai multe suflete însetate de lumină tămăduitoare, mai ales că autorul precizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
operei celui de al treilea. Unitatea de viziune și stil, ca pecete a organicității, definește toate aceste demonstrații critice. Din trunchiul central s-au ramificat oarecum previzibil cărțile despre geografia politică și literară a ținutului dintre Prut și Nistru (Basarabia-drama sfâșierii, 2003 și Duminica Mare a lui Grigore Vieru, 2004). Theodor Codreanu este indiscutabil unul din spiritele cele mai sensibile la tragismul basarabean. Eseurile și articolele de atitudine probează cunoașterea în adâncime a temei, focalizată pe trei nuclee de interes: 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ori Al. Cistelecan, autorul unui "text dintre cele mai obtuze" ce s-a scris despre Grigore Vieru. În capitolul al II-lea (À rebours), după amintita biografie incipientă, se consacră un spațiu amplu luptătorului pentru unitate națională, pe fondul infinitei sfâșieri, al nostalgiei Ithacăi, al discordiei ca factor dizolvant în relația dintre frați, pentru a încheia cu fine considerații critice având ca reper Inorogul cantemirian și ciobanul mioritic. Analiza propriu-zisă a operei este rezervată capitolelor Paideuma, Elementele și Duminica Mare, încheierea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arhaic al poporului său, "scormonind" în folclor cele mai frumoase cântece și idei. De aici Mihai Cimpoi va identifica în poezia și aforistica lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților. Hermeneutul român vorbește, ca și Mihai Cimpoi, despre destinul ulisian pe care îl au Basarabia și Poetul. Odată cu programul de recuperare a limbii materne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adevărului (2004). Și alți autori i-au reținut atenția, precum I.L. Caragiale, George Bacovia, Cezar Ivănescu sau Grigore Vieru, dar și istoria românilor de dincolo de Prut căreia i-a dedicat o carte adevărată și de mare succes, Basarabia sau drama sfâșierii (2003), ajunsă în numai doi ani la a treia ediție. Istoricul literar propune de fiecare dată abordări estetice cu largă deschidere filozofică, dar și cu o înțelegere sociologică sau istorică de mare adâncime. Opera domniei sale nu se revendică neapărat criticii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
marile teme; idei directoare, atitudini, reacții și argumente (unele reluate) din celelalte cărți ale sale ce explorau universul unor creatori emblematici ai literaturii naționale: Modelul ontologic eminescian (Galați, Editura Porto-Franco, 1992), Complexul Bacovia (Iași, Editura Junimea, 2002), Basarabia sau drama sfâșierii (Chișinău, Editura Flux, 2003) și Caragiale abisal (Timișoara, Editura Augusta, 2003). În cea mai onestă descendență eminesciană, el admite din start că "Archaeus este singura realitate pe lume...", deschizând drumul spre zona de transparență a Ființei, că în aceeași nobilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care vorbea Ștefan Cazimir, nu acoperă realitatea artistică a operei sale, pentru a ne transmite în final ideea, lipsită de orice echivoc, că problema-cheie a oricărei evaluări temeinice rămâne transcendența. Cu aproape trei ani în urmă, comentând Basarabia sau drama sfâșierii (revista "Saeculum", an II, nr. 6/octombrie 2003, p. 88) mă arătam rezervat în ceea ce privește respingerea, prea tranșantă, a postmodernismului. Cărțile ce i-au urmat, sub semnătura aceluiași Theodor Codreanu, dar mai ales aceasta din urmă, mă obligă să-mi revizuiesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
firesc să ne rețină atenția un capitol dedicat poetului basarabean Victor Teleucă (1933-2002), autor a 14 volume, incluzând aici și volumele antologice antume și postume, poet asupra căruia Theodor Codreanu a mai atras atenția în cartea sa Basarabia sau drama sfâșierii, ce a cunoscut trei ediții succesive în anii 2003 și 2004 (Chișinău și Galați). Ninge la o margine de existență, volumul apărut în 2002, i se pare eseistului a fi o carte de referință, cu un reproș aspru adresat unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Între ele, Eminescu Dialectica stilului, Modelul ontologic eminescian, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Eminescu martor al adevărului... Opera lui Theodor Codreanu a explodat, impresionant, după 1989, într-o cursivitate de tip enciclopedic, cuprinzătoare și convingătoare, de la volumul Basarabia sau drumul sfâșierii la Duminica Mare a lui Grigore Vieru, de la Complexul Bacovia la Eseu despre Cezar Ivănescu. După un recent și fulminant studiu, care lansează, incisiv, un nou concept, Transmodernismul (Iași, "Junimea", 2005, colecția "Ananta. Studii transdisciplinare"), Theodor Codreanu ne încântă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de creație a acestui cărturar de excepție; să se rețină că titlurile au apărut într-un segment de timp bine delimitat, iar lista, aleasă și aceasta convențional, nu este completă: Complexul Bacovia (Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2003), Basarabia sau drama sfâșierii (Editura Flux, Chișinău, 2003), Caragiale abisal (Editura Augusta, Timișoara, 2003), Duminica Mare a lui Grigore Vieru, cu o Postfață de Mihai Cimpoi, Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2004), Mitul Eminescu (Junimea, Iași, 2004), Eminescu, martor al adevărului (Editura Scara, București, 2004
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
evoluției culturale și spirituale ale unui neam, necesitatea luptei contrariilor, a ciocnirii diverselor opinii, a disputelor. Cercetând Istoria... lui N. Manolescu prin prisma conștiinței sfâșiate, fenomen descris anterior cu multă acribie de către Th. Codreanu în volumul său Basarabia sau drama sfâșierii, autorul eseului menționat mărturisește că "Istoria (lui N. Manolescu, n.a.) este unul dintre cele mai ciudate produse pe care le-am citit vreodată" (pag. 13). De altfel, cu câteva pagini mai înainte Th. Codreanu recunoaște că "Istoria critică a literaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din jurul arheului național presupune neapărat (la români! dar oare numai la ei?), pe lângă o potențialitate în lucrare vie, organică, și o altă componentă "amniotică" insinuarea perfidă, distructivă a Celuilalt, geamănul negativ care caută să se substituie printr-o ontologie a sfâșierii, înscăunarea cu pompă în golul etnic al "antitezelor monstruoase", a înlocuitorului corupt, parazitar, susținut, de cele mai multe ori, de o forță străină, ostilă, antinațională. Din nefericire, arheitatea noastră nu prea cunoaște în ultimele secole tihna lucrării firești în actualitatea lumii. Scoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
foarte interesante prin perspectivele ce le deschid asupra unor personalități sfâșiate din spațiul românesc: "H.-R. Patapievici pare a fi o tipică personalitate dedublată. Am arătat acest fenomen la indivizii români puși de istorie să slujească la doi arhei etnici. Sfâșierea druțiană se exercită între centrul imperial Moscova, unde și locuiește, și rădăcinile sale de român moldovean. Struțo-cămila acestui tip de sfâșiere etnică este teoria moldovenismului, ca hibrid între românism și slavism, dar opus radical, doctrinar vorbind, celui dintâi". Sunt personalități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tipică personalitate dedublată. Am arătat acest fenomen la indivizii români puși de istorie să slujească la doi arhei etnici. Sfâșierea druțiană se exercită între centrul imperial Moscova, unde și locuiește, și rădăcinile sale de român moldovean. Struțo-cămila acestui tip de sfâșiere etnică este teoria moldovenismului, ca hibrid între românism și slavism, dar opus radical, doctrinar vorbind, celui dintâi". Sunt personalități "cărora li se încearcă întreruperea legăturilor cu arheitatea lor etnică. Mutanții rezultați își apără cu o mână arheitatea, dar și-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Eminescu (1997; cu ediții augmentate în 1999, la Chișinău și în Brașov), Eseu despre Cezar Ivănescu (1998), Controverse eminesciene (2000), Fragmentele lui Lamparia (2000), Complexul Bacovia (o "dezvoltare" a tezei de doctorat, 2002, Iași; 2003, Chișinău), Basarabia sau drama sfâșierii (2003), Eminescu martor al Adevărului (2003) etc., decada de aur ce alcătuiește "corola" operei sale sporind în trecuta toamnă cu o nouă lucrare aflată acum sub lupa noastră -, o carte fermecătoare, atât prin "exactitatea incitativă", cât și prin "ținuta" universitară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
creației sale, Theodor Codreanu, "a fost cu totul benefică pentru Victor Teleucă, fiindcă el, grație unor serioase lecturi filosofice (urmând și îndemnul la tăcere al unuia dintre maeștrii săi, Wittgenstein) și grație unei profunde crize interioare (simptom cert al "complexului sfâșierii" coroborat cu "complexul lui Sisif"), a reușit un salt peste marile tendințe literare ale sfârșitului de veac XX (neotradiționalism, neomodernism, postmodernism), plasându-se intuitiv în transmodernism, care are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară". În contextul unui rol de piuliță într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]