47,347 matches
-
insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia și Frigia Prin Exilele Veacurilor ți-ai pus pe toate Piscurile-Cogaione efigia. De la Râpii Cei Pioși până la neamul Carpilor îți flutură steagul hlamidei pese moși, strămoși. La mesele Cinelor Tale ne ștergem buzele de sfânta grăsime a crapilor Cei pescuiți de Apostolii Tăi nepofticoși Brațul drept ridicându-se la subsoară dezvelit de pânza blândei cămăși. Când vine Curierul de finele anului Crește frunza, cade frunza, De la Vânju Mare la Vincea-Vînja Până la Sita Arăpușilor, Cernerea Repausării
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
India. De-aia avea el atîta muzicalitate în versuri. Era un fel de Eminescu acordeonist al poeziei, domnu' Eminescu ăsta! Știa la țambal. Le avea p-ăstea. Era tare la muzicuță. De-aia zicea el că nopțile-s d-un farmec sfînt și nu-l mai pot pricepe. Oricum, nu pricepem mai nimic dăn Eminescu. Poet ermetic. Și parcă mai pricepe cineva ceva? 3. EMINESCU EVREU. La urma urmei, se prea poate să fi fost. Să fi fost prigonit tocmai pentru că era
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
șarpe și câine de târlă degerau sfinții unși cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic altar de suspine creștine! ai plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete mute pe năframa Sfintei Fecioare, cusute cu ace de smarald și porfir sub potirul căreia mă furișez și respir (20 iulie 2008) Ritual (fântâni) satului meu natal: Limpeziș acum când în cuptorul ei m-a prins ninsoarea Doamne dezvoltă-mi moartea și mirarea mai
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
toată viața mea de până atunci. Acum, când mă gândesc, cred că singurele aproximări cât de cât evocatoare ar putea fi scenele terifiante prilejuite de bombardamentul aviației anglo-americane asupra Bucureștiului, din 4 aprilie 1944 (tot în zi de 4, Doamne Sfinte!). Cum-necum, am ajuns în fața locuinței mamei Dora, cufundată în același întuneric de nepătruns și de rău augur; din fericire, ici și colo se agitau pe la geamuri luminițe pâlpâitoare după care m-am ghidat ca să situez cu aproximație scara și etajul
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Și nici să pape fluturii cu tot cu cotor Sau să privească fecioarele raiului între picioarele lungi cînd trupul plimbu-l... Bunul simț Le dictează că roua nu are zimți! Și că fîntînile aduc din pămînt, Ca să-l bem însetați, în ciuture, Duhul Sfînt!!
Îngerii sînt și ei la rîndul lor... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7404_a_8729]
-
cîntată a reprezentantului Celui de Sus îi inducea un somn imens primului bărbat. Ar fi vrut să se întindă și să caște, oricum nu înțelesese nimic din speță, mai ales că frazele erau muiate într-o agheasmă sub-țire de arhaisme sfinte și pilde biblice pe care prezidentul, educat în ateism, nu le pricepea. Chestia cu Dumnezeu și Cezarul o dibuise cu oarecare caznă a minții matinal confuze, dar cine era Mammona nu se prinsese. Înțelesese inițial: Madonna. (Fragment din nuvela Detestarea
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Emil Brumaru Vai, ceața nu-i frumoasă, ți-am răspuns, Ascunde, moaie chiar ce ai mai sfînt Și luminos pe-acest negru pămînt Din care s-a-nălțat deja Isus. Noi cum rămînem? Trupurile-s grele De carnea-mpătimită la plăceri, Iubita mea, atît de caldă ieri, Și-atît de rece azi, cu palme rele Jucîndu-te c-un înger adormit, Lîngă
Vai, ceața nu-i frumoasă, ți-am răspuns... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7703_a_9028]
-
cu lalele, cel mereu cercetat de albine și de o ploaie de aur și tăcerea răsăriteană a cedrului din Liban mereu cercetat de mirese dar și de cei ce vor tocmi Crucea acest ghimpe de foc, acum în marele și Sfânt Post picură sânge. Anatolia, Bucovina, Transilvania, Moldova în voi răsună cântări bizantine mai vechi decât Bach Și timpul domol pe dealurile voastre scrie. Vecernii-magnolii scuturate în sufletul pribeag Și băiatul care sărută orice lingură căzută pe jos Și își închină
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
în stupina Mânăstirii Și înmulțește rugăciunile peste ceara lumânărilor, peste albine, peste iarbă, peste stele și lume după rânduiala gramaticii sufletești. El cel care cunoscuse tăcerea cea zămislitoare Și tihna din cuiburi și de sub aripi Și ținuse postul tăcerii în Sfântul Munte își meșterește acum Din lemnul unui stup străvechi O cruce. Poveste adevîratî din Apoldu de Jos Soră lobodă, frate leuștean, verișoară leurdă, cumătră ștevie, smerit cartof, tainic busuioc și văr dulce cimbrișor laolaltă viețuiți în grădina de pe deal botezuri
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
Emil Brumaru E îngerul de marți care-mi aduce Copilăria ca pe-o turtă dulce, Ca pe-un susan și ca pe o halviță. E îngerul de marți, printre șuvițe De păr cîrlionțat, suflate-n vînt, Ale iubitelor cu trupul sfînt, Ce-au locuit cîndva și pe pămînt Și-acum s-au dus din nou în paradis, Cu genele să ne împungă moale-n vis... Și iarăși am ghiozdanul plin cu bile, Cu sugative, radiere inutile, Și cu sticluțe de cerneală-albastră
E îngerul de marți care-mi aduce... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7951_a_9276]
-
Tot ceea ce am pierdut mi-a devenit inimă. Vino să-mi spui: iubitule. Vino cât mai am timp De a privi în materie Voluptatea ei de rugăciune. Mă sting fără să știu când, Mă sting în tine flacără și flamură. Sfântă vindecare, vrei să-mi împărtășești chipul Ce nu s-a făcut cenușă? Ochii mi s-au mărit De la pământ la cer, De la pământ la mine, Acum pot să te văd, Te știu prin tine însuți creat. Mă chemi din părul
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
Gellu Dorian ESTURI Votca nu că mi-ar fi cîrciuma loc sfînt - Dumnezeu mi-e martor cînd mă-nchin dimineața cînd cobor din mine seara cînd mă-ntorc din lume ca din chin - dar acolo chiar de singur sunt nu-mi lipsește votca din pahare vorbăreață ca un călător fără drum și
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
iubitele mele, eu nu le voi băga în pămînt, nu le voi lăsa nici măcar să ajungă hoaște, Ci doar le voi lăsa să se usuce, să se zbîrcească, Să se smochinească, Să se tranforme în mumii, Să prindă iz de sfinte moaște. Le voi ambala în pergamentul părului meu În mausoleul părului meu Ca-n manuscrise de la marea moartă Și le voi pune în ulcele Iar apoi, plîngînd, am să-ncep să le rup, Să mușc, Să înghit Toartă cu toartă
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
rustica crustă crocantă, a ajuns la miezul alveolat și... Și iată că Memoria, această Mumă a pădurii neuronilor, simți o perversă plăcere să-i pună piedici, să-i încurce cărările, să-l rătăcească. Să-l abată de la gândurile frumoase, de la sfântul gust al pâinii. Să-i aducă aminte că, în adolescența lui utecistă, i s-a spus că el, imberbul comunist, e "frământat din alt aluat"... Și, din păcate, a crezut.
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
noi a fost dat întâmplării Și cât erorii țintite Care respirație își poate alege trupul Când tot ce se vede printr-o gaură în cer Sunt trepte albe egale Coastele zeului trăgându-și resemnarea prin deșert Pelerini sorbind din copita sfântă Apa unui imperiu străin VI Ne vom întoarce aici nevăzuți Pe aripa unei gâze Sau în piele de șarpe Ne vom desfășura cearșafurile tăcuți Și din încheieturi ne vor țâșni lotuși Cu gât subțire Mișcându-ne lumea de sus Cât
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I Lazu, din movila satului cu numele ei, Fata Lu^ Latis de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns în peștera din dreptul Pomului Sfânt Și numele tale auzite fi-vor cunoscute ți s-or face Ca vârtejul de vifor, ca ninsoarea aducătoare de pace. în dreptul Pomului Cerului, arborele neamului tău: Cetina Muntelui cu Murii ^Nalți Mă Tem Să Trec Eu din Haita Timoceană sunt
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
rupe-te, desfă-te de slăbiciunile lumii tale. Mi-a zis, m-a chemat vocea Zeei ca Junona: Tunetul o să te nască zeu vechi, Tu Ești Viața Vieții Theo-Kronos - Salmolsis - June onorat ca zeu al tunetelor timpului tău în tronul sfânt, și Cronos June Drept Ortac Totodată Orator de Epos Sofic, declamator de cutume de ethos. Mi-a zis: Ești Zeul Kronos și Mama Sa Noaptea, Totodată, }ine-te către Scaunul Zeului Tunetului și-o să te numești Kamui Tamiris. Acestea m-a
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
în fine, că rareori un leu cade lovit de un singur glonț. Nu încercați niciodată să scăpați cu fuga atunci cînd s-ar năpusti asupra voastră și, cu ajutorul acestor sfaturi, fie ca Dumnezeu și sfîntul Hubert să vă aibă în sfînta lor pază!" Avertismentele se vor dovedi inutile: spre dezamăgirea înfocatului vînător, în Algeria nu mai există lei. Singurul care nimerește în bătaia puștii sale este un leu domesticit și orb, pentru uciderea căruia va plăti o amendă substanțială. Ce-are
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
române, O poveste talmudică în literatura română ș.a. Editorul vieții sfântului Grigorie Decapolitul este atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul 1641, la biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, despre care există legende românești. Nu este stăpânit de „prejudețe” (prejudecăți), ci tratează totul cu imparțialitate, subliniază meritele popoarelor în făurirea legendelor. Israeliții, popor multimilenar, scrie el, posesori ai unui
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
nu e la fel de optimist ca Sorin Roșca Stănescu, dar cine știe... * Pînă una, alta, citim tot în Ziua, “Sfîntul Sinod cercetează patru preoți PRM”. Adică patru popi pe care i-au împins păcatele să se înscrie în PRM, călcînd hotărîrea Sfîntului Sinod prin care preoții Bisericii Ortodoxe n-au voie să se angajeze politic și nici să se înscrie în partide. * Vă reamintiți uriașul scandal politic din jurul sediului Bibliotecii Naționale pe care, la un moment dat, pusese ochii guvernul? Povestea a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
care a cîștigat milioane de dolari: Nu e vina mea, eu am făcut un schimb, am dat un pix și am luat un stilou.” * Președintele Iliescu s-a dus la Vaslui pentru a da startul “Anului Ștefan cel Mare și Sfînt - 500” Președintele le-a spus cu acest prilej vasluienilor: “Ștefan ne-a integrat în Europa!”. Asta se întîmpla cu o jumătate de mileniu în urmă. Intrebarea e ce va face în acest an domnitorul scos la înaintare de autorități în vederea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Așa că, în prezent, stând noi în fața televizorului și tăifăsuind la gura caloriferului debranșat, înveliți în pături prin care se poate citi ziarul cu interesante promisiuni electoral-pesediste, pedepeneliste, emilconstantinesciste (?!?) ș.a., am redescoperit bucuria Crăciunului, Anului Nou și a Bobotezei; adică a Sfintelor sărbători de iarnă, apropiate de sufletul românului; sărbători cu aromă de cozonaci și miros de fripturi și sarmale (de la vecini(*); cu colinde frumoase și țânci rumeni la față (din cauza febrei, fiindcă n-au avut bani de vaccin antigripal); cu mese
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
care în trei cicluri de mari fresce a pictat viața lui, opere aflându-se la Assisi și la Florența. Rareori se întâmplă ca un artist de anvergura lui Giotto să se întâlnească și să descrie existența unui Om al Duhului sfânt pe măsură. Partidul ecologist, de oriunde din lume, dacă ia lucrurile în serios (și, dacă se poate... și în România), ar avea o temelie de sprijin fără de seamăn în lume. Un inovator al picturii concrete și un reformator al spiritului
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
bisericii, dând de mâncare păsărelelor strânse în jurul lor, numele autorului picturii din păcate uitându-l. În schimb, mi-l aduc bine aminte pe Giovanni da Milano care l-a pictat în cadrul unui triptic cu o carte groasă sub brațul stâng, Sfânta scriptură probabil. Dar, interesant, de un roșu aprins. Ceea ce merge cu doctrina democratică universală de stânga a întregii Creații divine. La Paris, în luna octombrie 2003, de câte trei ori m-am dus la biserica Saint Germain des Prés din
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
moale pas. Luna prin stejari coboară, Vin zefirii mai întîi Și mestecenii presară Peste noapte dulci tămîi. Inima, o, cum tresare Cînd prin suflet trec fiori De prin tufele-n răcoare! Dulce noapte de splendori! Ce extaz! Ce bucurie! Totuși, sfinte cer, așa Nopți eu ți-aș lăsa și-o mie, Una draga de mi-ar da. Către Charlotte von Stein Pentru ce mi-ai dat privirea-adîncă, Grea de presimțiri, în viitor? în noroc și în iubire încă Să nu credem
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]