998 matches
-
Lama de accun tăie adânc în beregata unuia dintre ei, iar degetele sale se înfipseră în ochii celui de al doilea atacator. Înainte să-și dea seama ce se întîmplă, al treilea bărbat zăcea la pământ privindu-și îngrozit genunchii sfărâmați de loviturile lui Rim. ― De ce m-ați atacat? mugi spionul. ― Alarik, Alarik a fost. El ne-a convins să venim. ― Și cine e Alarik? Bărbatul întinse o mână tremurândă spre corpul descăpățî-nat al primului agresor. Mintea lui Rim fu cuprinsă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu va fi invadată de creaturile acelea înfricoșătoare de pe uscat. - Și ce legătură are asta cu noi? întrebă Oksana, care-i strigă imediat să se păzească. Barca fu zguduită de o altă lovitură. Ambarcațiunea nu era în pericol să se sfărâmate, dar un șoc destul de puternic ar fi putut-o răsturna. Tocmai când credeau că vor reuși să ajungă la psiac, fără a face altceva în afară de a rezista loviturilor de berbece ale meduzelor, văzură în fața lor o scenă incredibilă. Sprijinită pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
O vînd altcuiva. Dar... o să fie bine! Reușesc, cu oarece efort, să zîmbesc larg. — O să găsim noi ceva de Închiriat undeva. M-am uitat pe net, o să găsim noi ceva cumva... — Becky. O citesc și În ochii lui. Visurile noastre, sfărîmate. — Știu. Clipesc, pentru a-mi opri lacrimile. O să fie bine, Luke. — Of, Becky. Mă uit la Suze și o văd și pe ea cu ochii În lacrimi. — Puteți să stați În castelul nostru din Scoția. Noi nu-l folosim niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și simplu suspendat, este aruncat În neant. Aș spune că arta aceasta se comportă anarhic. Pentru a o descrie, aș vrea să introduc conceptul de anarhetip. După cum o sugerează combinația etimologică Între anarhie și arhetip, anarhetipul ar fi un arhetip sfărâmat, un arhetip În care centrul de sens, centrul transcendent operei, a fost pulverizat, asemenea unei supernove (soarele vizibil sau invizibil) care explodează Într-un nor galactic de sensuri. Din acest punct de vedere, cred că, În paralel cu operele arhetipice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ori în conducerea Uniunii Scriitorilor; în ultimii ani ai vieții este vicepreședinte al secției române a PEN-Club. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, Ordinul Muncii, Ordinul „Steaua Republicii”. I s-au acordat numeroase premii: Premiul de Stat pentru Citadela sfărâmată (1955), Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române pentru Și eu am fost în Arcadia (1971), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1978) ș.a. Ambiționând - caz rar - să fie numai dramaturg, L. este, fără îndoială, cel mai interesant scriitor de teatru român
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
haosul realității istorice ideile, simbolurile, miturile în stare să dea lumii dacă nu armonie, cel puțin coerență, dacă nu veșnicie, măcar un sens - „să sugereze saltul omului într-un ev, să se înalțe până la mit”. Așa, tânărul burghez din Citadela sfărâmată - „arcă a lui Noe eșuată” -, trezit de revoluție la realitatea vieții, încearcă să se facă util prin cunoștințele lui muzicale, prilejuind altui personaj din piesă evocarea miticilor Orfeu și Acteon, ca sugestie a incompatibilității dintre clasele sociale, purtând amprenta sociologismului
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
să-i faci mai buni, mai tari”. Astfel, odată cu scriitorul Emil Comșa se deschide seria personajelor care se confruntă direct cu societatea într-o raportare de ample implicații filosofice, cu transfigurări dintre cele mai diverse: contemporane - filosoful Matei din Citadela sfărâmată și doctorul Toma din Febre; istorice - domnitorul Petru Rareș, ca în piesa Petru Rareș sau Locțiitorul (1967); folclorice și mitice - artistul și constructorul Manole din Moartea unui artist și din Omul care și-a pierdut omenia (1957); chiar științifico-fantastice, parodiate
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
anul 2000”. Viziunea duală a sufletului omenesc este întrupată în „negativul” personaj „oribil” Eloman (anagrama lui Manole), ucenicul goethean ale cărui înfățișări succesive - robot, păcat, deznădejde - au menirea de a susține drama și de a delimita treptele sortite creatorului. Citadela sfărâmată și mai ales cehoviana Surorile Boga (1959) sunt drame ale revoluției, în care toate raporturile dintre oameni, dintre idei capătă brusc un caracter acut, necesitatea opțiunii devenind imperioasă. Revoluția socială se dezlănțuie asupra individului în mod neașteptat, fiind ceva „mai
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
capătul lor omenirea va găsi fericirea.” Și deloc în mod paradoxal, valoarea umană, semnificația mai profundă a acestor drame sunt de găsit tocmai în personajele rivale revoluției, neschematice și neconvenționale, refuzând să se integreze și acceptând condamnarea. Așa, în Citadela sfărâmată, Matei Dragomirescu, tip de Narcis fatalist care profesează filosofic teoria vivere pericolosamente, dar se retrage într-o iubire-vrajă, ca în povestea medievală a lui Tristan și a Isoldei, și eșuează în suicid: „Poate nici dragostea noastră nu e făcută pentru
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, spectacolul/lectura în interogație și meditație. Citadela sfărâmată, întemeindu-se pe observarea realității contemporane, dădea autorului posibilitatea să zugrăvească un tablou de moravuri, cu tipuri și conflicte ușor de recunoscut în jurul nostru. Hanul de la răscruce ni se înfățișează ca o construcție dramatică menită să ilustreze o idee. [...] Observatorul
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
al personajelor, înfățișate printr-una singură din trăsăturile lor de caracter, prezentarea lor în reacțiunea tipică față de același eveniment înrudesc [...] drama lui Horia Lovinescu cu moralitățile medievale sau ale epocii următoare. TUDOR VIANU SCRIERI: Lumina de la Ulmi, București, 1954; Citadela sfărâmată, București, 1955; Oaspetele din faptul serii, București, 1955; Elena, București, 1956; Hanul de la răscruce, București, 1957; Omul care și-a pierdut omenia, București, 1957; O întâmplare, București, 1958; ...Și pe strada noastră, București, 1959; Surorile Boga, București, 1959; Revederea, București
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
M. Sizova, Mica balerină (Galina Ulanova), București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24; Gabriel Dimisianu, „Teatru”, GL, 1963, 43; Ion
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24; Gabriel Dimisianu, „Teatru”, GL, 1963, 43; Ion Pascadi, Înfruntarea valorilor, LCF, 1964, 9; Râpeanu, Noi
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24; Gabriel Dimisianu, „Teatru”, GL, 1963, 43; Ion Pascadi, Înfruntarea valorilor, LCF, 1964, 9; Râpeanu, Noi, 187-190; Căprariu, Jurnal, 132-141; Ștefănescu, Preludiu, 227-232; Cubleșan, Teatrul, 157-161
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
ferindu‑i de arșița soarelui; munții se apleacă și se fac câmpii; un înger al lui Dumnezeu îi călăuzește de‑a lungul întregii lor călătorii. Marșul lor are și o dimensiune militară. Dușmanii întâlniți în cale sunt pur și simplu sfărâmați; orașele distruse, devastate. Toate acestea cu îngăduința lui Dumnezeu (vv. 941‑988). Înainte ca oștirea sfinților să intre în Ierusalim, tiranul care l‑a învins pe Nero fuge către nord. Este prins și aruncat într‑un iaz (stagnum) împreună cu profetul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
secolului al XIX-lea, București, 1950; ed. pref. Micaela Slăvescu, București, 1995; G. A. Bürger, Uimitoarele călătorii și aventuri pe uscat și pe apă ale baronului von Münchhausen, București, 1956; ed. îngr. Valeriu Râpeanu, București, 1992; Heinrich von Kleist, Ulciorul sfărâmat, București, 1957; [Traduceri], în Scrieri, VIII, București, 1985. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 498-502; Perpessicius, Opere, III, 98-100, IV, 153-156, XII, 203-210, 302-305; Sadoveanu, Cărți, II, 21-23; Vianu, Opere, III, 517-523; G. M. Zamfirescu, „De la mimus la baroc”, „România literară
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Bujoreștii, jucată în 1915 la Teatrul Național bucureștean și publicată în același an. Îi mai sunt puse în scenă (și/sau editate) Comedia inimii (1919), Nevestele domnului Pleșu (1921), Stăpâna (1923), Mâna care vindecă (1924), Greșeala lui Dumnezeu (1927), Jucării sfărâmate (1931). Comedia Bujoreștii e tradusă în italiană (1931). Între 1934 și 1938 scriitorul funcționează ca inspector general în Ministerul Cultelor și Artelor. I se decernează Ordinul Coroana României în rang de Comandor și Meritul Cultural. Producția literară a lui T.
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
La masa calicului, București, 1911; Cum plânge Zinica și alte nuvele, București, 1914; Povestea unei odăi, București, 1914; Bujoreștii, București, 1915; Epice și dramatice, București, 1921; Nevestele domnului Pleșu, București, 1921; Stăpâna, București, 1926; Greșeala lui Dumnezeu, București, 1929; Jucării sfărâmate, București, 1932; Scrieri literare, îngr. și pref. Stelian Cincă, Craiova, 1986. Traduceri: Théophile Gautier, Moartea înamorată, București, 1912; Al. Dumas-fiul, Procesul Clémenceau. Memoriile acuzatului, București, 1921; Émile Zola, Pentru o noapte de iubire, București, 1921; Galopin Arnould, Învierea lui Edgar
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
ai întoarce printre vii”. Îi rămâne numai „transfuzia cu ploi și ninsori”, „sarcasmul ca un limb lunar”, curajul de a desfide pendularea între „tirade eroice și tumbe scabroase”, condiția de „luptător în genunchi” și „demnitatea de a-ți lăsa creierul sfărâmat bucată cu bucată de ferocii canini ai slăviților regi”. Consecința „automistificării după legile ieftine ale artei” e, în realitate, „hemoragia continuă a poetului captiv ca un bufon din secolul cincisprezece”. După Amintiri dintr-o popicărie, Ucide-mă, fericire și Haltă
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii despre limba
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
din cadrul banal și tradiționalist” sunt Nicolae Tonitza, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Theodor Pallady, Marius Bunescu, Francisc Șirato, Dimitrie Ghiață ș.a. Tot aici Dan Botha, viitorul poet Dan Botta, acum elev și bibliotecar al Societății, debutează în 1923 cu sonetul Clopotul sfărâmat, traducere din Charles Baudelaire. R.f. va fi succedată de „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”, editată în 1927. Il.C.
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
de a-și curma zilele: ia liftul până la ultimul etaj, coboară apoi pe scări, apasă pe butonul de apel și, cățărându-se pe grilajul de protecție, își pune capul în calea liftului care venea în jos. Moare cu baza craniului sfărâmată. Ziarele nu au relatat nimic, dar vestea a ajuns repede în mediile intelectuale. Apoi, ca în cazul atâtor cărturari români, numele lui a dispărut din fișierele bibliotecilor, scrierile i-au fost trecute în ceea ce se numea „fondul special”. Abia către
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Noaptea regilor (A douăsprezecea noapte), București, 1945, Nevestele vesele din Windsor, București, f.a.; Teatru englez (Bernard Shaw, Eugene O’Neill, John M. Synge), I, București, 1943; Eugene O’Neill, Michael și Anna (Welded), București, 1946; G. B. Shaw, Casa inimilor sfărâmate, București, f.a. Repere bibliografice: Em. Bucuța, „Poemele restriștei”, „Tinerimea nouă”, 1920, 10; Ion Vinea, „Poemele restriștei”, ADV, 1920, 11 080; Claudia Millian, „Zvon de pretutindeni”, „Dacia”, 1921, 286; M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
nou (1948) prin evocări ale coșmarurilor provocate de fascism și prin dorința de implicare în timpul istoric. Proza anterioară instaurării regimului republican, îndeosebi romanele, se înscriu în perimetrul naturalismului prin interesul pentru ceea ce este ieșit din normalitate, pentru „cazuri” înfățișând vieți sfărâmate sau măcar traumatizate, suflete „desfigurate”. O caracterizare, gândită de Ada Udrescu, protagonista romanului Desfigurații (1935), se aplică tuturor personajelor reprezentative ale romancierei: „Unde sunt sufletele noastre drepte de odinioară? Suntem desfigurați, desfigurați pentru tot restul vieții.” Fascinată în copilărie de
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
esențiale ale universului său liric. Poetul este, așa cum se autodefinește, un „fiu al stepei”, în sufletul căruia sălășluiește „dorul cocorului” și care e atras mereu de „pânze de catarg”, chiar dacă uneori se identifică lăuntric cu „vulturii răniți”, cu niște „ghitare sfărâmate”, cu „copaci pustii”. Spre a ține piept „ceții” și „ruginii”, cheamă „răsăritul” soarelui și „seninul” cerului, duioșia cântecului de dragoste. Conjugând notația realistă, în manieră tradițională, cu sugestia metaforică, poemele lui, nu lipsite de platitudini și stângăcii, impresionează prin puritate
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]