580 matches
-
câte o cantitate de compoziție, papanașii se rotunjesc și se turtesc în palme, făcându-se o mică adâncitură cu degetul în mijlocul fiecărui papanaș. Într-o cratiță se pune apă la fiert, apoi se adaugă un papanaș de încercare. Dacă se sfarmă și se risipește în apă, i se mai adaugă pastei pregătite o lingură de făină. Dacă papanașul rămâne întreg, se pun și ceilalți la fiert și focul se dă la mic pentru ca apa să fiarbă în clocote mici, altfel papanașii
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
acasă, toposul ubi sunt?, fără a izbuti să trezească în conștiință înfiorarea legitimă: Dar unde sunt acum Nereu și Proteu? Unde e Amfitrite, "zeița ilustră ce nutrește o mie de monștri la sânul său, zeița bocitoare ale cărei valuri se sfarmă cu zgomot de stâncă"? Unde e Triton, cântărețul maestru din concă, ce a rostogolit în valuri pe Misenus pentru că îndrăznise să se ia la întrecere cu el? Unde sunt muzele mărei, sirenele? Unde e Scila? Unde e Caribda?"26. Sufletul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma nominală este relativ liberă, dar poziția pe care o ocupă determină modificări în morfologia substantivului regent și în propria structură și morfologie. Când precede substantivul, acesta rămâne nedeterminat iar adjectivul este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
degetul lui ca un cui,/ De răspunde-n rănile mele?/ Cine-i pribeag și ostenit la ușă?” (T. Arghezi, I, p. 102) și participă la realizarea funcției de predicat analitic: „Cine-i acvila ce cade? Cine-i stânca ce se sfarmă?” (M. Eminescu, I, p. 28) În dezvoltarea relației de dependență, pronumele interogativ ocupă poziția de regent și de determinant. Ca determinant realizează mai ales funcțiile de complement (direct, indirect, de agent): „Dar ce-o fi făcut blestematul ăla de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are o limitare ce poate aparține supremului divin, pe care îl descoperim a fi și în alt loc, în alt timp, în altă dimensiune. Dar, fără poetul ce reproduce Cuvântul - Ce-ai să te faci, Doamne, dacă mor?/ Dacă mă sfarm? (îți sunt urcior),/ Dacă mă stric? (și băutură-ți sunt)./ Sunt meșteșugul tău și-al tău veșmânt, / cu mine rostul tău dispare 774. Deci menestrelul, artistul cu har divin este cel ce dă viață transmigrării haosului în ordinea lumii. Fii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Retoride Constantin Filipescul Iordache Golescu Alexandru Filipescul Alexandru Ghica Athanasie Christopulu Nicolae Văcărescu Grigorie Ralea Grigorie Romanet Pană Costescul Costache Rasti Mihalache Cornescul Corul întreg: României glorie! Eterna lor victorie! Fiii să le semene Să distrugă intriga Geniul Boierilor Să sfarme sofismele!63 Am citat integral lista alcătuită de Heliade Rădulescu. Cele mai multe dintre nume (mai bine de jumătate) fac parte din corpul boieresc al Țării Românești, așa cum apare în documentele de la 1820-183064. Între ei, oameni cu realizări diverse, unii reținuți în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și în cazul lui Odobescu. Studiul de tinerețe din 1861 dedicat folclorului extrăgea din Mickiewicz un citat referitor la raportul dintre poeziile populare și forțele destructive ale timpului: "Sicriu plin de sfințenie! Pe tine nu te atinge, nici nu te sfarmă vreo lovire, precât poporul tău chiar nu te-a profanat [...]. Flacăra mistuiește lucrările pensulei, tâlhari jăfuiesc comorile, dar cântecul scapă în veci cu viață și se strecoară printre oameni"99. Câțiva ani mai târziu, în Câteva ceasuri la Snagov, Odobescu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
soluționarea lor necesitând o analiză critică pentru care stabilirea unor liste de asemănări este doar un instrument minor. Lacunele multor studii de acest fel constau tocmai în ignorarea acestui adevăr : în încercarea lor de a izola o singură trăsătură, ele sfarmă opera literară în bucăți mici de mozaic. Relațiile dintre două sau mai multe opere literare pot fi discutate cu folos numai când situăm aceste opere la locul potrivit pe care trebuie să-l ocupe în schema dezvoltării literare. Stabilirea legăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și brațele de argint, abdomenul și coapsele de bronz, picioa rele de fier și lut. Din munte un bolovan mare a alunecat și a lovit picioarele de fier și lut, distrugându-le. Fierul, lutul, bronzul, aurul, argintul s-au amestecat sfărmându-se, le-a luat vântul. Dar piatra care a lovit statuia a rămas, făcându-se munte, umplând tot pământul. Visul te reprezintă pe tine și împărățiile care vor veni. Tu împărate ești capul de aur care stăpânești tot ce mișcă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
M-am apropiat și am văzut-o pe Angloanice șezând pe loc, lângă ea statuia Hecatei cu aer galben, plăpând. Cuvinte de vrajă murmura, învârtind vârtelnița vrăjită cu ochii ațintiți în gol, devorându-și prada. Statuia și vârtelnița le-am sfărmat cu mânie înzecită, ca pedeapsă i-am poruncit să înceteze șarada. Euridice locuia în apropierea templului jupiterian, când o bacantă îi oferi o cupă de vin otrăvit, convingând-o să bea, asigurând-o că va cunoaște alt destin. În exaltarea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
nu glumă. Fiecare spirit era supus la chinuri îngrozitoare în raport cu gravitatea faptelor săvârșite în viața pământeană. Arși în foc veșnic de catran și sulf, li se smulgea limba și ochii sau li se absorbea creierul din țeastă. Unora li se sfărma oasele, altora li se bătea piroane în cap șipiept, alții erau cuprinși de șerpi hidoși. -Aici este infernul, -mă atenționă Gabriel îngerul păzitor. Am întins brațul spre desimea dracilor și sufletelor chinuite, tăiam aerul. -Bine dar nu sunt reali. Sunt
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
asupra imaginii ființei adorate “răsfrîntă-n iezerul de munte” și spartă brusc de zborul razant al unei rîndunele. Intenția compensatoare este limpede exprimată În ultima strofă: “Dacă eu nu, atuncea cel puțin această apă să te frîngă, această undă să te sfarme, să te stîngă, să te stîngă.” Cele de mai sus pot reprezenta cadrul necesar pentru a Înțelege mai bine gustul pentru schiță pe care poetul Îl mărturisește deja din prima strofă: “Îmi place să te văd În cuvenitul cadru. Sub
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu atît mai mult, pentru viața ființelor și a omului. Saltul este traseul unei vieți, iar impactul cu apa dispariția, moartea. Ecoul poate fi doar un plescăit banal și repede uitat... Și totuși... Într-un ciudat joc de oglindiri, el sfarmă, uneori, discul de argint al lunii... Meditație asupra timpului A contempla și a medita sînt oarecum sinonime, dar, ca orice sinonime care se respectă, ele nu sînt absolute și interferează doar pe o parte din sensurile lor. Ambele indică o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba Îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a Împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul cu totul și cu totul de aur. Păsămite era fata de63 mpărat, care se străvedea aidoma În toți păreții de cleștar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
numim versuri libere rândurile de poezie neprozodică din nici un punct de vedere, în care toate normele sunt aplicate ad libitum, începând de la experiența formală a simboliștilor francezi”Ă. Această definiție este permanent contrazisă pe traseu, poezia modernă năzuind mereu să sfarme prozodia. Partea consacrată în lucrare formelor prozodice românești din secolul al XIX-lea este una din cele mai substanțiale și mai interesante, Vladimir Streinu vădind o competență strălucită în privința tipurilor de vers și naturii versului românesc. Exemplificările sunt numeroase și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a fost mai drag. De la flori de lămâiță De la sat, de la uliță” Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sale cu Orientul și cu paginii. În timp ce în Europa centrală Sfîntul Imperiu cedează treptat locul formațiunilor naționale, iar în Italia acesta este înfrînt de fărîmițarea politică și teritorială, Europa occidentală scade, constituindu-se statele naționale care, împreună, fac eforturi să sfarme vechile structuri medievale pentru a le înlocui cu instituții capabile să le asigure stabilitatea și eficacitatea. La sud, peninsula iberică oferă un exemplu impresionant al acestei evoluții. Pînă în secolul al XIII-lea, istoria peninsulei iberice este dominată de "Reconquista
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Nu altfel stau lucrurile în cea de a doua. Dorind să se înfrupte din caii unei herghelii lăsate nesupravegheată de stăpânul bețiv, Lupul are de înfruntat de data aceasta vitejia unui armăsar, care nu se teme și amenință să-i sfarme capul. Cum armele fizice (colții, ghearele) nu-i slujesc, prădătorul recurge la un șiretlic: îngurgitează pământ și se preface mort, iar când armăsarul îl adulmecă, se prinde de botul acestuia și îl ține captiv, până când îl sufocă, bizuindu-se și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a semnat cu o bună caligrafie declarația dată în fața anchetatorilor, spunea că „...N. Zota și V. Buhlea, cu o mulțime de oameni dintre acei necunoscuți stricau dughenile ce mai rămăsese nestricate și azvârleau marfa pe uliță”. c. „La Băcești se sfarmă târgul și se omoară evreii” Neculai Savin, 45 de ani, din Gârceni, venea cu o altă relatare a evenimentelor petrecute în acele zile, de data asta în târgușorul Băcești, spre care plecase în ziua de 10 martie cu anumite interese
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Băcești unde aveam un proces și când am ajuns aproape de târgușor am auzit niște țipete și pocnete în târgușor, iar niște țigani care fugeau din târgușor văzându-mă mi-au spus să nu mai intru în târgușor, că acolo se sfarmă târgul, se ucid evreii și că a venit armata (subl.ns.). Eu auzind acestea m-am întors înapoi și cam la jumătatea drumului am întâlnit pe V. Enacache Tofan (...)”. Acest nume a apărut și va apare destul de des în acest
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
piept, îmi răsunau în ureche, ca bătăi de clopt... Gânduri nebune îmi alergau prin goana sângelui... Și, vreme, cât o bătaie de inimă grăbită, întreaga-mi ființă se prefăcu într-un strigăt... „Întoarce-te timp.... întoarce-te !”, pe care îl sfărmai între dinți, și îl înăbușii în piept cu pumnii. Apoi, mă pomenii murmurând, doar pentru mine...” Dacă s-ar întoarce timpul !.. dacă, s-ar putea întoarce, să ne facă din nou copii... măcar pentru o clipă...!” „ - Hm ?!... Ce idee !”, îmi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
noastre. Un sentiment greu de întuneric, se întindea peste tot... inimile ne erau neliniștite.. Erau zile de așteptare cumplită în tremur de inimă. Simțeam că se apropie ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri, acum, furtuna pornită să se sfarme asupra țării noastre. Toate semnele arătau că anul în care abia intrasem, va fi anul supremelor încleștări... al neînchipuitelor prăbușiri și al extremelor decizii... De neuitat este ziua aceea de miercuri, de la sfârșitul lui martie, când profesorii n-au mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să se prăbușească asupra pieții... asupra mulțimii. Și, dintr-o dată, mulțimea și-a unit forțele, scandând într-un singur glas... „moarte lor !. moarte lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care odată pornit sfarmă tot ce-i stă în cale. Văzduhul vălurea greu, apăsător, gata să se prăbușească peste ei. „ Tovarăși, tovarăși !.. încercă vorbitorul să mai potolească vacarmul. Vânzătorii de țară și-au primit pedeapsa binemeritată, tovarăși !” Și, activistul dădu citire cumplitei sentințe de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
scrisă în comunicatele oficiale. Ziarele vorbeau... zvonurile însă, veștile rele, mai ales, intrau prin ferestre.. pe uși, prin pereți.. ajungeau înaintea lor. Simțeam că se apropie, parcă, ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri furtuna, care avea să se sfarme asupra întregii țări. Erau zile de așteptare... o așteptare în tremur de inimă. Ziarele vorbeau necontenit despre schimbări... reforme.. Se zvonea.. de o reformă a învățământului. În anul care a trecut, ziarul „Moldova liberă”, din 18 septembrie, referindu-se la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Dormea somnul drepților. Bunica l-a fixat câteva secunde cu ochii ei pătrunzători, apoi a decretat pe un ton ce nu suporta comentarii: Apăi, di-amu, n-o sî-i mai hii foami... Dă... "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarmi: orice-ai spune Peste toate o lopată de țărână se depune." (M. Eminescu) Amin! 24. ICONOCLASTUL INFANTIL sau DIAVOLUL ȘI MIEREA DE ALBINE Vă spuneam ceva mai devreme că majoritatea rudelor noastre se află în localitatea Grumăzești. Într-o splendidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]