578 matches
-
acolo te vrea prins în zâmbet dar chipul bătrân și plin de griji își strânge în pumni lacrimile aproape uscate de dor i-a disparut iubirea și oglinda a distorsionat copilul îndurerându-l pe bătrân imagini rămase doar pe retină sfarmă inima în fiecare zi și ochii acum se înșeală privind copil bătrân și bătrân copil cu-aceleași dureri tăvălugite în așteptarea revederii Referință Bibliografică: Oglinda / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi
OGLINDA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371935_a_373264]
-
Paloșe își scot din teacă Și se bat cu-nverșunare, Apoi se-odihnesc oleacă Și se bat din nou, mai tare. Însetați, cu guri uscate, Ca în iad două satane, Cum nici unul nu răzbate, Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l aruncă jos
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
iasă la lumină cu orice preț. Vorba aceea, dacă tot sunt sculptor și tai în spiritul materiei măsura propriei ființe, filozofând cu dalta și ciocanul și sfârmând idolii materiei, de ce să nu tai acum și prin fantasmele “codurile de cuvinte”, sfărmând de data asta un idol al banului, rămas până azi drept cel mai faimos jucător în topul imperiului financiar mondial. (Atentie! Am spus că tai doar în “codurile de cuvinte”, nu și în fantasmele “cuvintele de cod”, care au nuanțe
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni primordiali, distinți: existența, forma și beatitudinea - îmi fac o datorie de onoare să tăi acum în chiar spiritul materiei primordiale a creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic, ca să putem sfărma împreună acest idol al banului, materialist și obedient până în măduva oaselor. Dacă domnul Soros încă nu a aflat de la nimeni până acum că toate lucrurile și ființele din lume se aprind cu măsură și se sting cu măsură - dar nu
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
cei duși. De viață lungă și frumoasă Doi trandafiri culori adună... O, Doamne, dragostea-ți revarsă Pe casa mea, vatră străbună. Nevăzutul Respiră-adânc precum luna în mine Ce luminează vieții pragul, tinda - Mi-alunecă în ochi spada în suspine : Dar sfarmă nu durerea, gândului - oglinda. Din mine aripi se retrag înspăimântate Uitându-și zborul pe-alături de străini - Dacă ai fost, dacă mai ești pe-aproape, Mă află, și mă smulge dintre spini ... Mi s-a părut glas cunoscut alături Și m-
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
glas cunoscut alături Și m-am rotit cu sufletu- împrejur - O vară-ntreagă cu o zi o mături Când nu e visul cărui poți să-i juri ... Mă strigă careva dinlăuntru, insistent Ca un triumf al vieții peste moarte - Se sfarmă timpul ne-nchipuit de încet Și intră în rana care ne desparte ... Cerul ochilor tăi Am consumat bine cerul ochilor tăi, N-ai să mă supui, ia aminte, acum Pătrunsă-ntre-acești umeri grei De scrum și de parfum. Invidia cu unghii
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
duse: Portretul unei zile în care n-am trăit. Cum scârțâie minutele cu roțile neunse, De parcâ-și târâse picioarele dorul rănit... Rămasă-n clopotele bisericii din sat, Îți las în loc de limbă versul tămâios: Să strige peste lume - văzduh înfometat! - Să sfarme toată carnea vorbei de prisos ... Ci eu mai rog a nopților falangă Să rețină colinele, ce-alunecă grăbit. Poporul meu cu jalea în desagă Vibrează în lumina Graiului-mult chinuit ... Tăcere curgătoare, Prutule fără de pește, Aș vrea să te văd peste
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
de evoluție spirituală a Pământului închise în “Capsula timpului”: polară, hiperboreeană, lemuriană, atlanteeană și greco-romană-creștină. În Grecia antică, știința zeilor - care era în egală măsură și a oamenilor - era o teorie. Numai epoca noastră modernă, începând cu Evul Mediu, a sfărmat “Capsula timpului ontologic” și a transformat știința zeilor în sisteme moarte și reci. Și cu asta intru direct în spiritul materiei fără să mai fac dovada importaței subiectului meu. (Am spus că intru în spiritul materiei, nu în materie sau
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
semn pe lespedea de piatră, Sunt ca o filă ruptă dintr-o carte Părinții ei. Și-mbătrâniți deoparte Îmbrățișau singurătăți la vatră. Plecarea ei lăsă casa pustie Și ochi bătrâni îngândurați la geamuri, Iar parcă-n legănări de elegie Se sfarmă-o dulce nevinovăție Răpită prea devreme de pe ramuri. Dar vai, minciuna cea de mult hulpavă Își împroșcă veninul din culise Se transformă iubirea lui în pleavă Și tânăra fecioară-ajunse sclavă Căci pajul ei, ca un păgân mințise. II ...Era trecut
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
659 din 20 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Cade toamna și mânjește Cer, pământ și apă-n griul Morții care prevestește Disperarea și pustiul... Frânge toamna lumea-n două: Viață-moarte, frunză-cruce... Cine să mai știe, nouă, Ce nenorociri ne-aduce?!... Sfarmă toamna-n coji lumina, Lumea-n beznă e o groapă Învelită de cortina Nictitantă ca o pleoapă... Surpă toamna-n plăgi diforme Și-n caverne-adânci de carne Peșteri de stafii și forme Diabolice cu coarne... Toacă toamna ca talajul Drumurile
DE TOAMNĂ ŞI DE ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346444_a_347773]
-
Dacă totul ți-ar fi fost Numai cald și numai bine? SFÂRȘITUL LUMII Strigă Lumea: - E sfârșitul! Răspunde Pământul: - Vă aște-e-e-e-pt... Și glasul macabru râde de larmă. Îngroziți, oamenii se calcă în picioare. Din Cer pică pedeapsa cu tunet ce sfarmă. Nici unul nu-i rău. Smerenia imploră. În cor de căință, cerșesc tremurând Cu ochii în sus... o singură oră! Se amestecă țări, desfăcându-se hotare. Nu mai exista nimic să despartă Nici moartea ce vine, nici viață ce moare. În fața
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > POVESTEA VORBEI... Autor: Kasandra Kalmann-Năsăudean, Madrid, Spania Publicat în: Ediția nr. 3 din 03 ianuarie 2011 Limba fără oase, oase sfarmă! Indiferent de limba în care o spui, povestea vorbei are eroii ei care sfidează orice frontieră. Când grănicerii români îi fugăresc prin apele teritoriale pe braconierii turci împătimiți dupa calcan, i-ar putea interpela cu următoarele vorbe: fudul musafir, belea
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
cunoaște de-al său împrejur, se crede că-i moartă și în vis plutește că-i pierdută-n omăt doar, își mai amintește. -Vorbește-mi, copilă cu ochi ca de înger, privirea mă taie ca de-un aprig fulger și-mi sfarmă trupul când la tine caut iar în inimă-mi curg sunete de flaut, prin fumul zăpezii, tu, mi-ai fost găsită precum o frumoasă zână adormită. Cu privirea către al ei salvator, tânăra îi răspunse lin, încetișor, c-al ei
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
tornadă Suveniruri, amulete De paradă! VIP-uri, o gorilă Replica, o grimă Totul dintr-o primă Vorbă mai subtilă, Un motiv de crimă Și deodată-mpușcătura: Foc de armă La cazarmă S-a oprit pe drum trăsura Țărmul liniștii se sfarmă... Referință Bibliografică: Cazino / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 805, Anul III, 15 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CAZINO de ION UNTARU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345276_a_346605]
-
casa la curățenie. Însă cum stau lucrurile acum în Spania în plină criză economică când totul s-a destrămat, unele lucruri că independența materială a individului. Adică omul lucra, nu depindea de alți oameni pentru a trăi însă criză a sfărmat totul, atâtea vise, a adus suferință, lipsa materială, datorii necazuri. Dintr-o dată că peste noapte în locul confortului și siguranței materiale s-a instaurat șomajul, îngrijorarea pentru ziua de mâine. Întreprinderi închise , atâtea locuri de muncă pierdute, în primul rând din cauza
JURNALUL UNUI CALATOR (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345295_a_346624]
-
Acasa > Strofe > Creatie > DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 813 din 23 martie 2013 Toate Articolele Autorului Ești liberă să-ți faci de cap cu trandafirii să faci nudism pe plajele din tei să-ți acordezi cu sentimente coarda
DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345376_a_346705]
-
spui că paradisul locuiește-n tine să-mi arzi aripile și azi la fără-un sfert când îmi dezbrac singurătata fără de rușine să te iubesc și iar să nu te iert Costel Zăgan , Poeme de-aprins focul Referință Bibliografică: DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 813, Anul III, 23 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345376_a_346705]
-
o da altora”, afirma în secolul al XVII-lea ateistul Voltaire. Nu capacitatea de a lua banii de la uni și ai da altora este arta de a guverna popoarele, împărțind mereu lumea în bogați și săraci, în stăpâni și sclavi, sfărmând astfel conștiințele oamenilor, apoi exploatând popoarele sărace prin dreptul celui mai tare, cu “Contractul social” și convenții civile pe “Principiile dreptului politic” scrise în urmă cu sute de ani. Nu “Contractul social” va salva omenirea, ci “Contractul natural”, aplicat cu
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Insomnia mă trezește insomnia mă adoarme apă parc-aș fi și pește în pătuțul unei arme Insomnia mă adorme Doamne câte n-am făcut glonțul florii o să sfarme tot ce iau de la-nceput Doamne câte n-am făcut apă parc-aș fi nu pește între crimă și sărut insomnia mă trezește Insomnia ce m-adorme în camera unei arme Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: GLONȚUL SOMNAMBUL / Costel Zăgan
GLONŢUL SOMNAMBUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377032_a_378361]
-
Genunchii îmi tremur, mă urc bâjbâind,/ Mă simt ca un sclav chemat de regină.// Deodată îți simt sărutarea ta dulce/ Și-n șoap- tă parfumul iubirii mă cheamă,/ Iubirea mea poarta-a destinului cruce,/ Cu tine ală- turi durerea se sfarmă.// (Curățat de păcat ca o cruce, pag. 11); // Azi ți-am cerut puțină răbdare,/ Sărutul iertării din spumă de mare,/ Și sus, de pe mal ce valul loveș- te,/ Să-mi dai suferința iubirii terestre.// Mi-ai dat de-nțeles că
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
Ție îți pun în seamă toate dovezile mele de slăbiciune de parca mi-ai insufla când anume să tac, să vorbesc și când să iubesc și eu cu toate puterile mă împotrivesc mă fac mototol-rostogol cu viscerele strânse... Zidul tău se sfarmă pe zi ce trece tot mai mult se vede din mine de-afară, până la bust, până la mijloc, până la solduri, genunchi și glezne mă despoi de marmură. Doar nisipul rămâne și acela în mușuroaie mărunte care așteaptă un vânt dinspre nord
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
împărat. Prin văi, hăitașii-l caută și zbiară Urcând printre hățișuri să-l găsească; Se simte-adulmecat de orice fiară Și știe că toți vor să-l căsăpească... Ridică-te, podoabă a naturii! Ridică-te, fă-ți arcuri omoplații! Ca să le sfarmi la dușmani colții urii, Umple-ți cu cer arterele, plămânii, Prăvale-n coarne peste ei Carpații, Și-atunci, din somn, se vor trezi românii! CERBII Ca-n vis plutesc prin ierburi de poiene Cu herbul coarnelor înveșmântate-n rouă, Ieșind
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
ai strivit, strivindu-mi și iertarea, Făcându-mi praf și gândurile mele. Din pulberea-nsetată de iubire Împrăștiată-n vântul disperării, Mă recompun în dulcea negândire Din rămășițe triste-ale visării. Dar seară vieții mele-ncet se lasă Și orele se sfarmă-n zidul nopții, Nici nu mai știu unde mai e acasă Și rătăcesc în veșnicia sorții. Căprar Florin Referință Bibliografica: Rătăcire / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1702, Anul V, 29 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
RĂTĂCIRE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372207_a_373536]
-
ultimul vers din Incantații. Versificator abil, Domnul Ion Șiugariu nu cade în păcatul atâtor poeți tineri, de a-și clădi poezia numai pe vers. Ideea rămâne predominantă. Și domnia Sa o îmbracă într‘o haină strălucitoare, vie, gâlgâitoare de viață“. În Sfarmă Piatră, Ovidiu Caledoniu: „Ceea ce-mi place mai mult în poesia Dlui Șiugariu este acel cult și respect deosebit al imaginei în care se simte vibrând tot temperamentul poetului“. În Pagini Literare, Romulus Demetrescu: „Frăgezimea sentimentului tumultos e trecută în
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
mănușă murdară, simplă cârpă cu degete înghețate, incomplete și atunci... de ce mă mai ridic? Vreau să vorbim despre pietre, Victore, poate înțeleg și eu odată de ce ele cuprind atâta răbdare, chiar dacă sunt aruncate în gol, sunt aruncate în plin, se sfarmă, se împart mereu în bucăți tot mai mici. Care le este esența vieții și mai ales, care le este misterul permanentului mister pe care tot încercăm să-l dezvelim, să-l pătrundem? ****** Într-o zi m-am descoperit pe mine
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]