1,505 matches
-
derulare. Ponta trebuie să spună de ce PSD se opune ca legea amnistiei și grațierii să fie respinsă. Victor Ponta trebuie să spună dacă îl va grația pe Dan Voiculescu în cazul în care va ajunge președinte. Ponta nu s-a sfiit să folosească electoral numele lui Gică Popescu și a spus public că îl va gratia dacă ajunge la Cotroceni. În cât timp îl veți grația, domnule Ponta, și pe Dan Voiculescu?”, se întreabă George Scutaru.
PNL îl somează pe Ponta. Îl grațiază pe Voiculescu? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81728_a_83053]
-
Saramago că Borges era în primul rând poet, desi faima internațională i-au adus-o nuvelele și proza. Sunt evocate erudiția, jovialitatea, simțul etic și al humorului, adorația pe care scriitorul argentinian o purta bunicii sale englezoaice. Saramago nu se sfiește să pună chestiuni mai intime: "Erai realmente interesată să studiezi engleză veche sau te-ai dus să studiezi engleză veche doar ca să-l cunoști pe Borges?" Pe când Kodama avea cinci ani, profesoara ei de engleză îi citea poeme în original
Instantaneu la Lisabona by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8202_a_9527]
-
într-o țară cu o viguroasă viață jazzistică precum Lituania. Un recital contradictoriu a fost cel al vocalistei Dee Dee Bridgewater. Mizând pe un glorios trecut jazzistic frumoasa interpretă cochetează, de ani buni, cu succesul comercial, pe care nu se sfiește să-l obțină (era să zic "stoarcă") uneori prin procedee mai curând cabaretistice. Ideea de a-și alcătui întregul recital din șansonete franțuzești a funționat în doi timpi: piese arhicunoscute din repertoriul unor Trenet, Piaf sau Brel redate liniar-patetic, urmate
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
înțesată de liste, așadar. Ca orice volum reunind o sumă consistentă de eseuri pe măsură, însă, și acesta e pândit de riscul de a fi expus de critică de la o distanță globală și - intelectual - nepoliticoasă. Cu alte cuvinte, nu mă sfiesc s-o spun, în genul celor de mai sus. Vă propun, totuși, să intrăm în carte cu rigoare metrică, dintr-o sintagmă într-alta. Să punem în abis și să relativizăm, să fim subiectivi și intransigenți, intuitivi și sobri. Am
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
fi de părere așa: să închidem fereastra ca să se sufoce Dumneai; să o deschidem după aceia să crape Dumnealui, și pe urmă sunt sigur că vom putea călători și noi mai liniștiți." Alte compartimente, în care bunicul Nesimțilă nu se sfiește să se ducă, sînt restaurantul, teatrul, saloanele. Sfaturile care se dau în asemenea împrejurări sînt mai degrabă naive - nimic foarte complicat, și pe care un bun-simț elementar să nu ți-l șoptească. Farmecul îl face încăpățînarea personajului, Domnul, de a
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
câtă frustrare? Liza , evreica Elisabeth-Reby, așa cum Îi spunea Victor și „jâdauca din Vaslui” așa cum Îi spunea bunica Ileana , sosise În vizită la familia de olari pentru ... „aer curat”. Va ar fi dorit să urce În podul casei mari dar se sfia să deranjeze o discuție de taină dintre doamna Liza și Aneta . Băiatul Își făcu oarece curaj, avea nevoie să citească o carte ascunsă În pod, se Îndreptă către tindă și către scara podului când fu uimit de mătușă-sa Aneta
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
singurele versuri scrise de Ștefan ... „de la liceu Încoace!”, așa cum a precizat În ziua majoratului ei. Intră grăbită În cofetăria imensă și aproape goală, se așeză la o masă din cel mai Îndepărtat colț și l invită pe Victor, care se sfia cu sfiala omului de la țară ce nu prea are obiceiul de a intra În cofetării. Fata Începu imediat: Încă odată vă mulțumesc și Îmi pare rău de ... Început! Unde este? Victor care tot drumul se gândise la această Întrebare inevitabilă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu se duse la fiul său și nici la spital, merse direct la ușa „domnișoarei Sorina”, unde sună prelung, așa cum fac preoții când merg cu Boboteaza. În scurt timp, fata apăru În ușă și-l invită Înăuntru, fără a se sfii prea mult de faptul că Încă Își Îmbrăca azuriul ei capot mult prea scurt. Îi sări În gât, Îl sărută pe amândoi obrajii și În timp ce vajnicul jandarm de altădată se Înfioră Înroșindu-se, Sorina Întrebă precipitat: Săru’ mâna, nene Popa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
acestui grandios specatacol rosti: Poftește, ma princese!, apoi către Rik al ei: Te las cu cea mai bună prietenă a noastră! Da, da, prietena mea și a ta, demonstrează-mi că ai fost elevul meu cel mai bun, nu te sfii, este un dar și un test foarte util pentru noi doi, sigur din rațiuni cu totul și cu totul diferite! În timp ce cele două zeități pământene se retrăgeau În living, Rică Olaru credea că murise și acum Întâlnește În cer un
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mai? Ai pus degetul pe rană. Stiam eu cine-mi ești, Pâcule. Pe tine nu te pot lecui șapte babe, dar o dușcă de rachiu face minuni. Vrei chiar să știi tot ce mă doare? Spune, Pâcule! Spune, nu te sfii. Ca în fața popii. Află, Dumitre, că mă doare-n cot de părerea ta. Ha! H!a Ha! a izbucnit Pâcu într-un râs răgușit. Moș Dumitru a înghițit cam în sec, dar a schimbat vorba. Pâcule! Cheamă oamenii, să le
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mă-nțelegeți... — Vă-nțeleg perfect. — Probabil ați venit să vă faceți testamentul, nu? — Am venit să fac o fundație. — Sunteți și filantrop, pe deasupra... Bravo, domnule Frunza! În ce domeniu? — Balet. — Pot să vă pun o întrebare mai personală? — Nu vă sfiiți, la notar vii ca la popă. Sunteți și glumeț, pe deasupra, îmi place de dumneavoastră. Păcat că ne-am cunoscut atât de târziu. Ce voiam să vă ntreb: sunteți evreu sau homosexual? Sau amândouă? — De unde și până unde? se miră, pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
așteptând întoarcerea slăvitului meu soț și a fiului meu iubit. N-ai vrea tu, fată cuminte, să stai cu mine și să-mi cânți un cântec din cele ale copilăriei tale? Ia un gherghef și, lucrând, cântă-mi. LIANA: Mă sfiesc, Măria Ta. Eu glas preafrumos n-am, și cânt doar pentru mine, când nu-i nimeni prin preajmă. LIOARA: Cântă de data asta avându-mă în preajmă pe mine, gândindu-te la vremurile de demult. LIANA: Cu dragă inimă, Măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Să ne protejăm. El zicea ca e Verde de Paris și noi îl credeam. Prezențe românești peste hotare Jean e un malac de vreo sută treizeci de kilograme și patruzeci de ani tocmai împliniți, ocazie cu care nu ne vom sfii să-i urăm un sincer la mulți ani! Să ne trăiești, Jeane! Un malac, un hăndrălău, un hojmanlău, astea-s cuvintele care-l descriu cel mai bine pe eroul nostru. Pe Jean, care lucrează la un telescaun dintr-un orășel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ceva lângă calendarul ăla care, în luna martie, îți desfată privirea cu trei pisoiași abia fătați cu ochii mici, mici... Alexandru Monciu-Sudinschi (Pseudo-biografie clișeizată) Omul de bine Alexandru Monciu-Sudinschi a devenit celebru prin câteva lucruri pe care nu mă voi sfii să le amintesc. A fost, în anii ’70, student al Facultății de Filosofie din București timp de 11 (unsprezece) ani. Deși mai avea în plan să rămână mult și bine în instituția respectivă, câțiva oameni răi și neînțelegători l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
da în jur de 8.400 de pagini, în comparație cu care chiar Istoria Literaturii a lui G. Călinescu pare o umilă broșură. Totuși, avansând cu lectura, descoperim că Eugenia Ionescu nu e foarte fericită în casa de la Câmpina și nu se sfiește să spună asta pe șleau. Descrie modul în care e supravegheată când își face temele. - Ia să văd orarul! O foaie mare cu zilele săptămânii imprimate pe orizontală și cele 4 ore zilnice pe verticală cuprinde la ziua respectivă aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
departe...”, ceea ce-l determină să se oprească direct în mijlocul trotuarului, derutat. „Ah, nicidecum, prostii!, exclamă el, aproape sonor, peste foarte puține clipe, alungânduși repede gândul de mai înainte. Vreau s-o fac, trebuie să se întâmple și deloc nu mă sfiesc. Fiind viața mea, totul îmi este permis. În plus, se tot vorbește, la modul general, despre așanumitul liber-arbitru; ei bine, chiar vreau să se știe că și eu am unul, unul foarte solid, și că sunt în putere să mi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
într-un grup sanitar. Faianță impecabilă, vase strălucitoare, aparate de uscat, numeroase săpunuri lichide, aparat de uscat părul, aparate de ras împachetate steril, cabine de toaletă și, într-adevăr, și trei cabine de duș. Silvia îmi face semn, nu te sfii, intră și fă un duș. Intru și în cabină găsesc tot ce găsești într-o locuință înstărită, doar că prosoapele și săpunul, sunt de unică folosință, ca într-un hotel. Mă dezbrac și intru în cabina de duș, mă răsfăț
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
e un caz. A fost. Din copilăria Începută la Soroca, pînă la finalul Încă suspect, petrecut, cam devreme, În Capitala Franței. Autorul nu iubește nuanțele : Între alb și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă : uneori, stimabilă ; alteori, deplasată. Dă verdicte, Într-una : uneori, juste . CÎteodată, pătimașe. Crochiuri obiective - Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Vrei un milion de dolari? Nu-i nicio problemă. Trebuie doar să-ți fixezi aproximativ termenul și, poc-poc, na milionul, verișcane! Altceva? Niște treburi mai abstracte cum ar fi gloria? Poftim, nene! Ce anume vrei? Zi, dom'ne, nu te sfii! Nobelu', Oscaru', titlul olimpic ori de campion mondial? Avem de toate, pe alese. Uite, vitrina-i plină, arată cu degetuțul Universul, neavând nimic mai bun de făcut, gata, te-a servit la termenul pe care i-l fixezi. Toate lucrurile
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul rudarilor, pe care mă sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă nu mă sfiam să-l ascult, revenea cu amploare și c-o artă de o sumbră și antică măreție." Astăzi, asemenea "sfieli" aparțin de multișor trecutului, iar cuvintele absente din dicționar apar nestingherit în proză
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi evocă "intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dîndu-le destinații uluitoare", iar autorul comentează cu un zîmbet bine dozat: "Vocabularul rudarilor, pe care mă sfiesc să-l reproduc (s.m.), însă nu mă sfiam să-l ascult, revenea cu amploare și c-o artă de o sumbră și antică măreție." Astăzi, asemenea "sfieli" aparțin de multișor trecutului, iar cuvintele absente din dicționar apar nestingherit în proză și în poezie, pătrunzînd sub forma citatelor și
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
se apăra pe sine însuși. Lacrimii interioare îi opunea virulența unui verb coroziv, menit s-o strivească. [...] Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindă strâmbă, ci o strâmba el însuși spre a-și disimula propriile-i afecte, de care se sfia în fața oamenilor și, poate, în fața lui însuși" (citat după Bâgiu, p. 337). Opera lui Valeriu Anania mai cuprinde și un volum de dialoguri închipuite, între Valeriu și Bartolomeu, pe teme literare și mistice - Cerurile Oltului (1990) -, unul de publicistică, interviuri
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
ei, să-i ferești de rele, să le dai de mâncare. -Ce proastă! Cum să nu știu? De patruzeci și șapte de ani părinții mă păzesc, mă Îngrijesc, fac eforturi să nu-mi lipsească nimic. Mă iubesc. Nu s-au sfiit să lupte pentru viața mea. Nu s-au lăsat doborâți când doctorii au arătat pe hărți colorate creierul meu care e plat Într-un loc anume.. Sunt Înapoiat mintal Așa mi se spune. Dar eu știu tot ce se Întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dimineață, să-ți spun de operație... Gîndeam că ai scos telefonul din priză..., că întorcîndu-se Aura, după o absență... Cînd ajunge lîngă fereastră, Runca se oprește, îl privește mult timp pe Radu, apoi, clătinînd încet din cap, fără să se sfiască de prezența asistentei șefe, dă drumul unui pomelnic întreg de înjurături. Asta ești: un nesimțit! Aura, abia ieșită din spital, stă la Sălcii, iar tu... ca nesimțitul. Pariez că nici n-ai dormit acasă ast' noapte! Iar vreo tîrîtură... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de ce Occidentul nu este fericit să ne deschidă în mod necondiționat ușile, să ne acorde dreptul la liberă circulație. Fără vize, toate aceste grupări criminale sau aflate la limita legalității și-ar extinde activitatea în Occident și nu s-ar sfii să colaboreze cu firmele particulare de pază și protecție din Orient, pentru a-și extinde rețelele de crimă organizată și de jaf în țările prospere. Statele occidentale de aceea se numesc democratice pentru că apără interesele cetățenilor, ale popoarelor, le feresc
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]