1,167 matches
-
pe care conștiința Dumneavoastră de scriitor nu poate să nu-l aprecieze cu sensibilitate, susținâțndu-l și prin glas de poet și prin discurs de politician benign acestei țări: Și să rămânem veșnic frați/ Bând apa vie din Carpați,/ Aici, la Sfinxul din Bucegi,/ Unde-am avut preoți și regi./ Și o Credință am avut/ Din veac de mare început;/ Iar nimănui n-am făcut rău,/ Crezând în Bunul Dumnezeu/ Care, cu noi, Va fi mereu!/ Va fi mereu!”... Da: Înarmați cu
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții care au venit de peste granițe spre a sărbători cu noi evenimentul. Un eveniment al cărui cântec, devenit imn, dumneavoastră ca poet nu puteți să nu-l apreciați: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați / Să fim alături frați cu frați / În miezul țării noastre sfânt / La ceas de mare legământ!”... Dar, nu numai ca poet, stimate confrate Kelemen Hunor, ci și ca Ministru al Culturii în două dintre guvernele României, sunt convins
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
în fruntea patriei noastre străbune spre a-i garanta progresul și spiritualitatea, cultivând idealul dintotdeauna al românilor, iarăși nu se poate să nu vibrați la o chemare precum aceasta care evocă tocmai funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, /Simbol de voievozi și regi / Ce-aici românii i-au avut / Din cel mai depărtat trecut! / Pe munții românești urcați / Sub semnul magic din Carpați, / Pecete-adâncă, din bătrâni / Peste suflarea de români.”... Sunt sentimente sincere și firești pe
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
desigur că n-o faceți spre a-l conduce iar într-o fundătură, ca și inconștiența egolatră a actualului președinte! Noi vom face și anul acesta tot ce ne stă în putință. Ne vom înarma cu gândul că „Ne cheamă Sfinxul din Carpați / Să fim alături frați cu frați...” și, nepărat, VOM FI!... Vom fi alături și vom sărbători cu toate forțele noastre de societate civilă această Zi a Limbii care ne face părtași la o cultură, o spiritualitate și o
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
pe care conștiința Dumneavoastră de scriitor nu poate să nu-l aprecieze cu sensibilitate, susținâțndu-l și prin glas de poet și prin discurs de politician benign acestei țări: Și să rămânem veșnic frați / Bând apa vie din Carpați, / Aici, la Sfinxul din Bucegi, / Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut / Din veac de mare început; / Iar nimănui n-am făcut rău, / Crezând în Bunul Dumnezeu / Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu!”... Da: Înarmați cu
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
îndrăgi și... VOCEA ROMÂNIEI ! Dar cea mai dragă dintre toate, când vine dinspre tine, E blânda voce (ce-i a ta!) VOCEA PRIETENIEI ! Căci... PRIETENIA, câmp larg deschis precum e marea, Adesea n-are spațiu, nu poate respira!... Acolo unde Sfinxul îmbrățișează zarea Doar nobile simțiri mai pot, încă, spera! PRIETENIEI = niciodată, dar niciodată nu-i trebuie forțată mâna către DRAGOSTE! Ar fi o mare greșeală și-o imensă pierdere de ambele părți! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: „EVENIMENTUL ZILEI” de
„EVENIMENTUL ZILEI” DE VINERI... SEARA! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368081_a_369410]
-
Cimetière de Montparnasse. La Moinești există o statuie dedicată lui Tristan Tzara, a cărui inaugurare a fost făcută de Alexandru Piru. În onoarea sa, monetăria orașului Paris a bătut o medalie cu efigia lui Tristan Tzara, omagiatul fiind prezentat ca „Sfinx al unei legendare blandeți” în epoca de ascensiune a dadaismului. Iar la Moinești, în noiembrie 1991, este dezvelită placa memorială „Tristan Tzara”, efigia scriitorului, și este inaugurată librăria „Tristan Tzara”. Bibliografie: 1. Cotidianul „Evenimentul” din 10.03.2003 2. „ Tristan
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
muzicii, ci după genurile ei, cunoaștem de această dată un alt Tiberiu Soare, foarte jovial, care discută, dezbate și apreciază muzica pentru toți. Unde-i, în acest caz, dirijorul ce desenează prin aer viziuni geometrice ale sunetului muzical, unde-i sfinxul negru, solemn, care supune muzica unei instrucții în poziție de drepți, demoniace, abstracte, nonconformiste, spre deosebire de interpretarea celorlalte genuri ce zburdă într-un spațiu mai rarefiat, fără restrânse libertăți și sclavii ale perfecțiunii?! Uneori, Tiberiu Soare dă impresia unei viziuni globale
TIBERIU SOARE. NATURA MUZICII, ÎNTREGITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367698_a_369027]
-
Dimensiunea acestora se răsfrânge în conștiința lor, oferindu-le ordine, credință și valoare. „Rolul ritualurilor este să păstreze perfecțiunea inițială, a completat Margulia. Pentru misiunea noastră însă, este important să credem că hora s-a născut la noi. Ca și Sfinxul pe care egiptenii l-au copiat și l-au făcut nemuritor pe malul Nilului.” A venit vremea ca lumea să audă de noi Evoluăm într-o lume balcanică, în care motivul căutării, al împlinirii destinului colectiv și individual este magistral
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
de stăpân și îmblânzitor, inclusiv al naturii, și exemplu de paradă pentru setea sa de aventură, întruchiparea legendarului vis american împlinit. Fabulos! The Strip Primul complex de edificii-mamut de pe vestitul bulevard de paradă La Vegas-Strip este cel egiptean. Sunt prezente sfinx, obelisc, piramidă, replica mormântului faraonului Tutankamon și multe alte elemente caracteristice, toate la dimensiuni strivitoare, nu doar de jucărie, cum mi le-nchipuisem eu. Spre deosebire de original, piramida de aici nu e compactă pe dinăuntru, ci găzduiește în forul ei puzderie
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
de cele patru perioade : cea homerică, cea arhaică, cea clasică și cea elenistică. Statuile din perioada homerică erau pictate și decorate cu motive geometrice ; în perioada arhaică erau reprezentate chipuri de zei lucrate din lemn și imagini fantastice de centauri, sfincși, gorgone. Totuși în această perioadă s-au creat imagini de zei și de eroi din mitologie, după chipul oamenilor reali; în perioada clasică s-au creat sculpturi cu chipuri pline de măreție, de eroism și să nu uităm că, din
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
îndrăzneți încearcă să escaladeze abruptul stâncos, iar pe alocuri mușchiul verde presărat cu ierburi ruginii întinează ca niște pete cenușiul pietrei. Pe așa zisul „Platoul Bucegilor” pașii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele și Sfinxul. Cam impropriu spus „babe” căci cele de aici înfruntă vitejește dezlănțuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor iar iarna înfruntând viscolele
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
trăi se lasă suspendat de verbul a scrie iar lumea însăși devine o poveste care așteaptă să fie citită cuvânt de cuvânt? O poveste scrisă cu greu, literă de literă și silabă de silabă, la sfârșitul căreia așteaptă, amenințătoare asemenea sfinxului, întrebarea: Unde dispare, unde se duce ceea ce nu e scris, trăit fiind? Dar ceea ce nu e nici trăit? 13 decembrie 2000 ARDEALUL E lung pămâtul țării și e lat, Dar ca Ardealul de bogat Nici astăzi loc în țară nu
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
este nimic mai nobil sau mai genial decât a renaște conștiința națională prin cultură. Nu secularizarea ne face mai bogați sau mai buni, progresul vine din interior, așa că hrana spirituală dată din plin copiilor națiunii va reînvia geniul Sarmisegetuzei, al Sfinxului, și Phoenix va crește în cer a lui aripe. Cercurile intelectuale pe care le-am frecventat în ultima parte a vieții, au descoperit că singura metodă de a renaște spiritul unei națiuni este prin aducerea unor modele de inspirație în
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (1) de IOSIF POPA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349321_a_350650]
-
vector politic al dacoromânității din întreaga lume, de un partid național autentic, cu o doctrină națională. Propunem denumirea de PARTIDUL DACILOR LIBERI - D.L. ca vector al acțiunii, partid aflat în curs de organizare pentru înregistrare la instanțele competente, cu semnul Sfinxului din Bucegi și al steagului dacilor. Iar noi, locului ne ținem, cum am fost așa rămînem ... * În anul 2014, la 5 mai, s-au împlinit un număr de ani de la asasinarea marelui rege Burebista care a realizat primul idealul unității
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
Lună că-s trupuri de fecioare, Strivind pământ lunar cu micile picioare. Și-oriunde sunt ,eu văd- în orice loc din lume- Un singur chip în toate și toate într-un nume. Văd piramide 'nalte că-nțeapă ele cerul Și sfincși ce sunt frați doar cu stelele și gerul. Văd iarba cum vibrează sub vântul moleșit Și fluturii de aur din flori că au ieșit, Dar nu te văd pe tine în astă lume rară, Ce numai eu o simt și
IUBIRE IMPOSIBILĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349892_a_351221]
-
sunt un clarvăzător, nu! Intâmplarea a făcut ca la începutul iernii anului 2009 să fac parte dintr-un grup de 15 turiști români, plecați pentru vreo zece zile în Țara Faraonilor, pentru a încerca să cunoască misterele acestei lumi: piramidele, Sfinxul, croazieră pe Nil, cu vizite la monumentele de pe Valea Regilor, Biblioteca din Alexandria și altele. În acest grup se afla și pilotul Paul Mitu, acum pensionar, eroul cărții cu titlul de mai sus. In timpul călătoriilor cu microbuzul la obiectivele
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
din această perioadă a anului. Conform unor mituri și legende, ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea, virtuți care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean. Legenda spune că la o mie de ani, vâscul face o creangă de aur, iar cine are norocul să o găsească capătă puteri miraculoase și devine nemuritor. Ea este considerată o plantă sacră, în multe părți ale lumii, fiind
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
trăi se lasă suspendat de verbul a scrie iar lumea însăși devine o poveste care așteaptă să fie citită cuvânt de cuvânt? O poveste scrisă cu greu, literă de literă și silabă de silabă, la sfârșitul căreia așteaptă, amenințătoare asemenea sfinxului, întrebarea: Unde dispare, unde se duce ceea ce nu e scris, trăit fiind? Dar ceea ce nu e nici trăit? Referință Bibliografică: UNDE? / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
UNDE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347672_a_349001]
-
cel descălecat din focul Ghenei, a ieșit din Connecticut, Maryland, Delaware, Rhode Island si Pennsylvania pe cai mari cât elefanții lui Pyrrhus, galopând în sus spre Cleveland ( Ohio ) și punând gând rău lui Mahomed, doamnei Merkel, Papei Francisc, lui Putin, Sfinxului din Giseh și multor altora, adevăr grăiesc și-ți mai spun, nepoate, cu limbă de moarte, că nu-i de glumă cu asta, nu, sfârșitul lumii-i aproape, a venit aseară un om tocmai din Papua, Noua Guinee, iezuit ca
SCRISOAREA BĂTRÂNULUI GOOGLE CĂTRE NEPOTUL SĂU ERASMUS DIN BANGGUNGGOS ( PAMFLET ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350015_a_351344]
-
intri ca s-atingi magicele-i strune sperând fericit c-al speranței astru nu va apune. Poți să înțelegi dacă-a ta menire vrea îmbrățișări în loc de revanșă, dacă tuturor simpla ta iubire le dă o șansă. Poți să înțelegi dacă sfinxul cântă, dacă din azur surâd curcubeie, dacă plânsul trist din suflet se zvântă doar c-o scânteie. Finiș Ce patimă în mine car! Ale iubirilor drezine nu mai suportă ca pe șine s-alerge și pe-alături sar. Simt că
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
Păpădie (din adăpost): Nu-i mai văd. Nu știu ce s-a întâmplat cu ei. Sunt încăpățânați. Nu m-au ascultat deloc. (Încearcă să facă câțiva pași, dar se întoarce în adăpost.) Este imposibil. (De pe muntele stâncos se aude un glas.) Piatră: Sfinx! (din nou) Sfinx! (după o clipă de liniște) Nu mă aude. Ce s-a întâmplat cu el? Și ploaia nu mai încetează. Am rămas suspendat. M-a agățat o piatră și nu pot să mă mai desprind din brațele ei
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
Nu-i mai văd. Nu știu ce s-a întâmplat cu ei. Sunt încăpățânați. Nu m-au ascultat deloc. (Încearcă să facă câțiva pași, dar se întoarce în adăpost.) Este imposibil. (De pe muntele stâncos se aude un glas.) Piatră: Sfinx! (din nou) Sfinx! (după o clipă de liniște) Nu mă aude. Ce s-a întâmplat cu el? Și ploaia nu mai încetează. Am rămas suspendat. M-a agățat o piatră și nu pot să mă mai desprind din brațele ei. (din nou) Sfinx
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
un moment dat se face liniște. Un timp se aude zbuciumul furtunii ce frământa natura, pe urmă se luminează.) Păpădie (ieșind din adăpost) E liniște. Furtuna a trecut. Parcă nici nu a fost vreodată. Nu știu nimic de Piatră și Sfinx. Piatră: (pe la mijlocul muntelui) S-a luminat! Acum pot observa roca ce m-a agățat. E o piatră cu reflexe albăstrui. (Gândește.) E piatra lunii, da, ea este. O piatră semiprețioasă m-a agățat. Am găsit ce căutam. Sunt mulțumit. De
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lacrima își face drum pe obraji, în inimă și iarăși sunt nopți de gânduri sfâșietoare neterminate. Ochii mi-i opresc pe lună și am impresia că Sfinxul s-a născut din privirea mea. Cumplit! Abia când se anunță zorii prin vreun cocoș mai exact decât ceasul, am mai calculat o noapte nedormită, am mai pus virgulă la un bilanț care nu prea are cheie de control. Nu
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]