661 matches
-
Eu voi muri.” M-a impresionat liniștea cu care privea moartea. M-a pătruns seninătatea cu care se supunea ei. Atunci l-am întrebat: “Mai sunt și alți oameni ca tine? Spune, ca să trimitem să vină aici!” Cu o ultimă sforțare, omul alb scoase o hârtie, scrise o adresă și câteva rânduri, iar apoi ne spuse cu glas stins: “Trimiteți pe cineva cu această hârtie!” Atunci, unul dintre noi se crestă la brațul drept, luă sânge și sigilă hârtia. Omul alb
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Iuliu Maniu, care era informat de mareșal cu o impecabilă loialitate să nu-i fi folosit ideea lui Tătărăscu, ca și legătura stabilită cu Beneș pentru a sprijini inițiativa negocierilor directe cu Rusia sovietică, luată de mareșalul Antonescu. De ce aceste sforțări nu au fost solidare, dînd astfel o singură atitudine politicii românești, ci au fost risipite și contradictorii? Este marea și fatala rătăcire a lui Iuliu Maniu. Îl ura pe Tătărăscu, aceasta este sigur. Orice propunere venea de la el, era respinsă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu totul în detrimentul oricărei activități economice. Pentru aceste motive, de mai bine de două decenii, femeile s-au organizat în ligi, asociații, societăți feministe și luptă prin toate mijloacele spre a obține acea egalitate de drepturi între bărbați și femei. Sforțările noastre au fost încoronate de succes. Am obținut în 1923 suprimarea impedimentelor constituționale ale drepturilor noastre. În adevăr, art. 6 din Constituție prevede condițiile în care ne vor fi acordate drepturile politice și fixează că drepturile civile vor fi stabilite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
munca și contribuția Comitetului. Onoare tuturor Doamnelor Membre și prezidentei! Ai reprezentat apoi Asociația cu demnitate și succes la congresele internaționale din Marsilia în 1933 și Istanbul în 1935. Pentru toată activitatea menționată mai sus, ai făcut mereu sacrificii materiale, sforțări fizice, intelectuale și morale prin răspunderea ce ți-ai luat. Ai făcut apoi cel mai mare serviciu Asociației - ca delegată a comitetului central din Iași, înființând filiale în Tulcea, Mangalia, Silistra... răspândind astfel ideile cuprinse în statute în Dobrogea - provincie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
intelectuale, care dacă sunt departe de a înțelege o „prințesă” în schimb înțeleg în ea pe „mama”. Iar inima mamei bate la fel sub vălurile somptuoase ale unei prințese asiatice, ca și sub bluza unei muncitoare cu ziua! și dacă sforțările diplomaților din toate țările și din toate timpurile au dat de atâtea ori greș în străduințele lor de a salva Pacea, poate de data asta inimile unite ale tuturor mamelor de pe pământ vor reuși să făurească o forță atât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
maternității, protecțiunea copilului fără de care femeia nu poate deveni o cetățeană liberă și egală a acestei țări și fără de care o democrație reală nu poate fi asigurată. Rezolvarea acestora și a multor altor probleme cuprinse în programul Federației, cere o sforțare imediată de muncă sistematică și coodonată a tuturor femeilor țării. De aceea, Comitetul Executiv al Federației întrunindu-se în prima sa ședință și lucrând pe baza statutelor, a întocmit un plan de organizare pentru țară difuzat prin circulări tuturor organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
8-9 ianuarie 1947”, Arhivele Naționale ale României, Fond C.C. al P.C.R. Cancelarie, dosar nr. 1/1947, filele 57-58. 89TC "89" Munca U.F.A.R.-ului în cadrul C.A.R.S.-uluitc "Munca U.F.A.R.‑ului în cadrul C.A.R.S.‑ului" Guvernul face sforțări uriașe pentru a veni în ajutorul regiunilor bântuite de secetă. Organizațiile democrate a căror acțiune este condusă și coordonată de către Comitetul de ajutorare a regiunilor bântuite de secetă (C.A.R.S.), mobilizând masele largi de cetățeni, dau astfel real sprijin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și epigramele, se bucurau de succes. Nici critica, de la cea emisă de prieteni până la câteva condeie ilustre, nu le-a trecut cu vederea. Dacă E. Lovinescu, apreciind „sforțarea și meșteșugul real al condensării”, consideră că P. „n-a avut nici idei poetice originale și nici nu le-a realizat într-un material dur”, Perpessicius, cu larghețea-i binecunoscută, îi dă acolada: „poet în întregul înțeles al cuvântului”. Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
a tânărului său stat mongol, întemeiat pe temeliile distruse ale fostului Imperiu Cuman Dești-Kipceak. Pentru a face viabil uriașul organism politic, el s-a gândit la bani. De aceea, consiliul său de sfetnici, care l-a ajutat în această enormă sforțare, a fost alcătuit din negustori mahomedani, adunați de prin toate colțurile imperiului. După chibzuința acestuia și îndemnul lui, Batu-khan a luat hotărârea de a organiza strângerea dărilor din țările subjugate, cu trupe mongole, având în fruntea lor dregători specializați în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. O boieroaică, prințesă prin căsătorie, la Hortensia Papadat-Bengescu, e sedusă de felul în care, gata să fie călcat de atelajul său, un bărbat necunoscut îi strunește caii, aparent fără sforțare. În consecință și-l face mareșal de grajduri și amant. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
-i îngriji de familie și interese. Aceștia erau: Dumitru Brătianu, prințul Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Dimitrie Giani. Pe Ion Brătianu nu l-a chemat. Constantin Boerescu și Gheorghe Mârzescu iau inițiativa întrunirii șefilor opozanți și, din ceasul acesta, se fac sforțări mari spre a se găsi terenul pe care să se poată întâlni opozanții de toate nuanțele. [agitarea cestiunii evreie] Dar vine vara cu vacanțele, cu tropicele, cu Parisul, cu Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii noștri boieri, conform și mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cucerirea puterii politice și aplicarea dictaturii proletariatului prin regimul politic al sfaturilor (sovietelor), în vederea socializării mijloacelor de producție, adică transformarea societății capitaliste, bazată pe exploatarea muncii, într-o societate socialistă, în care munca este organizată după un plan general cu sforțările tuturor. [...] În perspectiva Congresului o vie dezbatere s-a desfășurat în legătură cu afilierea la Internaționala a III-a (în 1921), ceea ce semnifica transformarea Partidului Socialist în Partidul Comunist din România. Politica externă a Moscovei a avut ca prioritate întărirea nucleelor comuniste
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
luptă pe front, atrăgând opoziția de partea sa. Astfel, în expunerea de motive a legii, se spune că România va dobândi instituțiunea unei Bănci Naționale, prin propunerea guvernului conservator (întrucât propunerea inițială a fost a conservatorilor) și prin străduințele și sforțările partidului și guvernului liberal. Tot în expunerea de motive se preciza că întregul sistem al administrării și organizării Băncii Naționale a României, atât principiile constitutive, cât și mecanismul funcționării ei au fost preluate din Legea organică a Băncii Naționale a Belgiei. Alegerea temei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
deplasa centrul de greutate al operațiunilor noastre spre sud și la extremitatea stângă a flancului nostru, românii vor impune, desigur, o nouă cerință după obiceiul lor, pentru a câștiga timp, până în momentul când vor fi siguri că vor atinge fără sforțare rezultatele pe care și le-au propus. Trebuie să-i facem pe români să înțeleagă că ajutorul României nu e o nevoie absolută pentru Puterile Aliate. România poate conta pentru viitor pe o compensație care va corespunde exact sforțărilor ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fără sforțare rezultatele pe care și le-au propus. Trebuie să-i facem pe români să înțeleagă că ajutorul României nu e o nevoie absolută pentru Puterile Aliate. România poate conta pentru viitor pe o compensație care va corespunde exact sforțărilor ce va fi făcut și acțiunilor sale militare”. De altfel, Alexeev considera că, după intrarea Italiei în război, România trebuia să-și reducă mult pretențiile teritoriale. Convențiile, politică și militară, semnate de România cu puterile Antantei, în august 1916, au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
împletirea și concilierea abilă a drepturilor sau existențelor acestor patru factori importanți - ca să nu mai vorbim și de Rusia Mare, care a garantat înapoierea acestor valori în România - poate ieși formula destinată a ne duce la traducerea în fapt a sforțărilor noastre infructuoase de astăzi: numai atunci, de asemenea, se va putea vedea ce anume sacrificii va trebui să consimțim fiecăruia din acești factori, spre a reda instituțiunilor noastre financiare posibilitate de a reîncepe să funcționeze în mod normal. Iași în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și că au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului se va înfăptui, când se vor uni toate țările române dintre Nistru și Tisa într-un stat național unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat ! Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile, și când în urma loviturilor zdrobitoare Monarchia Austro-Ungară s-a zguduit în temeliile ei și s-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
descopere că ar fi existând vreo obligativitate de garanție din partea sa pentru siguranța sau restituirea vreunei părți din această proprietate. În același timp, vă comunic că Guvernul Majestății Sale va fi fără îndoială gata să dea un ajutor general la sforțările pe care Guvernul dv. le va face, pentru a asigura cât de curând posibil redarea acelor bunuri proprietarilor în drept. Vă salut cu cea mai înaltă considerațiune, Balfour 84 1919 iunie 13, Paris. Scrisoarea trimisă de G. Danielopol lui Balfour
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
clare și mai profunde atingând, în final, formele complexe cunoscute astzi. Psihologia francez de la începutul secolului XX, adic din momentul separrii de filosofie, încearc s se constituie ca o științ autonom, luând o atitudine accentuat științific, mai științific decât aveau sforțrile în alte țri, scria Ralea în Cele dou Franțe. Psihologii francezi din sec. XVIII: Condillac, LaMettrie, Diderot, Cabanis sau Bonnet, scrie Ralea în lucrarea amintit, suport în cadrul sistemelor lor, influențe variate, unele venite din empirismul lui J. Locke, altele din
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dar viața nu mai avea rost pentru ea și păși cu liniște și voință neclintită către sfârșitul mult dorit.](Ibidem, p. XII.) În fine, sosi ziua memorabilă când se decise intrarea noastră în războiul acela grozav care, cu atâtea iluzii, sforțări, eroisme, dureri, sacrificii, ne duse la cea mare fericire dată vreodată unui neam. războiul româniei 1916- 1919 Ora 10 dim., 2/15 aug. 1916, ziua mare a Consiliului de Coroană la Cotroceni, când regele Ferdinand a luat atitudinea definitivă, învingând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Era, cum se zice, o grădină de femeie. Chiar în ajunul plecării la București, două zile înainte de moarte, ca să nu mă întristeze când petreceam toată ziua cu ea, s-a apucat să ne spună istorii vesele. Suferea mult și făcea sforțări eroice ca să nu o bănuim, iar mie istoriile îmi păreau foarte triste. În fiecare zi mă duceam o oră sau două la dânsa înainte de cină. O găseam citind adeseori cărți bisericești, pravila și altele. Îmi vorbea de sfântul patron al
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București. Ce zile grozave am trăit cu toții atunci, și cei cari plecau, și cei cari rămâneau. Îți aduci aminte? Ce ruptură la fiecare despărțire! Cum se duceau unii după alții! Eram ca amorțiți și amețiți și trebuia să facem o sforțare ca să ne aducem aminte că nu putea fi catastrofa definitivă în care se prăbușea țara și ai noștri cu dânsa. Azi, după ce am mai trecut prin atâtea încercări, prin emoțiunile înspăimântătoare ale revoluției ruse, ale păcii separate, [ale] ofen sivei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aici? Negreșit, numai după pacea generală sau cel mai curând după armistițiul pe frontul occidental. Actul al doilea din război se încheiase cu o mare umilință și durere pentru noi, care nu aveam nici o vină, după o luptă glorioasă, o sforțare strașnică materială și morală pentru a reface din armata înfrântă din noiembrie 1916 pe cea victorioasă de la Mărășești și Oituz în vara lui 1917. Aliații, la început, și rușii, mai ales, ne duseseră la dezastrul care pusese o țară pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
însă nu renunță și făcând mai multe mici bilete îndemna pe alegători să nu meargă la vot, să nu voteze pe trădătorii și vânduții germanilor; le împărți în oraș cu ajutorul lui Traian și al lui Vasile. Efectul n-a corespuns sforțării, dar avea conștiința împăcată, cel puțin izbutise să plictisească poliția Steagului!](Ibidem.) D. Trifu și pe urmă Algiu ne aduseră scrisori, a lui Ionel era cea mai interesantă, anunțându ne schimbarea situațiunii în Occident pe luna lui iulie. Pentru prima
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tocmai prin lipsa de acel farmec femeiesc în tot ce făcea, n-avea gust, nici acea sclipire atât de răspândită la românce. Dânsul se ocupa de partea artistică din casă, dânsa, chiar în grădină, numai de cea tehnică. Cu toate sforțările, îi era însă imposibil să echilibreze vârstele lor așa de disproporționate, și biata femeie, răsfățată, adulată, nu fu într-adevăr fericită. Ba avu nenorocul să întâlnească un om de valoare, pe baronul d’Aehrenthal 275, care cred că s-ar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]