455 matches
-
lecturi: mireasma de fructe uscate pe rogojini; mama, într-un colț în penumbra, povestea fiului risipitor / care mereu mă urmărea-n tăceri / precum un ritm deschis la fiecare pas (idem).279 Trimițând repetat la complexe arhitectonice din vremuri apuse, toponimele siciliene devin în opera lui Quasimodo operatoare de mitologie. Tìndari, Ànapo, Sant'Antioco, Agrigento, Plàtani, Iblei sunt locuri invocate cu impetuozitatea dorinței de a reconstrui un univers pierdut, deopotrivă mitic și personal. Lor li se atribuie rolul de a contura spațiul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un ideal plăsmuit în amintire și numai astfel recuperabil. Exemplul de mai sus nu reprezintă o apariție izolată de-a lungul creației leopardiene, dimpotrivă, poetul asociază deseori sonoritatea cu trecutul și, în pandant, tăcerea cu prezentul, așa cum procedează și autorul sicilian, un secol mai tarziu, în Vânt la Tìndari: Aspru e exilul / iar căutarea ce-nchideam în tine / cu atât de muta-i armonie azi / se schimbă-n dor de moarte; / orice iubire-i pavăza tristeții / tăcut pas în întuneric / unde
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui Leopardi. La polul opus se află imaginile ce amintesc de versurile din Canturi, detaliate în rândurile următoare.348 Vântul că suflu viu al căutării, al schimbării, semnalează, ca și în Canturi, revenirea la viață. Poate fi și în poezia sicilianului suflu dătător de viață al naturii ce renaște: se-alină gerul și-adieri jilave se iscă sub zefir și umbră sura / de nori o-mprăștie alungând-o-n vale, deși pe vânt firave / se lasă păsări și lumina-ncinge / speranțe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Dragoste și moarte, vv. 97-98).376 Viziunea leopardiană despre clipă morții, dorită, invocată și așteptată întrucât marchează sfârșitul suferințelor, s-a dovedit a fi deosebit de coerență și constantă în conotația să pozitivă; ea se regăsește, parțial, si in versurile poetului sicilian, mai cu seamă în primă perioadă de creație unde seninătatea promisă de somn și moarte, privită că armistițiu acordat tumultului vieții, este destul de prezență: senitătatea morții supremă bucurie (Silabe pentru Erato). Funcția lor consolatoare, în consonanta cu viziunea leopardiană, dispare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
deziluzie este ireversibil deoarece, odată descoperit, adevărul despre chipul malefic, apoi indiferent al naturii nu poate fi negat, minimalizat sau ignorat: fericirea rămâne astfel exclusiv un vis al copilăriei, reconstituit în amintire, dar de negăsit în actualitate. În viziunea poetului sicilian, sub acest aspect diferită de cea leopardiană, reintegrarea în ritmurile ciclice este posibilă iar și iar, ființa umană unindu-se cu celelalte elemente grație somnului ce face posibilă această fitomorfoza.383 Dintre contextele în care sunt prezente ocurentele termenului sonno
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ajuns, de viață mi te neagă. (Iubitei, vv. 43-44). În ciuda diferențelor firești dintre personajele feminine leopardiene și cele quasimodiene, cele dintâi ușoare, angelice, cele din urmă reale, tangibile, carnale, există în motivului visului de dragoste elemente ce apropie opera scriitorului sicilian de cea a recanatezului. Quasimodo, consideră unii critici, rivalizează cu Petrarca în crearea unei atmosfere permeate de iubire, dar, am putea adăuga și cu Leopardi, moștenitor al tradiției petrarchești.406 Identitate de atmosfera care, fără să demonstreze ascendentă directă în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ultimul rând, contaminarea visului cu lumea fericită a copilăriei și adolescenței, timp în care ambii ar vrea să evadeze și să se reîntoarcă constituie o corespondență. Ascendentă este dovedită și de recurenta termenilor dolce, dolcezza în structuri similare. La creatorul sicilian valorizarea romantică a trecutului în detrimentul prezentului provine în mare parte din dragostea pentru poezia greacă și latină pe care a tradus-o și din care a preluat o serie de motive literare. În ceea ce îl privește pe Leopardi, după cum bine
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Quasimodo recunoștea că prima sa călăuza în materie de poezie a fost Petrarca, iar în privința normei poetice, Leopardi.413 Totuși, subliniază Gilberto Finzi în prefață la volumul Poezii și discursuri despre poezie din 1971, deja din anii treizeci pe scriitorul sicilian îl bântuiau și alte umbre, ale anticilor, a căror influență începea să își pună amprenta asupra versurilor lui. Se regăsea, se pare, în unele imagini străvechi și în limpezimea vocabulelor din trecut. În Notă traducătorului la volumul Antologia Georgicelor (1942
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
natură ce vorbeau despre prospețimea vieții simple, pastorale.436 Cercetătorii nu au întârziat să remarce consonanta dintre sensibilitatea autorului ermetic și cea a poetului latin. În articolul intitulat Antologia Georgicelor, Antonio la Penna afirmă că traducându-l pe Vergiliu poetul sicilian a atins treptele cele mai înalte ale artei de a tâlmaci, dat fiind că a știut să îmbine, în mod fericit, fidelitatea față de textul inițial și fidelitatea față de sine însuși.437 Autorii noștri găseau în singurătatea și suferința latinului o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe data e seară din 1942 sicilianul publicase deja două tălmăciri din acest autor, La Sirmione (XXXI) și Lui Quintus Hortensius Hortalus (LXV) incluse, într-o variantă mult mai elaborată, în colecția amintită din 1955. Și de data aceasta poetul sicilian și-a motivat selecția vorbind despre Catullus că despre un spirit congenial, de care se simțea apropiat deoarece trăia, ca și acesta, cu teamă copleșitoare de moarte: Catullus care ne interesează pe noi, afirmă el, era cel din elegii (nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
caz impetuoase atunci când este vorba despre ură sau iubire.440 Și-a îndreptat apoi atenția către Ovidiu și a tradus din Metamorfoze miturile ce au ca scenariu Sicilia natală, proiectată, de fiecare dată, într-o dimensiune anistorica. A preferat episoadele siciliene ca să poată reprezenta, pe fundalul insulei, o natură misterioasă în continuă transformare, ce parcă se anima dinăuntru. Prin mit și prin metamorfoza insula își pierde conotația geografică și împietrește imaginea omului singur, fără de timp și spațiu.441 Fragmentele selectate trădează
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mai putin accentuată în textul de pornire. Chiar și numai încărcătură atât de personală a traducerilor lui Quasimodo ar putea trimite cu gândul la tehnică leopardiană a imitației: cu atat mai mult cu cât această metodă este enunțata de literatul sicilian în introducerea amintitului volum de traduceri: Să imiți (este un verb leopardian) înseamnă aici să înfăptuiești aceeași muncă pe care a făcut-o poetul original; să imiți înseamnă să refaci acel echilibru în propria limbă.473 Între opinia lui Salvatore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mă-spăimântă. / Și prea puțin se osebesc de dansa / anii mei tineri. Ne-am născut durerii (Visul, vv. 51-55). Copilul cărunt, poezie scrisă de Quasimodo în tinerețe și dedicată lui Giorgio La Pira arată că, un secol mai tarziu, poetul sicilian simțea, adolescent fiind, apropierea bătrâneții.502 În opera lui Leopardi cuvântul fanciullo însoțește în mai multe contexte binomul amintit, întărind co-ocurența amintită; în Dragoste și moarte, al cărui titlu indică deja faptul că cele două vocabule constituie baza unei teme
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dorește să fie accesibil publicului și să refacă omul. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei, o contrazicere a mesajului antecesorului, semnifică renunțarea la întreaga stagiune ermetica a propriei creații și reconfirmă manieră în care scriitorul sicilian înțelegea să se raporteze la operă acestuia cu un amestec de admirație și respingere, căci dacă este incontestabil faptul că a preluat ecouri, imagini, motive, lexeme leopardiene, este la fel de adevărat că a făcut-o modificând, fragmentând, contrazicând sau distorsionând, deoarece
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale grecității. Bart van der Bossche vorbea în cazul lui Quasimodo despre vocabule ce reprezinta veritabile indicii de grecitate, enumerând adjectivele antico antic, greco grec și siculo șicul.510 Frecvență lor în versurile celor doi a indicat că adjectivul siculo / siciliano, ce în volumele quasimodiene înregistrează doar 3 ocurente, cum era de așteptat, lipsește cu desăvârșire din opera lui Leopardi. Adjectivul greco, cu 5 ocurente în poezia lui Quasimodo, în contexte ce evocă Sicilia natală, înregistrează la antecesor 3 prezente cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
spontaneitatea celor din vechime. Trecutul este readus în prezent și prin imaginea auditiva: vocea antică. Epitetele în oglindă: antică voce (Quasimodo) voce antică (Leopardi) constituie o dovadă suplimentară și o confirmare a ascendentei leopardiene a acestei sintagme utilizate de autorul sicilian. Versurile E mut străvechiul glas / ecouri efemere aud (Insula lui Ulise, trad. MB) transmit întreruperea dialogului cu trecutul. Cele leopardiene: tu, tu cum de ne cutremuri / auzul azi, mereu mai viguroasa / străbuna voce, muta, / veacuri în șir? (Către Angelo Mai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din Primăverii, în imaginea Ursei ce readuce în prezent incipitul cantului Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (Amintirile, vv. 1-2).520 Pe fondul grecității și al deschiderii spre opera anticilor, poetul sicilian, un clasic modern, oferă în versurile sale un leopardism nuanțat, cu o puternică amprenta personală, care face de netăgăduit originalitatea vocii sale. 5. Concluzii Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, poezia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui Vergiliu, din opera căruia Leopardi preferase Eneida și asupra Odiseei homerice, traduse parțial și de antecesor. Ansamblul cunoștințelor despre antichitate asimilate de Leopardi de-a lungul timpului este, din punct de cantitativ și calitativ mai amplu decât al artistului sicilian. În ciuda acestei diferențe niciunul dintre ei nu a considerat antichitatea doar ca pe o sursă de informații enciclopedice prăfuite, ci ca pe un tezaur demn de a fi transpus în rime noi, de sine stătătoare. Urmând și sugestiile numeroșilor critici
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și ochiul brigandului. Iar Ursa / nu te părăsește încă și tremura cele șapte / focuri de-alarmă aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).528 Modul în care autorul sicilian a transpus elemente leopardiene într-un spațiu fantastic, în insula, trădează un anumit mecanism al preluării: înainte să împrumute imaginile, Quasimodo le proiectează într-un spațiu imaginar propriu sau le combină cu alte motive pregnant personale. În același sens, repetiția
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
doi constă în subiectul ce experimentează trezirea: unul preferând eul poetic, celălalt, generalizând, omul. Tributul acestei idei quasimodiene datorat Canturilor este confirmat și scos în evidență de adjectivul ignoto, pus în valoare prin modificarea topicii firești, prin hiperbat; în vreme ce scriitorul sicilian îi acordă acestuia greutate prin plasarea la început de vers, de exemplu în Forme de arbori chinuite, în Imn Patriarhilor autorul romantic îl plasează la final de stih și îl reliefează prin separarea de regentul sau. În versurile recanatezului durerea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Napoli, 1979. Antologia di 'Circoli', 1931-1939, a cură e con introduzione di Mario Boselli e Giovanni Sechi, Di Stefano, Genova, 1962. Antologia di 'Primato', a cură di Vittorio Vettori, De Luca, Romă, 1968. Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958. 'Campo di Marte'. Trent'anni dopo, 1938-1968, a cură di Ruggero Jacobbi, Vallecchi, Firenze, 1969. Fra le carte di Quasimodo: poesie, traduzioni, saggi, lettere, a cură di Mauro Bignamini e Andrea De Alberti
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Romă, 1989, pp. 27-38. Arrighetti, Graziano, "Leopardi e Omero", în Leopardi e îl mondo antico, atti del V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 29-51. Aventi, Giuseppe, "Del romanticismo", în Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 341-345. Barone, Giuseppe, "Îl poeta e îl sânto, note în margine al carteggio Quasimodo-La Pira", în Quasimodo e l'Ermetismo, Centro nazionale di studi șu Salvatore Quasimodo, Modica, 1986, pp. 21-42. Baroni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
2001, a cură di Franco Musarra, Bart van der Bossche e Serge Vanvolsem, Franco Cesati & Leuven University Press, Città di Castello, 2003, pp. 89-101. Chiaromonte, Nicola, "Notă sulla civiltà e le utopie", în Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 347-360. Croce, Benedetto, "Giacomo Leopardi", în Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1923, pp. 103-119. Cumani, Maria, "Un giorno rubato agli Dei" în Salvatore Quasimodo, atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e integra în maniera creativă gli studi critici esistenti, abbinando a questo approccio documentario uno analitico, che prende avvio dai loro testi poetici originali. Nella prima delle tre sezioni del libro vengono pesentate le modalità attraverso le quali îl Nobel siciliano è venuto în contatto con gli scritti di questo suo maestro, negli ambienti letterari dove și è formato e dove ha pubblicato le prime poesie e raccolte: a Messina, a Romă, a Firenze. Egli ebbe l'occasione di sentire la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a îl readuce în brațele sale pe Faun și așteptarea de a se contopi cu pământul Siciliei unde acesta plecase. Următoarele cuvinte safiene atingeau, cu siguranta, o coardă sensibilă și în Quasimodo: Oră giungono a te, come nuove prede fanciulle siciliane. (...) Voglio essere siciliana. Anche tu che ți aggiri per i monti della Sicilia, dea di Ertice, vieni în aiuto alla tua poetessa. O forse una cattiva sorte mantiene fino alla fine l'andamento iniziale e rimane sempre ostile nel suo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]