436 matches
-
toate se vor atinge în uitare" (II). Poetul descrie drumul spre Styx ca o evadare în altă lume; universul este similar celui real, cu desfășurări cotidiene (visuri de iubire și mărire), într-un peisaj bolovănos sau acvatic, un ocean de sidef și tăcere, într-o lumină moartă, suspendată. Cetatea morții parcă ar fi o altă cetate a existenței, în care totul se desfășoară după un anumit ritual, un joc "de-a v-ați ascunselea" printre statui. Poetul visează trepte lucitoare pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului, umorul negru, grotescul. Un fel de voință de simplificare se impune în prezentarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
foc, cu pașii rari, Când dintre văile adânci, când dintre munții solitari. Și dorm adânc, și dorm mereu nemărginirile polare, Iar din prăpăstiile adânci seaudeo stranie vibrare, Și urșii albi, înduioșați, întrun oftat adânc și greu, Sentind pe labe de sidef, și dorm adânc, și dorm mereu. (Iuliu C. Săvescu, La Polul Nord) 197 Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: adânc și solitari
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
repetat. Camil Petrescu insistă, tocmai cu o astfel de motivație, dar urmărind, în același timp, afirmarea obtuzității și inexpresivității, asupra materialității trupești specifice aceluiași personaj feminin, Emilia: aceasta are sân "turtit ca o minge caldă", genunchiul "neted și lucios ca sideful deasupra" dobândește, când este flexat, "două îndoituri de carne grasă, ca două toarte de vas."437 Fie și utilizarea comparației, figură de stil simplă, inferioară metaforei, conotează tot absență a perceptivității și a impresionabilității. Spre deosebire de construcția "rotundă" a Patului lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lor suferitoare viața pre viață călcând-o, pe pământ înspre cer la zenit, singur El Limba Lui, izvorul de-acolo îndurării de-aici. Câmp luminos țesut ăn raza minții... ...pe locul unde ultima chacră sprijină cerul sufletul unduitor ațipește precum sideful negrăbit și vrednic licărul seminal smălțuie embrionul divin în uterul nopții cu genunchii la gură în rugăciune am vegheat, Mamă, la nașterea ta întunecată ocrotită n-am mai fost de atunci măcar de cuvântul tău geamăt măcar de lacrimi sau
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
tramvai, nici când nu ai răgaz pentru clipa de taină. Este Cartea care are locul ei pe noptieră, de acolo unde o ridici și... În lumina difuză te lași dus cu mintea și inima Într-o lume dispărută În spuma sidefurilor unui Răsărit prin care Însuși Cantemir umblă pe vârful botinelor. „Cântul lui Teleor” (Teleorman/Deliorman/Pădurea Nebună) text prefirat cu solzi smulși de pe cuvintele vechilor hrisoave este un imn pentru Libertate, un exercițiu repetat dinaintea zilei În care autorul așează
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
care nu lipsesc obiecte specifice perioadei: lampa cu petrol, oglinda venețiană, jilțul tapițat cu piele. Un obiect cu totul special este caseta de corespondență, originală, a poetului Alecu Beldiman: din lemn de nuc, cu decorații stil Boulle din alamă, os, sidef și lemn exotic, a fost creată în Franța secolului al XIX-lea. Într-o vitrină din încăperea "tihnită" a boierului moldovean, se află câteva volume originale datate între anii 1820-1861. Scrise cu caractere chirilice sau în alfabetul de tranziție (caractere
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
piele și sculptat, birou, coș de hârtii, fotolii, patefon marca "His Masters Voice" (funcționabil), biblioteca în patru rafturi. O vitrină discretă adăpostește "Cursul de istorie a literaturii române", conceput de Ibrăileanu și copiat de Iorgu Iordan, bricheta cu plăcuțe din sidef și țigareta din chihlimbar ale autorului romanului "Adela". 9. În sala redacției revistei "Viața Românească", muzeografii au așezat cele douăzeci de scaune (ale celor douăzeci de membri permanenți ai redacției) în jurul unei mese dreptunghiulare. Așa cum "decretase" Ionel Teodoreanu, masa se
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
înnegrite de fum, cioplite aspru cu securea, pereții văruiți alb curat, cele două laițe din lemn lustruit acoperite cu macaturi macedonene țesute cu modele geometrice în diferitele nuanțe de lână seină, jilțurile turcești din lemn de stejar cu încrustații de sidef și de fildeș, paravanul ornat la fel, ascunzând un colț al odăii, cu un șal de muselin atârnând peste el, masa joasă cu tipsii de argint cu dulciuri, cele câteva suporturi pentru cărți deschizându-se în X, pline de catastife
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privirea necruțătoare a domnitorului. Au ajuns în față. Din scaunul din dreapta, doar cu o treaptă mai coborât decât cele două domnești din stânga, mitropolitul Theodosie s-a sculat cu greu, sprijinindu-se cu putere în cârjă. A ridicat mâinile de culoarea sidefului și l-a binecuvântat pe vodă. Acesta și a plecat doar un genunchi și, întrebător, a căutat privirea înaltului prelat. Ochii buni ai acestuia l-au învăluit cu o căutătură caldă, în timp ce buzele rosteau rugăciunea, apoi, zâmbind, Theodosie a șoptit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sofale joase, printre perne și tapițerii, stăteau turcește tot felul de demnitari otomani, care mai de care mai impenetrabil și mai tăcut. Unii aveau în față narghilele pregătite, alții pe măsuțe scunde din lemn de esență rară, cu intarsii de sidef și de metal prețios, aveau carafe transparente cu apă și faianțe cu șerbeturi căci venise vara la Edirne. În stânga marelui vizir, în dreptul unui pupitru elegant, stăteau în picioare exaporitul, Alexandru Mavrocordat, fiul său marele dragoman Nicolae Mavrocordat, privind peste umărul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de ferestrele largi orientate spre sud, firidele adânci odihnind volume cu legături scumpe, bancul de tâmplărie cu fel de fel de instrumente așezate într-o ordine desăvârșită, pupitrul dintr-un lemn scump necunoscut spătarului, jilțul cu intarsii de fildeș și sidef, larg ca un fel de tron, și patul îngust, - atât de îngust încât nuți puteai imagina dormind pe el un om întins pe spate, - făcut dintro scândură groasă sprijinită la capete pe doi butuci. Pe scândură era întins un fel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întâlnește pe cineva, o să-l bănuie și o să-l recunoască, deci hai să ne ținem ca și cum nu ne-ar păsa. Culoarele văruite erau pustii, deschidea uși după uși spre odăi care altădată păreau neîncăpătoare pentru jilțurile încrustate cu pietre scumpe, sidef și fildeș, pentru scoarțele oltenești sau orientale topind în țesătura lor cele mai minunate culori, dar acum păreau imense în pustiul ce se căsca în ele. Iatacul doamnei, cu tot ce putuse să aducă zestre o femeie din neamul ei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trăită, replică erudiților de cabinet. Laura și Beatrice își găsesc replica în femeia lui Botticelli. Plasată și în centrul unor poeme, la celebrul Poliziano... Asta e Florența dintotdeauna ! Case mov cu obloane verzi. Fluviul albastru, ca o floretă. Cerul de sidef, verzui. Zile transparente, seri dure. Fraze scurte... ar putea fi ale lui Neagu, vin din dreapta, din apropiere. Capul Balaurului pare gata să vină spre noi, ca o sferă de plumb ce se rostogolește pe masa de biliard de la o țintă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sticlă. Prietenul Lucian trecuse de la ușă, se cuibărise toată săptămâna pe scaun, fără a privi în jur, răspunzând rar, strictul necesar, se ridicase odată cu gongul, schițase, ca un somnambul, un scurt salut bălăbănit, coborâse repede, treaptă după treaptă. Cerul de sidef, verzui. Norul lunecase, se iviră un obraz și un contur de scoică. Cozile lungi și groase, coroane suprapuse, prinse cu perle albe. Ochii rotunzi și mari, fruntea netedă, umerii goi, de pe care luneca șalul, șarpele. Veninul oscilând, ca un ac
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
care luneca șalul, șarpele. Veninul oscilând, ca un ac de busolă, atingând sânii. Coborî privirea. Își șterse, cu palma, părul lung, transpirat. A mai urcat un pas, se apropie de ușă, apucă mânerul. Norul revine, și chipul acela neted, de sidef transparent, și umerii goi, între care luneca veninul. Întinde biletul de hârtie mototolită pe care l-a scos din buzunarul drept al pantalonilor albi, întinde hârtia, femeia continuă să-l privească, fără a lua biletul. — Prea multe cărți. Nu vă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
păduroase, sfârșitul femeii care își așteaptă, acolo, dezlegarea. Părăsit în singurătatea lumii, silit să fie, să devină, să se nască bărbat, egal cu ceilalți, aidoma lor. Frica îl întâlnește, cu-adevărat, abia acum. Ridică, din nou, privirea spre tavanul de sidef. Conturul de scoică, chipul cu ochii mari și fruntea netedă, otrava lunecând, fosforescentă, spre sânii palizi și tineri. Aliniază cărțile pe pupitru ; pe un colț dintr-o foaie de caiet notează două cuvinte, un șir de cifre. Depune biletul deasupra
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fărmecat sunt de zîmbirea-ți Și-nveninat de ochii verzi. Și nu-nțelegi că-n al meu suflet Dureri de moarte tu ai pus - Cât de frumoasă ești pot spune, Cât te iubesc nu e de spus! {EminescuOpIV 280} CU PENETUL CA SIDEFUL Cu penetul ca sideful Strălucește-o porumbiță, Cu căpșorul sub aripă Adormită sub o viță. Și tăcere e afară. Luminează aer, stele. Mută-i noaptea - numai râul Se frămîntă-n pietricele. {EminescuOpIV 281} O STRADĂ PREA ÎNGUSTĂ O stradă prea îngustă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și-nveninat de ochii verzi. Și nu-nțelegi că-n al meu suflet Dureri de moarte tu ai pus - Cât de frumoasă ești pot spune, Cât te iubesc nu e de spus! {EminescuOpIV 280} CU PENETUL CA SIDEFUL Cu penetul ca sideful Strălucește-o porumbiță, Cu căpșorul sub aripă Adormită sub o viță. Și tăcere e afară. Luminează aer, stele. Mută-i noaptea - numai râul Se frămîntă-n pietricele. {EminescuOpIV 281} O STRADĂ PREA ÎNGUSTĂ O stradă prea îngustă Părea că se făcea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să beau, zice: "Cumetre Noi n-avem cimpoieri și vin". "Și totuși Domn fusesem darnic "Și bun de inimă cu toți. "De câte ori l-al meu păharnic "Umplut-am cupa numai sloți! Că ce sunt recile mademuri, "Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lîng-un haz, pe lîng-un chef. "Împresurat-am eu și Beciul "Cu oaste bună și strânsuri; "Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
folosit aiurea. De pildă, să vă spun ce am făcut cu una dintre ele, ce reprezenta castelul Monrepos, baroc târziu, pe fundalul unui amurg KODAK, de aur și purpură, cu un lac alături, plin de lebede AGFA, cu penetul ca sideful. în hotel cu noi stătea echipa de fotbal Eintracht Frankfurt, sosită într-un autobuz monstruos pe care scria EINTRACHT FRANKFURT. Fotbaliștii, uimitor de tineri (și mi-am amintit de un vers din J.R. Colombo: "e rău când polițiștii încep să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dintre cele șase straturi ale neocortexului? Mai adânc, în talamus sau în hipocamp? în cărnița ușor fumurie a zonei lui Broca? în fascicolul Vicq d'Azyr? Sau poate, mai curând, în declanșatorul magic al somnului cu vise, în șaua de sidef numită locus ceruleum? Și până unde coborau fundațiile lui? în creierul primitiv cu idolii săi obsceni? Mai departe, în somatic? Erau acolo galerii ca de sarcopți, ubliete, zone de spargere către nervi cranieni și artere și intestine? Târziu, 76 când
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
devenit conștient că țeasta mea e plină, deși creierul îmi fusese de mult devorat. Cineva 95 îmi locuia țeasta, era repliat în sine, acolo, în spațiul neted dintre oasele craniului, așa cum pagurul își varsă burta moale într-o cochilie de sidef. Am știut atunci că în creierul meu locuia un mare păianjen, că îi fusesem dat lui, pradă vie și paralizată, că el mă sugea și se-ngrășase nefiresc din substanța venelor și zgârciurilor și sângelui și scoarței mele cerebrale, din
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
moarte. Fusese drăguț din partea doamnei Philips că Îi dăduse ultimul ei cartof și Își aminti de visele În care se părea că murise. Dar nu murise. Jim lăsa urme În praf, surprins de propria slăbiciune. Moartea, cu pielea ei de sidef, aproape că Îl sedusese cu un cartof dulce. 30 Stadionul olimpic Toată după-amiaza se Îndreptară spre nord, peste cîmpia rîului Whangpoo, prin țesătura de golfulețe și canale ce separau orezăriile. Aeroportul Lunghua rămăsese În urmă, iar clădirile de apartamente din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
nici bandit, nici legionar. Tu vei fi pionier. Peretele unei case cu o singură fereastră. Fără nici o ușă. Fereastra are obloane. Obloanele se deschid numai după-amiaza. Înăuntru este o tarabă. Lazăr, jidanul bătrân și blând, vinde ață, ace, nasturi de sidef pentru cămăși, nasturi de os pentru paltoane, elastic pentru chiloți, jartiere, agrafe, parfum și ulei de păr. Parfumul și uleiul de nucă ți-l pune În sticluță cu o pâlnie mică. Îți pune de cât cumperi. De treizeci de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]