2,790 matches
-
mulți, un bătrân hemiparezic și totalmente țicnit căruia îi povestește viața sa - atâta câtă mai e - este, bineînțeles, un detaliu expresiv. Că, spre final, rolurile se inversează, iar italianul alienat se vădește a se fi prefăcut nebun dintr-o enormă silă față de cei din jurul său, e o mutare cu adevărat formidabilă. El a fost singurul capabil să asculte totul, singurul îndeajuns de histrion încât să nu revendice încrederi fără acoperire emoțională , singurul care se atașează și care - în peninsula textului - se
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
critic nu face nici un fel de discriminare. El nu idealizează Occidentul. Fiecare nație are trăsăturile sale specifice, iar succinta schemă desenată de autor ar arăta cam așa: "Trăsătura specific-negativă a românului e delăsarea (care poate lua diferite forme, de la aristocratica silă și oblomovista lehamite până la fatalismul mioritic); trăsătura specific-negativă a italianului e vorbăria (fără vorbărie totul ar deveni fad în Peninsulă); a spaniolului e grandomania (mai mult sau mai puțin antipatică); a francezului însă e cea mai urâtă: meschinăria.Totul miroase
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
O altă grupare puternică controlează sectorul 3, clanul Chira. Mafioții se ocupă cu infracțiuni precum răpire de persoane, șantaj, proxenetism, afaceri ilegale cu fier vechi, trafic de droguri, violuri și extorcare. În sectorul 3 este influent și clanul condus de Sile Pietroi, care s-a implicat în acțiuni precum tâlhărie, lipsire de libertate, șantaj și bătăi. Clanul Sportivilor controlează sectorul 4. Ei iau taxe de protecție, dar sunt specializați și în acte de cruzime. Adesea își torturau victimele, rupându-le mâinile
Bucureștiul, condus de 13 clanuri mafiote. Cine face legea în Capitală by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80283_a_81608]
-
Dobrescu pentru a realiza negativitatea compactă pe care o învederează față de Titu Maiorescu. Portretul psihologic al acestuia trasat de exeget fără pic de bunăvoință aruncă asupra operei sale o groasă umbră indelebilă. Cele cîteva calități ce i se recunosc în silă, au un iz neconvingător. E cel mai bogat catalog de imputări ce i s-au adus pînă-n prezent liderului Junimii. Considerăm de prisos combaterea lor expresă, căci aproape fiecare în parte și cu prisosință asamblarea lor denotă o strategie fragilă
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
încoace, în Amzei, să iau niște zarzavat, face nevastă-mea o supă... - Bine face Ilie, atent la semafor, da, coana Evdochea ce face?... - Bine, bine, o cam dor șelele... - Ei, trece... - Eu m-aș duce... Până acilea mă aduse nepotu-meu, Sile, care nu-ș ce umblă p-acilea, - mă lăsă singur-singurel... Ilie râse, apoi întrebă: - Vrei să te trec io strada?... - Păi, dacă vrei... Văd că Sile nu mai vine... - Las-că-i spun eu că te-am trecut, - pă Sile îl știu... - Bine
O discuție pe bulevard by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8168_a_9493]
-
o cam dor șelele... - Ei, trece... - Eu m-aș duce... Până acilea mă aduse nepotu-meu, Sile, care nu-ș ce umblă p-acilea, - mă lăsă singur-singurel... Ilie râse, apoi întrebă: - Vrei să te trec io strada?... - Păi, dacă vrei... Văd că Sile nu mai vine... - Las-că-i spun eu că te-am trecut, - pă Sile îl știu... - Bine, atunci să trecem... Și orbul ridică bastonul. Milițianul interveni, - las-că nu merge așa... te conduc io... și înălță brațele încrucișate. La ora aceia nu prea
O discuție pe bulevard by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8168_a_9493]
-
mă aduse nepotu-meu, Sile, care nu-ș ce umblă p-acilea, - mă lăsă singur-singurel... Ilie râse, apoi întrebă: - Vrei să te trec io strada?... - Păi, dacă vrei... Văd că Sile nu mai vine... - Las-că-i spun eu că te-am trecut, - pă Sile îl știu... - Bine, atunci să trecem... Și orbul ridică bastonul. Milițianul interveni, - las-că nu merge așa... te conduc io... și înălță brațele încrucișate. La ora aceia nu prea circulau mașini. Ilie se apropie de orb și-i spuse să meargă
O discuție pe bulevard by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8168_a_9493]
-
care se împotrivesc cu îndîrjire și care, în ciuda zbaterii, sînt tîrîți. Deznodămîntul e mereu același, indiferent de calea pe care o alegi. Ori te supui și ești purtat de bună voie, ori te opui și ești dus cu de-a sila. Teologia creștină ține de a doua variantă: zbaterea unor teoreticieni care, deși sunt tîrîți de o lume a cărei absurditate refuză să o accepte, aleg să fie tîrîți cu demnitate. În asta stă și demnitatea lui Mihail Neamțu.
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
într-o obsesie a vinei, care nu-l perturbă mai puțin. își face o autoanaliză târzie în termeni patetici, pentru o posibilitate nerealizată, ratată și permanentizată ca vină imposibil de expiat altfel decât prin autoflagelare morală. Cu exclamația: "mi-e silă de mine" atinge paroxismul imaginii despre sine, atunci cănd "privațiunile supraomenești" l-au forțat să-i trimită lui Romain Rolland zguduitoarele Ultime cuvinte.... Eșecul total va veni mai târziu, după masivul succes literar și publicistic internațional temporar, neegalat de nici un
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
în buzunarul meu“. —Jules, crezi în existența diavolului? Firește, Monsieur Chavel. Era tentat să acționeze nechibzuit. —N-ai aflat, Jules, că îmi vând casa din Brinac? Luați un preț bun pe ea, Monsieur Chavel? Pe Charlot îl cuprinse deodată o silă nesfârșită față de Jules: cum poate cineva să fie atât de lipsit de sentimente? Oare pentru el nu exista nimic pe lumea asta care să nu fie de vânzare, oricât de tentant ar fi prețul oferit? Era genul de om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cu atât lehamitea majorității privitorilor este mai mare. Rezultatul vizat este unul simplu. Prezența scăzută la alegeri. Efectul cu atât mai simplu. Toate partidele reprezentate în parlament vor fi și în legislatura viitoare, pentru că și uninominal dacă ar fi, lehamitea, sila și lipsa de speranță au început să-și facă efectul. Din păcate, noi, românii, nu vom fi în stare să ieșim la vot, așa cum ne-am dori cei ce citim aceste articole. Asta nu înseamnă că trebuie să cedăm, dar
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
deja stricat, Să fie-un fel de templu miraculos, în care, Când intră o femeie, să plece fată mare! Dar ce să facem dacă un teatru ideal, Oricât ar fi de pudic si de... Național, Nu poate cu de-a sila s-adune lumea-n sală Și după ce-i ia banii, să-i facă și morală. Căci nici un om cuminte, stăpân pe punga lui, Când are gust de pere nu cumpără gutui. Iar teatrul, din păcate, în lumea lui albastră, Fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
astea, în care trăiesc eu acum, va putea cu adevărat să priceapă ce însemnătate are acest obiectiv pentru mine; altfel, va socoti toate acestea ca pe ceva pur neverosimil și fără utilitate. Dar, chiar și așa, mie tot îmi este silă cu totul de mine, căci mă simt ca un nefericit încătușat. De ce să mă găsesc în lanțuri? Vreau să fiu slobod. Trebuie să fiu slobod. Să mă salveze cineva! Un înlănțuit întotdeauna va fi un inferior, un nedesăvârșit. Ce coșmar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
deloc frumos. Și, de aici, începe drama lui. O mare parte a tinereții sale și-a satisfăcut poftele carnale în bordeluri, ajungând, în cele din urmă, să se însoare cu una proastă, grasă și urâtă. Astfel, conviețuind cu ea, o silă de toate treptat îl cuprinsese pe nesimțite, dându-și seama cât de nesuferită și de neînțeles este viața, căci ajunsese să facă mereu exact aceleași fapte mărunte, împlinite cu regularitatea acelor de ceasornic. Și așa, cu timpul, se preschimbase într-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ați folosit cel mai rațional, ați făcut o nuntă cu el, ați intoxicat nuntașii, i-ați băgat în spital, ca apoi să pretindeți să vă facă și ei "un dar asemănător". Deci peștele care vi se dădea cu de-a sila, peștele de care nu aveați nevoie era un pește degeaba. Așa este și un degeabist. Un degeabist este un om care trăiește degeaba. Pe vremea comuniștilor, după câte am înțeles eu, nu știu dacă am înțeles chiar bine, doar tu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
boosh căutând șerpi, și la un moment dat am întâlnit un grup de copii aborigeni jucându-se. Ne-am speriat unii de alții, eu știam că aborigenii își păzesc copiii cu strășnicie, albii veneau și îi luau cu de-a sila, deci bănuiam că în apropiere sunt și adulți și nu puteam să le prevăd reacția, dar știam că sunt în pericol. În orice clipă mă puteam pomeni cu o săgeată în moalele capului. Am rămas ca o stană de piatră
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ceva de bonton să crești un copil de aborigen ca pe propriul tău copil. Să-l porți la școală, să-i faci rost de o slujbă bună. Albii se mândreau cu această misiune de încreștinare a aborigenilor cu de-a sila, în secolul douăzeci, iar copiii aborigenilor le erau recunoscători celor care îi transformase în mancurți. A urmat, cum era firesc, un proces de metisare. Pentru albi era un câștig. Primeau un trup mai viguros, mai adaptat la spațiul australian, dar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
unei biserici s-au oprit cu toții și au intrat ca aspirați, s-au închinat la icoane, au urcat în turnul bisericii și au tras clopotele îndelung, unii plângeau, alții arborau steaguri, alții l-au scos pe preot cu de-a sila din altar, acesta se pitise sub masă de frică, au luat și prapurii, ca la înmormântare, au pus preotul să mărșăluiască în fruntea coloanei, acesta se ruga cu sârg și se uita pe unde să scape, în spatele lui veneau armate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
îndure acest iad pentru a merge fie și doar până la Dijon. Cum punea piciorul peste graniță, cum era alt om. Dar și aici va trebui să-și găsească un culoar, să-și sape un culoar, să-și facă binele cu sila. Nu trebuie să se lase la mâna celorlalți. Se gândea la ziua de luni, se va duce acolo, în acel sat, va vorbi cu cei de la C.A.P: să o lase în pace, ea nu voia să-și bage
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fie curioasă, pentru unele lucruri trebuia să ai răbdare, răspunsurile vin singure, trebuie doar să fii atentă să le deslușești, la unele întrebări nu e bine să cauți răspunsuri, ele pot fi dureroase, acestea erau sfaturile băgate cu de-a sila în capul ei atât de mama, cât și de Maria. Dar acum voia să ajungă la băiatul din Clădirea Albastră, voia să-l ia de mână și să se plimbe împreună prin pădure, îi va arăta cum îl descoperise Maria
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cote. Prin poveștile sale captivante, pline de originalitate și haz, unchiul Vasile mi-a îmbogățit și înveselit tema narativă a unei perioade frământate, care a pus la grele încercări universul istoric și spiritual al acestei așezări de munte. Prietenia lui Sile cu Rică, vărul meu drept mai mare ca mine cu douăzeci de ani, era arhicunoscută, datorită bogăției de întâmplări și incidente neprevăzute, unele deosebit de savuroase. Băieții erau harnici și săritori, ajutând-o mai mereu pe bunica Ilinca la treburile gospodăriei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
au tăiat cu joagărul și i-au crăpat cu toporul o căruță de lemne pentru foc, primind ca plată câte un blid cu sâmburi de dovleac. Nu-i vorbă, ei își recuperau prejudiciul imediat ce „le venea apa la moară”. Vara, Sile și Rică păzeau vacile neurcate la Bârlog, pe imașul Băii, lăsându-le câteodată de izbeliște cu riscul de a pătrunde în grădinile cu trifoi și lucernă de la poalele Buzăului, și a se bolohăni la stomac din cauza nutrețului prea crud. Acolo
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
câteodată de izbeliște cu riscul de a pătrunde în grădinile cu trifoi și lucernă de la poalele Buzăului, și a se bolohăni la stomac din cauza nutrețului prea crud. Acolo, pe câmp, Rică aducea făină de porumb de la moară pentru mămăligă, iar Sile mulgea pe rând vacile bunicii și fierbea laptele într-un nelipsit ceaun, de unde mâncau pe săturate și alți băietani de vârsta lor ce căscau gura pe imaș. Când una din vaci căpătă o boală infecțioasă gravă, urinând cu sânge, boală
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mama vărului Rică, într-o magazie încăpătoare, s-au depozitat câteva tone de ovăz, lucru netrecut cu vederea de cei doi prieteni. După ce și-au stors creierii cum să scoată ovăz din magazia închisă cu bară metalică și lacăte grele, Sile a ticluit o metodă ingenioasă, bazată pe un sfredel mai gros din atelierul bunicului, cu care să dea o gaură în peretele din spate al depozitului, învecinat cu grădina de pomi care le asigura camuflajul la transportul prăzii. Prin gaura
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Gura Humorului, bunica a avut neinspirata idee să-l trimită după un tăbuioc cu mălai pe Sâlică, cu trenul. Cum trenurile epocii erau rare și aglomerate ochi, de se circula frecvent pe scări, pe tampoane și pe acoperișurile de la vagoane, Sile a mers pe scara vagonului până în gara Humor. La piață a târguit făina așa cum îl învățase bunica, și o luă cu tăbuiocul în spinare spre gară, unde, la casa de bilete era o aglomerație dezarmantă. Totuși se băgă în mulțime
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]