369 matches
-
capitolul 97 (de exemplu, obiecte de artă). 2. În sensul poziției 6802, expresia "pietre monumentale sau pentru construcție prelucrate" se referă nu numai la pietrele clasificate la pozițiile 2515 sau 2516, dar și la celelalte pietre naturale (de exemplu, cuarțit, silex, dolomit, steatit) prelucrate în mod similar, cu excepția ardeziei. Codul NC Denumirea mărfurilor Rata dreptului convențional (%) Unitate suplimentară 1 2 3 4 6801 00 00 Pavele, borduri pentru trotuar și dale pentru pavaj, din pietre naturale(altele decât ardezia) scutire - 6802
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
91 - - - Profir și bazalt Exceptat Exceptat - 2516 90 99 - - - Altele Exceptat Exceptat - 2517 Prundiș, pietriș, piatră concasată, de tipul celor folosite în mod obișnuit pentru prefabricate din beton, pentru pietruirea drumurilor sau pentru căile ferate sau alte balasturi, pietriș sau silex, tratate termic sau nu; macadam de zgură sau zgură metalică, deșeuri industriale similare care încorporează sau nu materialele menționate în prima parte a poziției; granule, așchii și praf de pietrele de la poziția nr. 2515 sau 2516, tratate sau netratate termic
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
pietrele de la poziția nr. 2515 sau 2516, tratate sau netratate termic: 2517 10 - Prundiș, pietriș, piatră concasată, de tipul celor folosite în mod obișnuit pentru prefabricate din beton, pentru pietruirea drumurilor sau pentru căile ferate sau alte balasturi , pietriș sau silex, tratate termic sau nu: 2517 10 10 - - Prundiș, pietriș, nisip și silex Exceptat Exceptat - 2517 10 90 - - Altele Exceptat Exceptat - 2517 20 00 - Macadam de zgură, zgură metalică sau deșeuri industriale similare care încorporează sau nu materialele menționate la subpoziția
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
10 - Prundiș, pietriș, piatră concasată, de tipul celor folosite în mod obișnuit pentru prefabricate din beton, pentru pietruirea drumurilor sau pentru căile ferate sau alte balasturi , pietriș sau silex, tratate termic sau nu: 2517 10 10 - - Prundiș, pietriș, nisip și silex Exceptat Exceptat - 2517 10 90 - - Altele Exceptat Exceptat - 2517 20 00 - Macadam de zgură, zgură metalică sau deșeuri industriale similare care încorporează sau nu materialele menționate la subpoziția 2517 10 Exceptat Exceptat - 2517 30 00 - Macadam pentru asfalt Exceptat Exceptat
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
mii de ani în urmă se poate spune că a fost o așezare (sat), situată mai târziu pe vechiul drum roman ce lega Sucidava de Romula-Malva. Că este așa o dovedesc nuclee de piatră specifice culturii de prund, unelte de silex și ciocane de piatră cu locașuri de înmănușare descoperite cu ocazia amenajării parcului „Constantin Poroineanu”, fosile animaliere, fragmente de vase pictate și de ceramică reprezentând cultura Vădastra, obiecte de bronz și de fier. Trecerea de la nivelul de așezare rurală la
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm printre acestea, fragmente de vase din pastă amestecată cu pleavă, bogat ornamentate cu motive pictate în spirală, care aparțin fazei B a culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme de nuiele. Epoca bronzului (2000-1200 î. Hr.) În partea de vest a orașului, la punctul numit „Varnița”, situat pe terasa medie a Trotușului, au fost semnalate rămășițele unei
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi’’ s-au găsit : fragmente ceramice, străchini smălțuite cu verde și castaniu ; - în locul numit ‘‘Măgura’’ s-au descoperit : farfurie adâncă, castron cu margine înaltă, vase cu corpul bombat, cu profilul în ‘‘s’’prelung, unelte de silex și piatră.
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s-au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitică, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVII-XVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
În această perioadă satul era împărțit în două părți: În afară de documente, mai sunt și alte urme care atestă vechimea acestui sat cum ar fi: materialul arheologic descoperit pe teritoriul satului (topoare, pumnale, răzuitori, ceramică și alte obiecte și arme din silex: vârfuri de săgeți sau sulița), lucru ce atestă vechimea mult mai mare a acestiu sat, ajungându-se până în paleoliticul inferior și se observă o continuitate cu toate fazele de evoluție ale omului până în zilele noastre. Această teorie stă în picioare
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
estul satului, la locul numit „Pârâul Agrijului” și constau în locuințe din nuiele lipite cu lut. Urmele materiale ridicate de aici datează din eneolitic (4500-3500 î.Hr) și din epoca timpurie a bronzului (3500-2000 î.Hr.) și constau în dălți din silex, ciocane din piatră, șlefuitor, o zdrobitoare de grăunțe, greutăți pentru războiul de țesut vertical. S-au găsit și microlite din obsidian, rocă vulcanică care nu se găsește în zonă, ceea ce denotă un schimb de produse cu alte comunități. În perioada
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
ele, la rândul lor, alte subdiviziuni, însă, în realitate, succesiunea fazelor a variat considerabil de la o regiune la alta și de la o cultură arheologică la alta. Uneltele din piatră erau fabricate dintr-o varietate de tipuri de piatră. Spre exemplu, silexul era prelucrat pentru a fi folosită ca unealtă de tăiat sau pentru arme, iar bazaltul și gresia erau folosite, spre exemplu, pentru măcinat. Lemnul, oasele, cochiliile de animale, tendoanele și alte materiale erau, de asemenea, foarte folosite. În neolitic, sedimentele
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
realizată în grup. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules. Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar, ceea ce va determina modificări și în structura anatomică. În paleoliticul mijlociu, omul de Neanderthal folosea arme și unelte de silex. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
S-a scos la lumină un foarte bogat material arheologic grupat în două straturi. Primul dintre ele, care se încadrează în cultura Suciu de Sus a cuprins locuințe de suprafață, fragmente ceramice, două ace de bronz, discuri perforate, obiecte din silex. Cel de-al doilea strat, care se încadrează în cultura Wietemberg, a cuprins un inventar mai sărac în comparație cu primul, acesta constând exclusiv din ceramică și se afla în apropierea unei locuințe. Un lucru important care demonstrează continuitatea vieții în acese
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
aflat în stânga râului Bistricioara în locul numit Lutărie, s-au descoperit unelte tipice din perioada aurignacianului superior (def.). Pe terasele pâraielor dezgolite de o puternică eroziune care a avut loc în perioada Riss-Wurn (def.), au fost descoperite arme și unelte din silex (cuțite, dăltițe, răzuitoare ), dovezi care atestă existența unei culturi de tip gravettian (def.). Cea mai veche mențiune documentară cu referire directă la o așezare în această regiune, se găsește într-un hrisov a lui Ștefan cel Mare datat din 13
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cercetările arheologice au descoperit pe terasa de la confluența râurilor Bicaz și Bistrița urme de viață din epoca de piatră. A fost astfel scos la lumină un număr important de unelte și așchii de silex din așezările situate în aer liber de la Ceahlău-Podișul Mic (Ocolașul Mic)-Văratic-Ceahlău-Scaune-Bicaz-Bardos ce au aparținut, probabil, unor populații de vânători. Între sec. II-IV în centru dacic de la Bâtca Doamnei erau statornicite triburi care trăiau din păstorit și vânat. Istoricii au
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
este relativ târzie -1443-, urme ale locuirii omului pe aceste locuri datează încă din protopaleolitic. O descoperire în acest sens este cea făcută de elevul Lupea Dorin, în 1972. Este vorba de un toporaș de mână (cioplitor) unifacial, confecționat din silex, folosit atât pentru lovit și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund” . Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie Valea Lupului și Valea Bisericii se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm). Se afirmă că această piesă aparține unei industrii arhaice a [[paleolitic]]ului vechi. Dr. Petre Beșliu Munteanu a descoperit în 2009 pe
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea. Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică. Prima atestare oficială a localității Racila are loc la 15 octombrie 1491. Locuitorii Racilei au participat alături de Ștefan cel Mare în mai multe bătălii, cum ar fi cea de la Orbic (1469), Vaslui (1475
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
animale, nu sunt atât de sedentare precum comunitățile a căror subzistență se bazează pe agricultură. Acest sistem de creștere a animalelor este cunoscut sub numele de transhumanță. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii cum ar fi seceri sau pietre de moară folosite la măcinat; au perfecționat tehnicile de vânatoare și pescuit, prin apariția unor diverse tipuri de săgeți, harpoane etc. Pentru
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
fier. De asemenea, așezarea cucuteniană de la Răzinea -Copălău, situată la circa 200 m de satul Copălău, pe partea stângă a drumului comunal 46A Copălău -Draxini prezintă o locuință de tip Cucuteni și fragmente de ceramică, fragmente de statuete, săgeți din silex, în poiana Jorovlea au fost descoperite 17 monede de argint. Fortificația de la Cotu a fost încadrată în secolele IV-III în. de Christos. Pe teritoriul satului Cerbu s-a descoperit o monedă imperială romană. Majoritatea vestigiilor descoperite se află la Muzeul
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
secției de arheologie, următoarele obiecte : resturi de faună fosilă pleistocenă (corn, defensă, omoplat), găsite în aluviunile Siretului; un corn fosilizat de bovid (găsit se pare, în punctul „Toloacă“ din apropierea vetrei satului, cu prilejul săpăturilor de modernizare a șoselei); piese de silex (nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
găsit se pare, în punctul „Toloacă“ din apropierea vetrei satului, cu prilejul săpăturilor de modernizare a șoselei); piese de silex (nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe teritoriul comunei s-au descoperit întâmplător patru monede, din care trei
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Botoșani cu numărul de inventar P. 56. La circa 1,3 km sud-vest de sat (pe versantul nordic al Dealului Corneț) și la aproximativ 0,7-0,8 km de punctul „La Hrubă“, s-a găsit un fragment de piesă de silex care după formă, tehnică de cioplire și patina silexului poate fi atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată). Se găsește în colecția Muzeului Județean Botoșani, cu numărul de inventar P. 57. La circa 0,8 km nord, nord-vest de sat, în partea
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]