988 matches
-
ctitor al ei. Catagrafia din 1774 nu cuprinde nominal Bozieștii, și nici pe preoții care vor fi slujit aici în acest timp. Cele din 1831 și 1843 îl includ în entitatea numită Slobozia-Umbrărești, unitate administrativă și fiscală formată din satele Siliștea, Tămășenii și Bozieștii (Slobozia de mai târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Slobozia-Umbrărești, unitate administrativă și fiscală formată din satele Siliștea, Tămășenii și Bozieștii (Slobozia de mai târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu hramul Sfinții Voievozi, a existat în timpul mai îndepărtat ne stă mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuie luate în considerație în furnizarea informațiilor despre darea în folosință a bisericii din cătuna Slobozia, cunoscută oficial cu numele de Umbrărești. Nu avem date despre biserica de la Condrea. Credem că locuitorii acestui sat au aparținut, succesiv, când de parohia Siliștea, cum îl aflăm într-o situație statistică din 1898, iar mai înainte aparținuse de satul și parohia numită Slobozia-Torcești (Cătunași și Salcia), hramul acestei parohii fiind, din 1845, Sfinții Voievozi, iar preoți sunt arătați „Istrati, ginere lui Soare” și „preot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1652, Apostol din 1694, Octoih din 1692 și alte câteva după 1700. Iată care erau numele preoților și parohiile în care slujeau, așa cum sunt notați într-o situație din 1865 (este vorba de parohiile umbrăreștene): Gheorghe Sobieschi, Umbrărești; Adormirea Precistii, Siliștea; Ilie Călugăreanu, Umbrărești; Gheorghe Stroia, Condrea; Spiridon Angheluță, Condrea; Sfinții Voievozi; Ioan Corpaciu, Condrea; Costache Hâncu, Slobozia-Torcești; Sfinții Voievozi; Ioan Lupu, sat Torcești; Intrarea în Biserică. Simion Hâncu, sat Torcești; Mai întâlnim nume de preoți cu slujba la biserici umbrăreștene
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ore, care copii sunt neîmbrăcați, goi, cu opincile rupte”. Situația se petrecea la abia doi ani după înființarea școlii, 1866, avantajat (și complice la mutare) fiind și Ilie Călugăreanu, care locuia în Condrea și era preot la biserica vecină de la Siliștea. Este de reținut faptul că numele primarului nu figurează printre semnatarii Declarației de înființare a școlii, printre reclamanți fiind acum tocmai cei ce făcuseră demersurile de întemeiere a instituției. Din ordinul prefectului, se face o anchetă la fața locului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocupat de către „D-l învățător V/asile/ Sobieschi numit mai înainte Mironescu”, după cum citim într-un proces-verbal de inspecție. Era tânăr, bine pregătit, avea cursuri de lucru manual, se va dovedi unul dintre foarte bunii învățători ai localității. În satul Siliștea instituția școlară se organizează pe cont propriu înainte de anul 1905, după cum deducem dintr-un proces verbal întocmit pe 15 iunie 1910, când școala din Siliștea, prin învățătorul de atunci, Gh. Popa, suplinitor de la 1 ianuarie acest an, prezenta la „examenul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de lucru manual, se va dovedi unul dintre foarte bunii învățători ai localității. În satul Siliștea instituția școlară se organizează pe cont propriu înainte de anul 1905, după cum deducem dintr-un proces verbal întocmit pe 15 iunie 1910, când școala din Siliștea, prin învățătorul de atunci, Gh. Popa, suplinitor de la 1 ianuarie acest an, prezenta la „examenul de absolvire al elevilor de la Cercul Umbrărești” trei elevi „înscriși în clasa a V-a”, toți „bine pregătiți”. Nu știm cine va fi fost primul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costea, iar la Umbrărești prezintă elevi la examen învățătorul Vasile Sobieschi. În anii următori, rămâne stabil pe postul său doar acesta din urmă, la celelalte școli din comună continuând perindările de suplinitori: Neculai Costea la Condrea, D-ra Ștefania Cândea la Siliștea, Maria Zaharia la Torcești, în 1911; în 1912 revine Lucia Costea la Condrea, „cu elevi în general bine pregătiți”, aceeași suplinitoare Cândea la Siliștea și ea „cu elevi bine pregătiți”, iar la Torcești învățătorul suplinitor, „D-l G. Rugină, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celelalte școli din comună continuând perindările de suplinitori: Neculai Costea la Condrea, D-ra Ștefania Cândea la Siliștea, Maria Zaharia la Torcești, în 1911; în 1912 revine Lucia Costea la Condrea, „cu elevi în general bine pregătiți”, aceeași suplinitoare Cândea la Siliștea și ea „cu elevi bine pregătiți”, iar la Torcești învățătorul suplinitor, „D-l G. Rugină, cu 14 elevi înscriși în clasa a V-a, dar frecvenți abia trei”, toți promovați. Aceeași situație se menține în anii 1913-1916; în acest an
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învățătorul suplinitor, „D-l G. Rugină, cu 14 elevi înscriși în clasa a V-a, dar frecvenți abia trei”, toți promovați. Aceeași situație se menține în anii 1913-1916; în acest an, D-na Lucia Costea va reveni la școala din Siliștea, tot cu „elevi bine pregătiți”. Vorbind de acești ani avem în vedere prezentările la examenele de absolvire a școlii primare, care avea cinci clase. Ar mai fi de semnalat organizarea elevilor pe „diviziile” I, II și III, în perioada 1900-1914
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din cărămidă, avându-l ca inițiator și conducător pe vrednicul învățător Vasile Teleoacă. Sumele întrebuințate au fost obținute: 66.000 lei de la locuitori și 3.500 de la Primăria comunală. Cam în același timp se construia școala din cărămidă în satul Siliștea cu sumele: 60.000 lei de la stat, 49.000 lei de la prefectură, 7.000 de la locuitori și 11.000 lei de la comună. Construcția a început în anul 1932 și s-a isprăvit în 1937, școala „fiind înzestrată și cu moblier
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
381 m), Dealul Gorghești (354 m), iar cea de-a doua la vest de Berheci - satul Oțelești, continuă cu Dealul Mardare (315 m), Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înștiințare prin voce). Ei strângeau dările și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
voce). Ei strângeau dările și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești, Taula, Dealu Perjului, Onceștii- Vechi, precum și siliștile: Urzica, Chiliana și Cuibărești. Moșia făcea parte din trupul moșiei Mănăstirii Răchitoasa ce era subordonată Mânăstirii „Sf. Spiridon” din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
invazia lăcustelor din 1707, 1711 și 1749, epidemiile de ciumă din 1708, 1719, 1720 și 1738, inundațiile din 1716 și 1730, cutremurele din 1738 și alte evenimente nefericite, au determinat scăderea demografică și chiar restrângerea vetrei (microtoponimia locală înregistrează toponimicul „siliște”, ce semnifică un loc populat și apoi părăsit). Spre sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, urmare a stabilirii monopolului turcesc de după pacea de la Kuiciuk Kainargi (1774), începe să se dezvolte din nou comerțul prin stabilirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
seamă în vatra satului. Numeroase sunt documentele medievale care consemnează livezile și locurile de „pomat’’. În anul 1448, în satul Tomozia- Oncești erau consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile din preajma gospodăriilor țărănești, în siliștele din vatra satului și în preajma curților creștea, ca și astăzi, un număr însemnat de pomi. Erau cunoscute pentru calitățile lor deosebite: merele domnești, crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reprezintă 0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai multe localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mijlocie-slabă. Sunt favorabile pentru pomicultură, cereale, pajiști și plantații silvice. În partea de vest a pârâului Berheci 1, clasa argiluvisolurilor este reprezentată de solurile brune (luvice), care au o fertilitate scăzută și sunt acoperite de păduri (Leaua, Tărăbuț, Pădurea Sârbului, Siliștea). Tipul acesta de sol se întâlnește și în zona de est a Berheciului, în Pădurea Ghețului și pe Valea Iepei. Luturile loessoide și argilele extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona Vatra Dornei. Le găsim în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și de arbuști, mai oferă și plante erbacee, ciuperci și mușchi. Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de coasă, florile galbene de păpădie împodobind- o de sărbătoare. E demn de reținut că în acele vremuri era împământenită o regulă: nimeni nu ducea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]