1,907 matches
-
găsit o metodă de vaccinare antiholerică numită „Metoda Cantacuzino"; Henry Marie Coandă - inginer și academician, este inventatorul motorului cu reacție, a studierii fenomenului ce poartă numele de „efectul Coandă"; Anghel Saligny - inginer de renume în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, el a proiectat și construit podul de peste Dunăre de la Cernavodă, care la acea vreme (1890-1895) era cel mai lung din Europa; Nicolae Păulescu - descoperitorul insulinei, brevetată în 1922 sub numele de pancreină; Elisa Leonida Zamfirescu - prima femeie
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
planificați să lucreze câteva zile la acele munci. Abia acum mă gândesc, la urma urmei, acele acțiuni erau benefice pentru noi. Aveai ocazia să-ți mai dezmorțești mușchii, mai luai aer proaspăt în piept, deși era praful de pe lume prin silozurile acelea. Te întâlneai cu colege drăguțe la sortat cartofi, ele sortau, tu dădeai cu lopata cartofii pe banda rulantă! Era o plăcere, împreună cu vreo colegă, să duci coșurile cu cartofi la siloz. Mâinile se făceau negre de lut. Nu-i
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
în piept, deși era praful de pe lume prin silozurile acelea. Te întâlneai cu colege drăguțe la sortat cartofi, ele sortau, tu dădeai cu lopata cartofii pe banda rulantă! Era o plăcere, împreună cu vreo colegă, să duci coșurile cu cartofi la siloz. Mâinile se făceau negre de lut. Nu-i bai, le spălam noi acasă. Uitam de cartele și de algoritmi. Când, în cele din urmă, reveneam la ITC, după câteva zile, munca de cercetare părea o joacă pe lângă cea cu cartofii
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
vecinul Bill, un medic veterinar, prieten de familie. Era aproximativ oră 16:30. „Ce face Bill?” o întreabă Criști pe Mary, soția vecinului, care se află în fața porții în momentul în care se îndrepta spre casa lor. „A intrat în siloz de ceva vreme și nu s-a mai întors. Îl tot sun pe celular dar nu răspunde. Se aude telefonul sunând dar niciun răspuns. L-am trimis pe asistentul lui să vadă ce se întâmplă dar nici el nu a
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
vecinul Bill, un medic veterinar, prieten de familie. Era aproximativ oră 16:30. „Ce face Bill?” o întreabă Criști pe Mary, soția vecinului, care se află în fața porții în momentul în care se îndrepta spre casa lor. „A intrat în siloz de ceva vreme și nu s-a mai întors. Îl tot sun pe celular dar nu răspunde. Se aude telefonul sunând dar niciun răspuns. L-am trimis pe asistentul lui să vadă ce se întâmplă dar nici el nu a
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
rog doar să aruncați o privire. Îl apucă de mână. Pe el. Se întoarse ca electrocutat, gata să-i trântească dosarul direct în găleata cu apă de lângă ușă. Apoi văzu foaia pe care o ține în mână, îmbujorată. Era schița silozurilor în care se păstrau furajele și sub ea, un grafic al periodicității aprovizionărilor, ordonat așezat lângă graficul cantităților eliberate către consumul animalelor. - Am și câteva tabele periodice pentru întreaga lună în care ne-am făcut practica. Efectivul de animale, cântăririle
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
cartofi, ceapă, struguri sau gogoșari, pionierii și UTC-iștii dădeau cinste patriei și partidului, răspunzând "Prezent" la chemarea de a oferi o mână de ajutor la strânsul recoltei. Aceștia, repartizați în serii de câte două săptămâni aveau școala altfel în silozuri, în vii sau la ferme. În București, renumite erau silozul de ceapă din Berceni și cel de cartofi de la Heliade între Vii, aflat la ieșirea din Pantelimon. La Heliade între Vii am făcut și eu cea dintâi practică agricolă în
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
cinste patriei și partidului, răspunzând "Prezent" la chemarea de a oferi o mână de ajutor la strânsul recoltei. Aceștia, repartizați în serii de câte două săptămâni aveau școala altfel în silozuri, în vii sau la ferme. În București, renumite erau silozul de ceapă din Berceni și cel de cartofi de la Heliade între Vii, aflat la ieșirea din Pantelimon. La Heliade între Vii am făcut și eu cea dintâi practică agricolă în 1981, ca elevă în clasa a noua la Școala Centrală
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
imaginam cum umbra autorului "Sburătorului", asemenea umbrei lui Mircea la Cozia, se plimba cu mâinile la spate printre șirurile întinse de viță-de-vie, cugetând la creațiile pe care le lăsase posterității. Lucrurile se complicau când, la cuvintele “Heliade între Vii” adăugam silozul de cartofi. Dacă umbra unui scriitor mai putea avea o oarecare corespondență cu fructele bahice în ceea ce privea inspirația la scris, era clar că barabulele pe care învățăceii de la Școala Centrală urmau să le sorteze la Heliade între Vii nu
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
scriitor mai putea avea o oarecare corespondență cu fructele bahice în ceea ce privea inspirația la scris, era clar că barabulele pe care învățăceii de la Școala Centrală urmau să le sorteze la Heliade între Vii nu sugerau nimic poetic. Prin urmare, silozul de cartofi și Heliade între Vii îmi stârneau neliniște, antipatie și nedumerire prin absurditatea legăturii dintre ele. Începând cu 15 octombrie 1981, am luat deci timp de două săptămâni, drumul viilor din Pantelimon. Practica începea după-amiza. Clasele a noua și
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
la Heliade între Vii străbăteam Bucureștiul dintr-un capăt în celălalt, schimbând trei mijloace de transport în comun, toate aglomerate până la refuz. Deși plecam de acasă cu o oră înainte de începerea sortatului, călătoream pe prima scară și întârziam zilnic. La siloz, nimeni nu se apuca de sortat până nu se aduna toată formația. De aceea, celor care depășeam sfertul academic, șeful cel mare de la Heliade între Vii, un tovarăș în halat albastru și cu basc negru pe cap, ne făcea de
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
lipsa de punctualitate. După muștruluială, tovarășul ne explica din nou la toți cum stătea treaba cu sortarea, ne semnala greșelile pe care le făcusem la separat cartofii buni de cei răi și în final, ne ura spor la muncă. Deși silozul era închis, containerele cu cartofi se găseau sub cerul liber. Cartofii erau în mare parte stricați, mucegăiți, îmbrăcați în crustă de pământ uscat, miroseau urât și aveau o consistență puțin mai dură decăt cea a meduzelor proaspăt scoase din apa
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
mâncat și pâine cu cartofi. În 1990 am cumpărat de la Brutăria Deutschland prima pâine cu cartofi, scumpă foc, că doar era “specialitate”. Negreșit că nu cu cartofi de la Heliade între Vii fusese făcută pâinea aceea. În rest, amintirea momentelor de la siloz m-a bântuit în toți anii de liceu. Lucrul acesta mi se întâmpla mai ales când ningea. În acele clipe, trăiam o suferință amestecată: puțină tristețe, multă frustrare și o durere nedefinită și goală. Corina Diamanta Lupu București 14 octombrie
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
era al tuturor, gestionat în numele statului de primarul local care avea și evidențele foștilor proprietari de drept. Găsesc că era logic ca pământul respectiv să fi fost unitar lucrat cu SMT-urile dotate cu mașini și mecanici, cu depozitele și silozurile CAP-ului care mijloceau păstrarea recoltei. În plus funcționau și instalațiile de irigare, recoltele ne mai depinzând de frecvența ploilor. Dar „tranzițiile” prost înțelese ca și efectul proprietății asupra pământului au distrus țara. În Ardeal a fost aplicată metoda asocierii
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
era al tuturor, gestionat în numele statului de primarul local care avea și evidențele foștilor proprietari de drept. Găsesc că era logic ca pământul respectiv să fi fost unitar lucrat cu SMT-urile dotate cu mașini și mecanici, cu depozitele și silozurile CAP-ului care mijloceau păstrarea recoltei. În plus funcționau și instalațiile de irigare, recoltele ne mai depinzând de frecvența ploilor. Dar „tranzițiile” prost înțelese ca și efectul proprietății asupra pământului au distrus țara. În Ardeal a fost aplicată metoda asocierii
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
productive de unde se extrăgea minereul cuprifer. Nu era un lucru simplu să fii brigadier la un abataj, căci existau multiple pericole în timpul succesiunii operațiunilor miniere. Era nevoie de lemn de mină, utilajele de perforare se defectau, mașinile de încărcat cu siloz nu avea cauciucuri, se întâmpla mai ales în timpul iernii să nu existe explozivii necesari și multe alte inconveniente. Din anul 1972 s-a instalat obiceiul ca duminicile să se lucreze creindu-se astfel goluri în efectivele abatajelor, ceea ceea ce ducea la
BRIGĂZI DE MINERI ŞI BRIGADIERII LOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346410_a_347739]
-
Orizont > Portret > TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UȘOARE, LA RADIO, O VIAȚĂ DE OM Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Drumul pâinii până la ospăț trece prin câmpie, prin combine, prin silozuri și saci, prin moară și brutărie... E crescută, pufoasă, rumenă și bună pâinea, dar o lucrează nenumărați muncitori în toate schimburile și-n cele patru anotimpuri. Muncitorului pâinii nu-i stau mâinile niciodată, iar pâinea nu se odihnește decât pe
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
crengile sub greutatea fructelor. Podgoriile erau pline de rod și șefii de ferme își făceau probleme; - că se apropia culesul și nu prea aveau cu cine să-l facă. Lanurile de porumb așteptau și ele să-și ofere rodul, iar silozurile din gări erau pline cu grâul treierat în acea vară. Marieta începuse să se pregătească pentru a merge în delegație cu documentele de propuneri pentru mărirea salariilor. Era mândră de ea că-i băgată în seamă de domnul revizor și
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
trecut, alde Barbăneagră, din cauza paiului scurt, nu putuseră folosi secerătoarea-legătoare. Din aceiași cauză nici Eugen și Alexandru n-au putut strânge în grămezi toate spicele, paiele scăpând printre coarnele de fier ale furcelelor. Grâul treierat a fost predat integral la silozul din Smărdioasa, acoperind mai puțin de un sfert din cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să facă covrigul tradițional. Este obiceiul ca din făină de grâu nou să se face un covrig mare. Se
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
beton, care numai după cîțiva ani arătau ca niște... mastodonți jumuliți. Complexați, s-au înverșunat să facă, neapărat, mai mare, mai spăimos, mai altfel decît distinșii lor antecesori. Au dărîmat hoțește, noaptea, Academia veche, cocoțînd imediat, în loc, un fel de siloz locuibil. Au găsit un arhitect ramolit și, sub schița lui, au atașat unei clădiri de o clasicitate indestructibilă ca Teatrul Național încă un fund. Au intrat în perimetrul unor curți ale memoriei veșnice și au... inovat pînă la desfigurare, făcînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
condițiuni paza și securitatea acestora, cât și din lipsa organelor noastre de securitate, care n-au organizat o suficientă rețea informativă, care să dea posibilitate a preveni din timp aceste acțiuni criminale ale chiaburilor și uneltelor lor. Atacul și incendierea silozurilor și magaziilor de depozitare a cerealelor e un alt aspect al acțiunilor organizate ale dușmanului. Ca manifestări de sabotaj individuale s-au înregistrat numeroase incendieri de lanuri, arii, căpițe și stoguri, distrugeri de mașini agricole și unelte. Distrugerea sau scoaterea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ar încerca dușmanul în gări, porturi, șosele etc. d)Intensificarea activității informative în întreprinderi, instituții și unități militare, urmărind descoperirea acțiunilor elementelor dușmănoase. 7.Vor lua măsuri speciale de pază la Gospodăriile Agricole de Stat, Gospodăriile Agricole Colective, S.M.T.-uri, silozuri, centre cooperatiste etc. 8.Vor lua măsuri pentru prevenirea eventualelor otrăviri a alimentelor la restaurante, cantine etc., utilizând în acest scop echipe speciale din secțiunile sanitare. 9.Vor lua măsuri ca, până la data de 28 Aprilie a.c., prin Sfaturile Populare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de mărfuri, de o anumită valoare și calitate, se află depozitată Într-un spațiu (depozit) corespunzător. De regulă, principalele entități depozitare care pot elibera asemenea documente de păstrare a mărfurilor sunt: • antrepozitele, respectiv mari spații de depozitare a mărfurilor; • docurile, silozurile și marile magazii din porturile comerciale; • depozitele mari de mărfuri, situate În porturile comerciale sau nodurile feroviare; • marile magazine de tip super și hipermarket, care au capacități de depozitare a mărfurilor etc. Documentele care confirmă depozitarea mărfurilor se eliberează, de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate, sunt rar solicitate și nu prezintă importanță din punctul de vedere al pieței financiar-monetare. b) Recipisa-warant este un titlu reprezentativ asupra mărfurilor depuse În antrepozite (magazii, docuri, silozuri etc.), cu largă circulație pe piața financiar monetară și se caracterizează prin faptul că emitentul Își garantează obligațiile financiare asumate pentru mărfurile depozitate. Pentru mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
warant sunt următoarele: • denumirea și adresa firmei depunătoare (depozitare); • data și locul depozitării; • descrierea completă și exactă a mărfurilor depozitate (cantitate, calitate, marcă, greutate, volum, număr de bucăți, loturi etc.); • semnătura administrației antrepozitului sau semnăturile firmelor care administrează magaziile, depozitele, silozurile etc. Datorită caracteristicilor sale, recipisa warant poate circula, fie ca un efect de comerț sau instrument de plată, În cazul vânzării mărfurilor prin girare (andosare), fie ca un titlu de credit, În cazul În care este folosită pentru obținerea unui
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]