1,334 matches
-
tip de proximitate oferit de noile tehnologii (telefonia mobilă și videofonia, e-mail-ul, realitatea virtuală etc.). 2) Această necesitate în comunicare a dat naștere la teoria similarității care, așa cum remarcă J.D. Brass (1995), crește predictibilitatea comportamentului și dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
similarității care, așa cum remarcă J.D. Brass (1995), crește predictibilitatea comportamentului și dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în multe dintre relaționările lor deoarece, așa cum observă unii cercetători, posedă oricum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de-a doua ipoteze: autocategorizarea; aceasta din urmă sugerează că individul își definește propria identitate socială printr-un proces de autocategorizare pe durata căruia el se clasifică pe sine și pe ceilalți utilizând categorii ca: vârstă, rasă, gen etc. Astfel, similaritatea devine o bază prin care individul își legitimează propria identitate socială. Modul în care se realizează aceasta din urmă influențează și gradul în care el se asociază cu alții care par să se afle în aceleași categorii cu cele pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sursă de atracție interpersonală (spre exemplu, o persoană care nu se simte confortabil când ia decizii s-ar putea să fie atrasă de o persoană care ia decizii ușor). Această a doua formă de atracție, numită complementaritate, acționează în direcția similarității, completând-o pe aceasta. 3) Apartenența la grup: intercomunicarea este mai prezentă în interiorul grupului decât între grupuri deoarece, în primul caz, statusurile și rolurile sunt mai clar definite, acestea modelând fluxul comunicațional. Observăm că, în ceea ce privește clasa de elevi/grupa de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
calea care permite difuzarea mesajului; o extensie a canalului de comunicare în direcția structurării este reprezentantă de conceptul de rețea de comunicare. Contextul comunicării reprezintă cadrul (fizic și psihopedagogic) în care se produce comunicarea, fiind definit de trei caracteristici: proximitate, similaritate și apartenența la grup. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Putem dezvolta un exercițiu de tip controversă creativă (vezi metoda controversei creative la capitolul despre metode), încercând să discutăm următoarea problemă: cine este mai important
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
simultan emițători și receptori ai comunicării; o formă aparte de comunicare intrapersonală este reprezentată de gândirea pozitivă. 3. Comunicarea verbală se sprijină pe folosirea cuvântului în comunicare. Comunicarea verbală este forma cea mai avansată de comunicare umană, depinzând de o similaritate de limbaj între emițător și receptor. 4. Paralimbajul reprezintă calitatea vorbirii (include elemente de ritm, ton, folosirea pauzelor etc.). Unele cercetări apreciază că 39% din înțelesul comunicării depinde de paralimbaj. 5. Comunicarea nonverbală este comunicarea care se petrece în afara limbajului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discursului dumneavoastră și pentru a obține toate variabilele de care aveți nevoie în acest scop, puteți folosi: definițiile (arată ce este un fenomen, ce înseamnă un anumit concept etc.; definițiile sunt importante pentru introducerea audienței în problematica discutată); compararea (punctarea similarităților dintre două sau mai multe lucruri; este utilă, de asemenea, în clarificarea unui anumit aspect - spre exemplu, dacă un părinte este îngrijorat să-și lase băiatul la o petrecere până dimineața, i se poate oferi următorul raționament prin comparație: vecinul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tactici de ingrațiere (flatare) implică ceea ce ambii autori amintiți descriu ca fiind „conformitatea opiniei”. În momentul în care ne exprimăm acordul cu părerile oponentului, putem crea impresia că avem în fapt aceeași opinie sau opinii cu un grad crescut de similaritate cu ale partenerului de conflict - creând astfel o stare de spirit ce induce atracție reciprocă. Deja avem de-a face cu un nivel mai nuanțat al lingușirii față de aceste persoane (care îndeplinesc celebrul rol de yesman, persoana care este de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de informații. Figura 44. Adaptare după diagrama Venn O asemenea perspectivă sprijină învățarea prin focalizarea pe atributele rezultate din compararea elementelor de similaritate și a diferențelor. 13.1.1.12. Harta kinestezicătc "13.1.1.12. Harta kinestezică" Este tot o metodă care urmărește învățarea asociativă. Spre exemplu, pe coli mari de hârtie se vor nota anumite informații care vor fi aranjate după
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina de a găsi contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Observăm similaritatea acestui mod de focus-group cu tehnica expunerii cu oponent. În analiza de tip focus-group, apreciază Krueger, se vor urmări: (1) cuvintele - reflecția asupra cuvintelor utilizate de către participanți și asupra înțelesului acestor cuvinte (diferențe și similarități între ele); (2) contextul - răspunsul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
bazat pe epuizarea temei). Observăm similaritatea acestui mod de focus-group cu tehnica expunerii cu oponent. În analiza de tip focus-group, apreciază Krueger, se vor urmări: (1) cuvintele - reflecția asupra cuvintelor utilizate de către participanți și asupra înțelesului acestor cuvinte (diferențe și similarități între ele); (2) contextul - răspunsul participanților a fost declanșat de ceva (o întrebare adresată de moderator ori un comentariu al altui participant); se va analiza contextul identificând acest declanșator și interpretând comentariile în lumina acestuia; (3) consistența internă - participanții în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fost identificat mai târziu decât autismul. Un individ cu sindromul Asperger nu prezintă întârziere de vorbire semnificativă, ci uneori nu poate înțelege limbajul subtil folosit în conversație, precum umorul sau ironia. Datorită faptului că autismul și sindromul Asperger au anumite similarități, dar și câteva diferențe, până nu demult mulți acești copii erau diagnosticați cu autism sau cu alte dizabilități. Din punct de vedere clinic, diferența dintre cele două afecțiuni este bazată pe gradul de severitate și nivelul calitativ a criteriilor (Bloch-Rosen
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
fusese pregătită propagandistic folosindu-se aceeași schemă de manipulare pentru amorsarea reacțiilor mulțimii. Însuși Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, publicase un articol despre „întrecerile” familiilor de țărani în a avea cât mai mulți copii. Fantezia este susținută bombastic cu motivul similarității fecunditate-bogăție (la întrebarea câți copii aveți, un țăran răspundea, după caz, „numai șapte” sau „numai nouă”, prozatorul acreditând ideea, falsă, de altfel, că în mentalul românesc tradițional numărul copiilor și nepoților reprezentau bogăția materială și prestigiul familiei). Cum interesele exprimate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
efectiv cuvântul Copyright; • detectarea și identificarea încălcărilor copyrightului sunt destul de dificile, mai ales când sunt realizate cu scopul includerii anumitor elemente în alte produse care nu sunt înregistrate sub aceeași descriere. Pentru aceasta nu este suficient să se demonstreze doar similaritatea produselor, ci ar trebui identificate anumite elemente specifice doar programului original. Astfel, ar putea fi înglobate în produsele originale, în mod deliberat, erori sau algoritmi suplimentari, dar care să nu afecteze utilizarea programului, și care cu greu să poată fi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
I. HEMOFILTRAREA Hemofiltrarea (HF) este o tehnică de epurare extracorporeală continuă reprezentând o alternativă la hemodializă la pacientul cu insuficiență renală acută în stare critică, fiind practicată relativ frecvent în secțiile de terapie intensivă în țările dezvoltate. Hemofiltrarea prezintă multe similarități de principiu cu hemodializa (HD). în ambele tehnici este necesar accesul la circulația pacientului, iar sângele trece printr-un circuit extracorporeal. Totuși, mecanismele prin care este modificată compoziția sângelui sunt diferite. Sângele sub presiune intră în contact cu o membrană
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nici una dintre conștiințele creatorilor lor. Cercetând succesiunea acestor produse înalt fundate pe știință, putem să desprindem o serie de semnificații, caracteristici ale lor care nu au fost intenționate de către creatorii lor (Simon, 1970). Comprehensiunea este posibilă doar în condiții de similaritate psihologicăși culturală între subiectul cunoscător și subiectul de cunoscut. La baza metodei comprehensive stă presupoziția unei naturi umane universale care reacționează în linii generale identic în situații identice. Îl pot înțelege pe Cezar pentru că, imaginându-mă în condițiile particulare ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
semnificative pentru științele sociale în primul rând din perspectiva includerii sau a neincluderii în modelele generale de relaționare. De fapt, este aproape imposibil vreun comentariu de substanță despre evenimente singulare în absența unor structuri comparative și cauzale - referitoare atât la similarități, cât și la diferențe - care includ alte evenimente singulare. Cea de-a doua aserțiune filozofică generală este aceea că știința evoluează în două etape distincte. În prima etapă noi suntem cei care propunem lumii opinia noastră, oferind niște reprezentări abstracte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
toate instituțiile de guvernământ. Mai mult, regulile nu se referă doar la cerințele formale ale constituțiilor, ci și la obiceiuri și tradiții, norme și standarde de proceduri operaționale privind manifestările vieții politice. Studiul comparativ al politicilor a acordat mare atenție similarităților și diferențelor în aceste reguli în diferite societăți. Dar scopul nu este simpla înregistrare a faptului că există diferențe. Majoritatea lucrărilor de cercetare de înaltă ținută din științele politice au examinat impactul acestor variații ale regulilor asupra calității experienței democratice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fără să se țină cont de metodologiile științelor sociale folosite la identificarea tendințelor generale și a variațiilor specifice, a cauzelor sistematice și a efectelor probabile. Doar în context se poate analiza și categorisi un eveniment particular și pot fi găsite similarități sau diferențe față de alte evenimente paralele. Nu este adevărat că abordarea istorică și cea din științele sociale sunt două moduri, aflate în conflict, de a examina lumea în care trăiesc și acționează ființele umane. Din contra, ele sunt legate în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care să poată fi inserate observațiile. Astfel, organizarea variabilelor se constituie într-un aspect esențial și dificil al procesului analitic, în care se cer făcute alegeri atente care pot să influențeze rezultatele finale. Organizarea dispune modul prin care sunt semnalate similaritățile și diferențele de la nivelul observărilor - plasând Xi și Xj alături în cadrul aceleiași „celule” analitice și notând totodată că ele de deosebesc într-un anumit fel de Xk, observație care este plasată într-o celulă diferită. Există mai multe alternative de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pozițiile lor din lumea reală își calculează avantajele și aplică strategiile conform modelului anticipat. Concluzia este aceea că o comparație formală nu se produce doar prin simpla amplasare a discursurilor narative în paralel, aceasta nu constituie un catalog detaliat de similarități și deosebiri, nu ia în considerare întreguri organice și lucruri-în-sine, nu este mai simplu de întreprins, doar datorită absenței matematicii și a statisticii. O astfel de comparație acordă atenție sporită numelor proprii în selectarea de observații și caracterizarea de date
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ness, o țigară Kent, un kil de banane etc.). Autoarea ne ajută să ne privim În oglindă, doar aparent retroactiv, pentru că ne vedem (și, poate, ne-nțelegem!), de fapt, Înfățișarea noastră de acum. Gilles Ferréol ne ajută să Înțelegem unele similarități dintre comuniștii „noștri” și comuniștii „altora”, atunci când analizează fenomenele memoriei și uitării la intelectualii francezi. E un prilej de meditație asupra ideii că insinuarea răului nu are limite În timp și spațiu. Într-o altă secțiune a lucrării, ne sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a legăturilor de prietenie În obținerea acordului. Profesioniștii persuasiunii dețin cheia construirii circumstanțelor prin care se poate trece de la stadiul de necunoscut la acela de prieten. Dintre tehnicile enumerate de autor și folosite de agenții de influențare, exemplificăm: crearea unor similarități cu trecutul, credințele, obiceiurile celui vizat, complimentarea acestuia și crearea unei atmosfere prietenoase. În următorul capitol, principiul autorității este exemplificat cu ajutorul celebrului experiment al lui Stanley Milgram. Subiecții experimentului, puși să le aplice pedepse altor persoane care participau la „un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]