694 matches
-
mecanismele imitației și arbitrarul semnului poetic) apare acompaniată, în contrapondere, de posibilitatea de a testa permanent un construct sau altul de realitate prin evidențierea implicațiilor sale asupra practicilor noastre. Cu alte cuvinte, noutatea paradigmei postmoderniste ar consta tocmai în această simultaneitate și interferență a lumii „reale” cu lumile posibile și chiar cu cele imposibile. Dacă o asemenea perspectivă nu atrage în mod necesar după sine „domesticirea” sau ordonarea acelui „peisaj ontologic”, pluralist și anarhic, despre care vorbea Brian McHale, ea are
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de-a doua parte a definiției sale, Aristotel introduce două criterii selective, a căror relație va trebui elucidată cu multă circumspecție. Poetul are ca obiect posibilul (...) „în funcție de verosimilitate sau de necesitate”. (...) Istoria narează faptele în succesiunea lor cronologică ori în simultaneitatea lor întâmplătoare; în schimb, poezia selectează, reorganizează și creează conexiuni nonaccidentale. Iată un al doilea concept de verosimil pe care propunem să-l numim vero-coerent-ul (il vero-coerente).1 O a treia accepțiune ar fi aceea în care verosimilul devine sinonim
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
într-un spațiu prea exaltat de propriile diferențe față de real. Din moment ce viața de zi cu zi este asediată de ficțiune, iar realitatea imediată se înfățișează percepției noastre ca multitudine de posibilități, prioritate capătă înscenarea, asumarea lucidă/ludică a convenției, tematizarea simultaneității lumilor posibile. În ceea ce privește poezia ultimei jumătăți de secol nu este nevoie de foarte mult efort pentru a înțelege că, în contextul schițat, esențială se dovedește și la acest capitol înscenarea, teatralitatea. S-a vorbit mult despre coborârea poeziei în stradă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
primii ani de viață. Astfel, latura afectiv-motivațională se dezvoltă mai ales În cadrul Învățării spontane. După modalitatea de prelucrare a informațiilor, distingem următoarele tipuri de Învățare: Învățare asociativă (de asociere a unui stimul cu altul, după diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); Învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). În funcție de principalele procese psihice implicate, se cunosc mai multe tipuri de Învățare: Învățare senzorială, Învățare cognitivă mentală, Învățare prin acțiuni intelectuale (Piaget), Învățare bazată pe impuls emoțional (Spence). Pentru dezvoltarea personalității și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
lucru în lucrarea sa „Despre demnitatea omului” prin: „demnitatea omului este rezultat al activității omului”. A-ți folosi demnitatea nu este un lucru pentru care așteptăm laude sau așteptăm să fim răsplătiți financiar, este un lucru ce vine instinctiv, în simultaneitate cu faptele noastre. Acest lucru îl aprecia foarte frumos unul dintre cei mai mari filosofi ai Greciei Antice, Aristotel prin: „demnitatea nu stă în a avea aprecieri și onoruri, ci în conștiința că le meriți”. Atunci cănd conștiința ne semnalează
Filosofia deminităţii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Maria Manuela Firu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2292]
-
multe impozite crezând într-o resursă care trebuie să se evapore în mod inevitabil. Cu toate acestea, remarca dumneavoastră ar avea forță dacă, după emiterea monedei de hârtie și deprecierea acesteia, echilibrul valorilor s-ar face instantaneu și cu o simultaneitate perfectă, în toate lucrurile și în toate punctele teritoriului. Măsura ar sfârși, la fel ca în salonul jucătorilor de cărți, printr-o mistificare universală, de care ar fi mai bine să râdem privindu-ne unii pe alții. Dar lucrurile nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
erau împinse statele la o politică mercantilistă, pentru a proteja propria piață de monopolurile străine, dar și pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor naționali mai mici. Lenin considera că simultaneitatea dezvoltării monopolurilor și a creșterii intervenției statului este trăsătura de bază a capitalismului monopolist de stat și că imperialismul este o consecință a faptului că a fost atins stadiul cel mai avansat al capitalismului. Din moment ce statul nu este un actor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poate avea coșmaruri. Personal, m-am consacrat astrologiei sub un tranzit al lui Pluto peste Neptun, În trigon cu Saturn și Uranus! VII TRANZITELE COMPUSE Astrologul Începător care se interesează de tranzitele planetare se ciocnește repede de o dificultate majoră: simultaneitatea mai multor tranzite, adesea contradictorii. Aceste tranzite compuse sunt legate de prezența unui aspect celest. Practica cursurilor prin corespondență și corectarea temelor elevilor mei mi-au demonstrat că, În general, acestora le este foarte greu să extragă ceva coerent din
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
temelor elevilor mei mi-au demonstrat că, În general, acestora le este foarte greu să extragă ceva coerent din această situație planetară; unii dintre ei tratează fiecare tranzit separat, independent de celelalte, iar cei care au meritul de a remarca simultaneitatea „se blochează” În fața interpretării. Avem de-a face, fără nici o Îndoială, cu una dintre cel mai Întălnirile dificultăți din studiul previzional. Și aici (la fel ca În cazul stăpânirilor) este imposibil să iei În considerare toate configurațiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cu mediul Înconjurător. Între elementele constitutive ale sistemului se creează și există anumite conexiuni. Conexiunea reprezintă un anumit raport Între elemente, care le reunește În cadrul funcționării sistemului. Conexiunile pot fi legături cauzale sau legături de coordonare a funcțiilor, succesiuni sau simultaneități sau raporturi de subordonare care nu exprimă relații cauzale etc. Conexiunile reunesc elementele Într-un tot (În raport cu funcționarea sistemului) și În felul acesta delimitează sistemul respectiv de toate celelalte. Conexiunile stabilesc limitele sintezei anumitor părți ale unui fenomen Într-un
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
memorie, de confesiune, de intimitate. Fiecare dintre aceste repere, cărora li se adaugă un altul, cel de temporalitate, și un al cincilea, cel de subconștient, sunt etape intermediare ale marii aventuri confesive. Firește, cititorul le percepe Într-o Înlănțuire a simultaneităților, operând propria selecție subiectivă. Lectura de identificare, atât de dragă poeticienilor deceniului al șaptelea, se impune, fatalmente, ca formulă ideală de investigare critică. În ce măsură niște texte explicit autoreferențiale, cantonate În biografism, Îl mai seduc astăzi pe cititorul hărțuit de agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
poate fi descifrat - ca un tablou, de pildă - instantaneu. Autoportretul literar e mai apropiat de piesa muzicală decât de oricare altă formă artistică. El are nevoie de o anumită ritmică și, mai ales, de o desfășurare temporală. El nu e simultaneitate, ci acumulare. Acumulare de nuanțe și secvențe ordonate În afara voinței lui. Cum autorul este În egală măsură rescris, proba timpului blochează ori, În orice caz, Încetinește constituirea subterfugiilor și stratagemelor intenționalității creatoare. Evoluția, oricât ar fi ea de lentă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Într-o Încercare de a-l falsifica. Cititor al lumii și al vieții sale, autorul de jurnale intime acceptă, În virtutea unui pact creator, să devină prizonierul unui sistem de lectură În care autobiograficul se manifestă cu o forță represivă, autoritaristă. Simultaneitatea cu care sunt percepute, la lectură, aceste lucruri nu are și un echivalent În ordinea psihologică a creației. Dacă sinceritatea nu poate fi un element decisiv În judecarea unui jurnal, În schimb un factor aparent exterior poeticii care stă la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
blamabil. Vezi Sharon Macdonald, Historical Consciousness "From Below". Anthropological Reflections, în Idem (ed.), Approaches to European Historical Consciousness. Reflections and Provocations, Edition Körber Stiftung, Hamburg, 2000, p. 90. 6 Cazul țărilor est și central europene este foarte interesant tocmai pentru simultaneitatea acțiunilor de distrugere a fostelor mituri, simboluri și ritualuri oficiale, în paralel cu acelea de construire a altora "noi", adesea selectate în antiteză cu acelea vechi, impuse de ideologia socialistă. Vezi Attila Pók, Jörn Rüssen, Jutta Sherrer, European History: Challenge
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
gastronomia românească) sau hors d'oeuvre, potage, friptură, brîn-zeturi, fructe, dulciuri în cea franceză, fie un tablou, o desfășurare spațială ca în bucătăria orientală. Bucătăria japoneză îi apare lui Roland Barthes în Imperiul semnelor un "text de Alain Robbe-Grillet" pură simultaneitate fără narativitate: înarmat cu un platou și bețișoare, individul își compune discursul alimentar într-un mod absolut liber și reversibil, atras de forma și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
text de Alain Robbe-Grillet" pură simultaneitate fără narativitate: înarmat cu un platou și bețișoare, individul își compune discursul alimentar într-un mod absolut liber și reversibil, atras de forma și culoarea segmentelor alimentare. Polarizării fundamentale în lingvistica structurală și semiotică simultaneitate/vs/succesiune sau paradigmă/vs/sintagmă interpretabilă ca opoziția dintre axa selecției și axa combinării i se subsumează în spațiul non oriental actul agentului consumator ce alege din paradigma (menu) un set de produse: aceste produse odată alese, nu se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la mare distanță în timp). Lingvistica sincronică studiază limba pe axa simultaneităților, nu a succesivităților; ea ia în discuție stări ale limbii și se ocupă de raporturile psihologice și logice ce reunesc termenii coexistenți, constituind un sistem ce este perceput ca atare de aceeași conștiință colectivă" (CLG:113). De aceea limba va
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a televiziunii, tînăra generație privește lumea cu un spirit opus alfabetizării, habitudinilor analitice de a nu investiga decît un singur aspect din viața formelor; de aceea succesiunii lineare de obiecte, momente, argumente i se substituie percepția totală, sinestezică, globalitatea și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi cartea lui McLuhan The Medium is the Massage, discurs în care imagine și rostire fuzionează, parcursurile logice sînt distruse în favoarea unei propoziții sincronice verbo-vizuale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al XX-lea pentru a intra în al XXI-lea, în timp ce fostele țări comuniste se întorc în secolul al XIX-lea, datorită cortegiului de probleme nesoluționate. Este evident că opozițiile nu pot fi atît de tranșante (România trăiește acum în simultaneitate diferitele vîrste ale publicității și mass-media, o societate rurală, paseistă coexistă cu insule de societate informațională postindustrială etc.). Și tot atît de evident este și faptul că un vînt puternic a măturat multe certitudini: ideologii, sisteme, doctrine, dogme. În formula
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au avut o conotație magică (efect al telerevoluției, dar și al supramediatizării scenei politice). Telerevoluția a însemnat în egală măsură revoluție politică și revoluție a comunicării, revoluție pe care România (ca de altfel toate țările ex-comuniste) a traversat-o în simultaneitate și nu în succesivitate (monopolul televiziunii naționale, nașterea televiziunilor comerciale și a presei regionale și locale, forme tradiționale de publicitate concomitent cu mijloace non convenționale etc.) Preluînd tetracotomia lui Bernard Miège (1995) între: * presa de opinie născută în Anglia și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Saussure una dintre manifestările sintagmatice ale limbii naturale, conform căreia semnele sînt dispuse într-o succesiune temporală (lanțul vorbirii) sau spațială (textul scris), spre deosebire de un tablou care generează o percepție simultană-tabulară. Lessing în Laocoon stabilise deja distincția între artele simultaneității (pictura, sculptura) și cele ale succesivității (muzica, poezia). LITERARITATE Calc după termenul creat de formaliștii ruși literaturnost ca trăsătură inerentă literaturii (distinctă de nivelul lingvistic, proiectul ideatic, substratul socio-istoric). "Obiectul științei literaturii nu este literatura, ci literaritatea, altfel spus ceea ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din "cărțile-reconstituire", care se întreabă asupra unui de ce al universului concentraționar. Imaginea este reprezentată ca și cum ar fi captată chiar în momentul apariției sale, nefiind obiectul nici unei elaborări. Dar chiar în această non-elaborare, spune L. Jurgenson, se manifestă intruziunea literarului, deoarece simultaneitatea este obținută cu scopul de a suprapune două elemente fizic incompatibile: percepția realului lagărului și punerea sa în cuvinte. Aceasta din urmă este în mod necesar ulterioară, deci separată de realitatea lagărului printr-un timp fizic și psihic, interval în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în notații din registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu evenimentul trăit: 1928- 1931) și unul al reflecțiilor ulterioare, al analizei lucide din perspectiva deznodământului deja știut (timpul narării, precizat în final: ianuarie- februarie 1933). Rezultanta alternării pla nu rilor temporale este surprinzătoare: povestea de iubire, asemeni mitului, iese
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a acestora și extragerea unor reguli ce pot servi drept ghidaj pentru literatura viitoare. În acest sens, viziunea diacronică trebuie înlocuită cu una sincronică prin "perceperea trecutului nu numai ca trecut, dar și ca prezent."274 Se conturează aici ideea simultaneității epocilor, a anulării perspectivei lineare și a asumării uneia telescopate este o viziune de sorginte clasică prin care rememorarea nu devine un fenomen peiorativ, ci, dimpotrivă, duce la evoluție. Se concretizează imaginea unei co-locuiri, coabitări simultane a artistului de către toate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
bazează mai mult pe introspecție, înțeleasă ca observație asupra a ceea ce este „lăuntric“, decât se bazează țipetele și gemetele de durere. Între toate aceste exprimări și durere, ca experiență subiectivă, relația nu este o relație exterioară, empirică, o relație de simultaneitate sau de succesiune între anumite evenimente, ci o relație conceptuală. Este incorect să se spună că durerea este cauza țipetelor și gemetelor de durere sau ale expresiilor verbale ale durerii și este corect să se spună că durerea este ceea ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]