336 matches
-
a se vedea și notele de teren, iunie 2011, Suceava, Sfântul Ioan cel Nou). Este imposibil să se determine cu exactitate influența riturilor și mitologiilor religioase cu care rromii au intrat succesiv în contact de-a lungul timpului. Practici religioase sincretice moștenite din Islam sunt întâlnite și la romii din India, Albania și Bulgaria. La aceștia din urmă, este citat obiceiul sacrificării rituale de oi și berbeci, cu toate că ei se revendică a fi creștini (Trigg, 1973 : 210). În cadrul religiei islamice, „haram
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plasată într-un context istoric mai larg, acordată atenție condițiilor particulare în care ea s-a dezvoltat, cu atât mai mult cu cât adesea ele au fost studiate mai degrabă „anecdotic” de către folcloriști și etnografi - de unde și impresia de amestec sincretic de diverși constituenți, elemente mai vechi de cult, practici crezute uitate etc. Religia populară este și o formă de reacție contra „blocajelor religioase” de tot felul, un reflex al unor grupuri de oameni extrem de diferiți de a se integra într-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Isis, zeița mamă și Horus, fiul divin. Cum am mai amintit în prelegerile mele există multe alte zeițe mamă de-a lungul istoriei. Mulți exegeți au avut pertinența să considere că extraordinara importanță acordată Mariei creștine a fost o extindere sincretică a lui Isis, care avea și în primele secole de creștinism numeroase temple în Roma și imperiul roman. Misterele egiptene sunt primele cunoscute în detaliu care acordau o greutate relevantă simbolului dramatic al sufletului. Acest ritual era, precum știm, unul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în procesul de formare a culturii și civilizației, întrucât deține elemente imuabile, de la sine valoroase. Cuprinse în cadrul tradiției, obiceiurile devin fapte culturale complexe care marchează momente importante ale existenței umane, organizează viața oamenilor și le modelează comportamentul. Având o structură sincretică, dimensionează intensitatea cu care trăim momentele de emoție colectivă, mediul de geneză al tuturor formelor de folclor fiind reprezentat de funcțiile morale și manifestările estetice. Cu trecerea timpului, obiceiurile dobândesc autoritate și reflectă fapte și acțiuni care sunt dorite de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
legenda lor. Inspirând numeroși artiști care au dat viatță și au continuat răspândirea mitului în nenumărate forme, această poveste de dragoste a cunoscut numeroase reprezentări în diverse arte, precum literatura și muzica. Diversificarea variantelor poveștii celtice nu are numai caracter sincretic, ci și popular, fiecare cultură având înglobată o versiune diferită a întâmplărilor și faptelor. Putem aminti în literatură scrierile despre Tristan si Isolda din timpul Evului Mediu, primele care au încercat imortalizarea acestui mit: versiunile lui Thomas al Britaniei, de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
gât de televiziuni și radiouri comerciale, lipsite de scrupule. Țin mine că i-am arătat acest concert soției mele, atunci când scria la singura teză despre sincretism în artele spectacolului publicată vreodată în România până azi, ca un exemplu de viziune sincretică, integratoare, și mi-a spus la final, după două ore de vizionare, "da, mersi, cred și eu că iese așa ceva dacă regia de scenă este semnată de Robert Lepage - cel mai mare regizor al lumii pentru acest gen de show
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dintre cultura înaltă, cu artele frumoase propuse ca etalon de către elitele conservatoare, și cultura materială, avansând cultura vizuală revendicată ca alternativă populară de către artiștii progresiști. Practica artistică contemporană este descrisă, analizată și judecată critic din perspectiva unui complex eclectic și sincretic de teorii care activează în diversitatea câmpurilor de cunoaștere și de activitate umană. Aplicate în zona de influență a studiilor, în general, culturale, în particular, vizuale, aceste teorii pot fi înțelese și, ca atare, utilizate ca intrumentare operaționale critic și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a fost și amplasarea toaletelor“. Iorgulescu o ține cu sincretismul Rompres: „Remarcând «cu reverență» efortul organizatorilor pentru reușita târgului, Iorgulescu a apreciat «generozitatea spațiilor», «calitatea cărților ca aspect, ca obiect grafic», ambele situate la «standarde occidentale, europene», ca și «deschiderea sincretică a târgului, care va include în program și alte manifestări culturale, precum proiecții de filme, dezbateri»“. FITS 2008 Povestiri despre teatrul nostru cel de toate zilele Veronica D. Niculescu Nu știu alții cum sunt, dar pentru mine teatrul răsare întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
trebuie să se țină seama de legătură interdisciplinara, pentru a le formă elevilor capacitatea de aplicare și valorificare a cunoștințelor dobândite, și - în același timp - să le formeze un orizont cultural. Categoria muzicală supusă analizei noastre prin însăși structura să, sincretica, cu implicații interdisciplinare, este o astfel de abordare. Lucrările programatice pot fi oricând un motiv de îmbogățire culturală și de transfer interdisciplinar. Un elev, care trebuie să prezinte în cadrul unei ore de istorie aspectul cultural al unei epoci, va putea
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
lărgire a sensului se justifică prin faptul că în creațiile dramatice, unitatea de acțiune este mai strictă decât în multe scrieri epice, ca, de exemplu, în romane. Limbaje scenice - modalitățile de expresie folosite în arta spectacolului. Teatrul este o artă sincretică, în care sunt îmbinate mai multe tipuri de comunicare, vizuală și auditivă, verbală, paraverbală și nonverbală : text, imagine (aranjarea scenei, decoruri, lumini), aspectul și mișcările corpului omenesc (costume, machiaj, deplasarea în scenă, distanța dintre personaje, jocul privirilor, gestică, mimică), rostire
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în spațiul american s-a adăugat și elemente ale populației africane, a realizat treptat o sinteză între propriul imaginar și cel impus de cuceritori. Rezultatul a fost un univers mitic complex, sincretic, dificil de asimilat de oricare dintre imaginarurile inițiale. În dezvoltarea filosofică a imaginarului un impact deosebit l-a avut reinterpretarea miturilor greco-romane sub influența noilor imagini. Am amintit deja despre mitul insulei fericiților care s-a concretizat în utopii. Dincolo de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de imaginar aparținând universului popular. Acesta este o sinteză a universului mitologic tradițional, a discursului religios al preoților predicatori, fie că reprezentau discursul oficial sau pe cel eretic (amestecul discursului teologic a determinat o imagine confuză, dar în același timp sincretică), a imaginilor propagate de autoritățile laice și de imaginile proprii dezvoltate ca sistem de protecție față de celelalte modalități de impunere a imaginarului. Un alt element târziu care apare este cel al teatrului. Imaginea promovată de teatru este sinteză a imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Democrit pe Bacon. Urmărind această etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de filosofia antichității greco-latine și pe cea ebraică, egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre "o lume și de un timp, de un univers: întreaga antichitate, nu doar greacă și romană, ci și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
antichitate, nu doar greacă și romană, ci și egipteană și caldeeană, ebraică și persană"155. Sinteza aceasta este fundament pentru o dezvoltare a imaginarului pulsional dispărând prin diversitate ideea unei unități a adevărului, sau a imaginii asupra universului. Această situație sincretică este și sursa pentru popularizarea culturii, în limitele permise de epocă. Treptat se constituie dincolo de bibliotecile mănăstirești sau ale universităților și cele personale. În Italia se regăsesc pe lângă biblioteca Vaticanului (constituită inițial în Urbino) și biblioteci în Florența, San Marco
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forma artistică este ușor accesibilă tuturor; 3. caracter colectiv: la realizarea ei au participat (de-a lungul timpului) mi mulți creator; de aici și numărul mare de variante; 4. caracter anonim: creatorii sunt necunoscuți; numele lor este neștiut; 5. caracter sincretic; ca artă literară, se îmbină cu alte arte (doinele și cântecele se recită, dar se și cântă; recitarea Ț cântecul Ț dansul; recitarea Ț pantonima etc.). Alte caracteristici 1. caracter tradițional; 2. caracter enciclopedic: lirica populară acoperă toate sferele vieții
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și descoperă multiple utilizări ale obiectelor (jucăriilor). În jocul de construcție imită și reproduce modele de acțiune implicate în situații de viață, întâlnite în lumea adulților, și a obiectelor. Le reproduce însă prin simplificare (nu numai din cauza percepției și gândirii sincretice care nu-i permit sesizarea relației dintre elemente și unitate, ci și a nivelului relativ deficitar al deprinderilor motrice și practice). În același timp, adaugă noi elemente, dictate de emoțiile și de dorințele sale. Construiește, astfel, un avion pe care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
la început în orașul Memphis și era considerat o întrupare a lui Ptah. Ulterior este asociat cu Ra de la care primește discul solar pe care îl poartă între coarne, dar și cu Osiris, ca zeu funerar de unde a rezultat cultul sincretic al lui Serapis(User + Apis) din timpul regilor lagizi ai Egiptului. Moartea taurului era motiv de doliu pentru întreaga țară. După înmormîntare, preoții cultului porneau în căutarea altui taur care să se bucure de asemenea privilegiu și de un harem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și mito-poetic, în acea "Lume ce gîndea în basme și vorbea în poezii", cum rostește într-unul din versuri. Rădăcinile spiritului eminescian plecau din straturile depunerilor sau ale plămădirilor culturale, iar asimilarea organică nu era altceva decît racordul la acel sincretic loc geometric al originarului, al arhetipului, al începuturilor încărcate de potențialitate. Sinteza făcută de un autor ca Eminescu a fost astfel descifrată prin renunțarea justificată (și) la parti-pris-urile europo- și etnocentriste care au dominat multă vreme lumea, e drept nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
numerotate chiar de poet, dar care, odată cu "amplificările și aluviunile ulterioare", ajunge cu totalul strofelor la 217. Pe Eminescu îl interesau nodurile sau răscrucile istoriei, locuri " Unde lumea în căi nouă, după nou cîntar măsoară" (Memento mori). Tip de gînditor sincretic, el nu improvizează povești în marginile altor povești, ci asamblează, sub privirile ochilor noștri deschiși înăuntru, elementele modulare ce alcătuiesc placa turnantă a arhaicității fondatoare. O face, însă, gîndind cu uneltele poetului, și nu cu armătura teoretică a filosofului sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru elevii înapoiați și constituie un mijloc excelent de aplicare pentru elevii buni, care au învățat scris-cititul după metoda obișnuită.” Temelia psihologică a metodei ideo-vizuale era, în optica sa, observația conform căreia gândirea copilului cu un retard minor este globală, sincretică. Aceeași concepție stă și la baza metodei ,,centrelor de interes”, care admite că interesul este considerat drept o tendință înnăscută, care încearcă să se manifeste, dar nu se poate dezvolta decât în împrejurări favorabile, globaliste, nu în manieră analitică și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de mijloace diferite de cele ale vorbirii populare și regionale. De aceea, există o diferență între limbile din apusul european ce tind tot mai mult spre precizie maximă și spre aspecte standard și limbile din estul european caracterizate prin fenomene sincretice și prin delimitări nesigure între aspectul popular și cel literar. De aceea, în măsura în care tind spre integrarea europeană, comunitățile estice trebuie să tindă și spre o modelare a aspectelor literare ale limbilor în sens european, fenomen care s-a declanșat în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Ștefan Iordache, Valeria Seciu, Silviu Stănculescu, Gheorghe Cozorici, Tudor Gheorghe, Iosif Sava, Aurelian Octav Popa, pianista Mihaela Ursuleasa, ce nume... Aici las modestia la o parte și declar că totul mi s-a datorat mie, de la ideea unei asemenea manifestări sincretice, continuând cu titlul ei și apoi cu întreagă desfășurare de forțe, însemnând spectacole lunare desfășurate în anii 1984 și 1985. Am dorit, pe de o parte, să promovez cele mai bune formații și interpreți brașoveni care se remarcaseră, indiferent în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
citim împreună! De câțiva ani buni, alături de prietenul mai tânăr, poetul Laurențiu Ciprian Tudor, ne străduim să colorăm viața culturală a Brașovului, organizând întâlniri care au la baza cuvântul, opera tipărită, dar pe care le-am alcătuit că niște întâlniri sincretice, întotdeauna fiind prezent un muzician sau un grup muzical, deseori un actor sau un artist plastic. Se fac profiluri de scriitori, se vorbește despre cărți noi, despre subiecte literare de interes, se cânta, se recită. Printre cei care au poposit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un loc", așa cum faci atunci când meditezi pentru a te menține în prezența lui Dumnezeu. Pentru că spiritualitatea acestei Societăți n-ar trebui să fie simpla sumă a tuturor egoismelor nationale admise să facă parte din ea, și nici simulacrul unui curcubeu sincretic, ci centrarea pe un oraș real, istoric, Orașul Sfânt, Al-Qods, Ierusalimul, visio pacis conform etimologiei clasice." Și el încheia astfel: Dominând orizontul nostru terestru, atât de sumbru în acest moment, Orașul Sfânt, Ierusalimul, luminează din ce în ce mai tare, ca și kibla, direcția
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noastră critică literară care a refuzat să remarce structura binară a operei și s-a mărginit să dilate până la hilar această singură filiație trubadurescă. Trubadurii sunt un capăt de drum, cu ei se încheie calea regală a poeziei tradiționale, artă sincretică constituită din alianța muzicii și poeziei, și așa văzând lucrurile, în acest veac schimonosit care, oricum, e pe sfârșite, trubadurii trebuie luați în serios ca formă de poezie perenă . Noi, modernii, nu știm dacă vom fi luați vreodată în serios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]