1,198 matches
-
In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sistem similar cu comunicarea „față În față”. Întrebi, citești rapid și scrii și mai rapid. Prin IRC se oferă posibilități sporite de schimburi, de conversație directă (dialog) În timp real, Între parteneri indiferent de poziția geografică (posibilități sporite de comunicare sincronă). Internetul prezintă câteva avantaje care Îi conferă un excepțional potențial pedagogic. Pe scurt, folosind Internetul, profesorul ca și studenții sau elevii au posibilitatea: - de a se documenta, de a obține informații specifice, „la zi”; - de a explora o lume reală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și reviste electronice); - web, CD-ROM, dischete, cursuri on-line; - video = transmisii video, casete video, transmisii prin satelit, transmisii prin cablu; - audio = transmisii audio, casete audio; - control și examene = electronic, interactiv, hârtie; - comunicare asincronă = e-mail, listservs, discuții, weblogs, forumuri de discuții; - comunicare sincronă = chat, videoconferințe, teleconferințe, Întâlniri strict on-line, nu față În față. Cele mai multe medii e-learning permit: interactivitate audio și video, monitorizarea activității participanților, simulări și lucrul pe subgrupuri. Aceasta este de fapt Învățarea electronică - un sistem multimedia. De aici marile avantaje care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
permite acomodarea la multiplele stiluri de Învățare, utilizând o multitudine de metode de predare specifice fiecărui cursant; face Învățarea mai eficace; asigură un mare grad de reținere a informației; - programul de instruire sau comunicarea se poate desfășura pe Internet fie sincron, fie asincron, la diferite niveluri de complexitate (sincron prin programe specifice - chat; asincron - prin e-mail sau alte variante); - dă posibilități de diversificare, Îmbogățire, amplificare și completare a instruirii; - devine sprijin În pregătirea cursurilor (lecțiilor), În completarea manualelor, În actualizarea permanentă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o multitudine de metode de predare specifice fiecărui cursant; face Învățarea mai eficace; asigură un mare grad de reținere a informației; - programul de instruire sau comunicarea se poate desfășura pe Internet fie sincron, fie asincron, la diferite niveluri de complexitate (sincron prin programe specifice - chat; asincron - prin e-mail sau alte variante); - dă posibilități de diversificare, Îmbogățire, amplificare și completare a instruirii; - devine sprijin În pregătirea cursurilor (lecțiilor), În completarea manualelor, În actualizarea permanentă a cunoștințelor; vine În sprijinul documentării profesorului; oferă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Editura Didactică și Pedagogică. Manolescu, M. (2003), Activitatea evaluativă Între cogniție și metacogniție, București, Editura Meteor Press. Mialaret, G. (1979), Vocabulaire de l’éducation, Paris, PUF. Mialaret, G. (1981), Lexique. Education, Paris, PUF. Miclea, M. (1994), Psihologia cognitivă, Cluj-Napoca, Editura Sincron. Mihail, R. (1999), Evaluarea lecturii - o perspectivă educațională, teză de doctorat susținută la Universitatea din București. Mucchielli, R. (1962), Metode active În pedagogia adulților (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Mucchielli, R. (1998), L’enseignement par l’ordinateur, Paris, PUF
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
efectivelor școlare. O explicație mai solidă atribuie răspândirea modelului educației de masă răspândirii modelului de organizare al statului națiune. • Deși educația de masă în România pare o cucerire a comunismului, datele comparative internaționale arată că explozia școlară comunistă a fost sincronă unor procese similare din țări cu regimuri politice diferite. • Universitățile europene își găsesc originea în școlile clericale ale Evului Mediu. • Universitățile au fost, la începutul epocii moderne, centre ale conservatorismului religios. După o perioadă de înflorire, în epoca Renașterii, universitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un efort fără precedent de menținere a curățeniei În spațiile publice, ce nu Își găsea corespondent În nici un program public de igienă aplicat anterior În România, ci doar În legislația similară din Europa de Vest și Statele Unite, cu care Legea Moldovan era sincronă. Legea conținea prevederi specifice stricte pentru cazurile cele mai diverse, de la standarde arhitecturale, structurale și de igienă de funcționare a unui așezământ care oferea servicii publice până la reglementări ale deversării deșeurilor și aprovizionării cu apă și chiar restricții În privința mărimii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
subintitulat: „despre sofiști”, iar celălalt: „despre retorică”. Așadar, aceste două concepte, de „sofistică” și de „retorică”, s-au suprapus mai mult sau mai puțin, ca să zicem așa, din capul locului, deși discreditul lor în conștiința culturii europene nu e nici sincron și nici egal. Sofistica a avut parte de un discredit mai prompt și mai greu decât retorica. Căci, deși condițiile social-istorice care favorizau disciplina retoricii ca atare sunt evident diferite în Antichitate și în Evul Mediu, nu se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mei care nu au citit textul despre care fac cursul, și mai ales doritori să discute despre ea și să Își dea cu părerea. Într-adevăr, chiar dacă ideile lor În legătură cu povestea piesei sunt bine exprimate, ele nu Îi sunt totuși sincrone sau posterioare și nu au, la limită, nevoie de ea. I-ar fi mai degrabă anterioare, În sensul că formează ansamblul unei viziuni a lumii organizată Într-un sistem, În care cartea este primită și urmează să Îi fie găsit
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și „progres”. Sunt două sinonime? Sau, dacă nu sunt două sinonime, indică două momente diferite ale unuia și aceluiași fenomen? Sau indică două fenomene diferite care se completează însă în mod necesar? Sau indică două fenomene doar parțial analoge și sincrone? În sfârșit, indică două fenomene „opuse”, care doar aparent coincid și se completează? Trebuie neapărat să clarificăm sensul acestor două cuvinte și relația dintre ele, dacă vrem să ne înțelegem într-o discuție ce privește de foarte îndeaproape viața noastră
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
chiar și acolo unde subiectul abordat ar fi cerut un ton grav. Nedumerit în Atlantida (1968) este o culegere de nuvele foarte deosebite ca scriitură de povestirile din cartea anterioară. Stilul eliptic, nervos, care sugerează fără să expliciteze, înlesnește surprinderea sincronă a mai multor stări sufletești, creând impresia de dedublare a personajului narator. Atent la gesturile mici, aparent nesemnificative, autorul le învestește cu valori simbolice: sărutul pe care femeia îl depune pe fruntea bărbatului iubit devine un sigiliu ale cărui contururi
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
a dat dovadă de o consecvență ieșită din comun, străduindu-se, într-un chip la fel de programatic precum cel oglindit de marile sale inițiative istoriografice, să probeze că, în pofida vremurilor, scrisul istoric românesc mai putea fi încă, cel puțin pe alocuri, sincron cu direcțiile epistemologice de pe continent sau cu unele din inițiativele istoricilor europeni. Nu altul este rostul unor culegeri de studii, precum Culture and Society: structures, interferences, analogies in modern Romanian History (1985) sau La Révolution Française et les Roumains: impacte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Încordați de la stres. Am relaxat zona respectivă folosind o tehnică de curățarea a chakrelor deasupra pîntecelui ei. După aproximativ două minute de mișcare În sensul invers acelor de ceasornic mi s-a părut și am simțit că energia Melissei devenea sincronă cu a mea și Începuse să urmărească ritmul mîinii mele. După aproximativ 15 minte ea a Început să se Învîrtă, urmînd energia mîinii mele, pînă cînd a ajuns cu capul În jos pregătită pentru naștere. O altă persoană care era
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vedere, studiile publicate de D. se ordonează pe axa unor preocupări științifice cu tematică, plasare în timp și în finalități comune. Cu excepția eseului bibliografic Shakespeare în România (1964), toate celelalte lucrări circumscriu internațional literatura română veche, îndeosebi în interferențele ei, sincrone sau nu, cu cea universală. Fără a stărui în descrierea influențelor străine, în Explorări în istoria literaturii române (1969) autorul dezvăluie modul în care tradițiile culturale românești au asimilat creații de prestigiu, cel mai adesea remodelându-le. Pornind de la enciclopedismul
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
la „momentul istoric, adică la congruența tuturor factorilor sufletești ce i-au determinat stilul”. Metoda, succint definită astfel în primele pagini ale Istoriei literaturii..., relua în linii mari principii enunțate în Istoria civilizației române moderne, scriitorii fiind văzuți din perspectivă sincronă, în raport cu „dezvoltarea vieții noastre sociale și culturale [...], cu multiplele întretăieri de curente ideologice, dar și din punctul de vedere al efortului de diferențiere față de ce a fost înainte”. Privind literatura contemporană, criticul schițează portrete de reținut. Frapantă la Tudor Arghezi
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
și istoria literară actuală, autorul înscriindu-și aici și contribuțiile personale. De pildă, în eseul Eminescu, Shakespeare și modernitatea tradiției, G. emite opinia că poetul român nu este doar un romantic atașat legilor clasice ale armoniei și firescului, ci „este sincron în adâncime ideilor modernismului european”. Poeziile din volumele Lola, Lolita, Bonita (2000) și Grădina lui Athis (2002) sunt niște meditații în care eul liric filtrează lumea prin metafore și simboluri mitologice, imaginând un tărâm al seninătății și plenitudinii. SCRIERI: Figuri
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
se relevă la Mihail Sadoveanu mijloacele narației arhaice, mitice, capodoperele lui Liviu Rebreanu (în rândul cărora criticul ține să înscrie și Ciuleandra) sunt abordate psihanalitic, în opera lui Tudor Arghezi se distinge complementaritatea „tensionatului” și a „mântuitului”, văzuți - discutabil - nu sincron, ci ca două vârste succesive. Folosind eseistic strategii naratologice moderne și îndeosebi schema tipologică a lui Northrop Frye, adaptată, G. încearcă în Structură și mit în proza contemporană. Eseu despre destinul literar al „generației șaizeci” (1982) o sinteză, preocuparea lui
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Holmes, Leslie, 1997, Post-Communism, An Introduction, Polity Press Huntington, Samuel P., 1997, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Antet, București Iliescu, Ion, 1994, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București Iliescu, Ion, 1992, Viața politică românească între violență și dialog, Editura Sincron, București IMF, 2002, Globalization: Threat or Opportunity, Washington, D.C. INS, 1996, Anuarul Statistic 1995, București INS, 1998, Anuarul Statistic 1997, București Ionescu, Mihail E, 2002, Romania Westernization and NATO Membership. A Historical Approach, Romania’s Ministry of National Defence, Occazional
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
R. (2003), „Familia tânără în societatea românească”, în Calitatea vieții, 1. Radu, I. (1973), „Scări de atitudini”, în Revista de psihologie, 4. Radu, I. (1974), Psihologie școlară, Editura Științifică, București. Radu, I. (coord.) (1993), Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994a), „Atracția interpersonală, relații de afiliere și ancheta sociometrică”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994b), „Metode de cercetare în psihologia socială”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu-Geng
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
and promiscuity”, Social Behavior and Personality, 21. Radu, I. (1977), Lecții de psihologie socială, curs multiplicat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Radu, I. (1993), „Principii metodologice în elaborarea și utilizarea probelor psihologice”, in I. Radu (coord.), Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca. Radu, I. (coord.) (1994), Psihologie socială, Editura EXE, Cluj-Napoca. Radu, I.; Iluț, P. (1994), „Atitudini, valori, comportament”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura EXE, Cluj-Napoca. Ralea, M.; Harriton, T. (1962), Sociologia succesului, Editura Științifică, București. Rădulescu, S.; Banciu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o soliditate de edificiu în care toate componentele structurante converg spre asigurarea unității totului. Piesa înscrie și un moment semnificativ în evoluția dramei psihologice românești. Debitoare naturalismului prin supralicitarea eredității, dar având afinități și cu teatrul ibsenian, Patima roșie este sincronă cu o direcție principală a teatrului european și, în anumite aspecte, anticipează formule viitoare. S. o subintitulează „comedie tragică”, denominație ce preludează „farsa tragică”, cultivată ulterior. Tehnica lui e una clasică, în linia lui I. L. Caragiale, însă aliajul de comic
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
va fi semnalată anonim o Legendă a cholerei, de proveniență asiatică 5, sau să amintim doar că ea devenise pe la 1830 un personaj În fanteziile lui M.G.Saphir 6. Dar perioda brașoveană dinainte ca tânărul sas să treacă munții e sincronă cu amestecul Încă dureros al calamităților: n-ar trebui văzută aici o sincronie promițătoare Între dorința de a pleca Înspre Orient și necesitatea de a lăsa În urmă acest Brașov? Căci În biografia lui timpurie se asociază, prin urmare, preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Drumul vremii”, de la numărul următor până la numărul 15-19/1932 subtitlul fiind „Revistă literară, artistică, socială”, iar pentru numărul 20-21/1932 „Revistă de literatură și artă”. Director: Marin I. Bellu. Redactori: Agripina Anastasescu și N. Blagoe. Deși își propun să fie sincroni cu devenirea continuă a artei, deși exaltă „puterea creatoare”, „exuberanta vitalitate”, „entuziasmul creator” și declară că nu sunt nici moderniști, nici tradiționaliști, redactorii revistei, admiratori ai lui Mihail Dragomirescu și ai lui Nicolae Iorga, se situează pe poziții tradiționaliste prin
SOAPTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289736_a_291065]
-
antirurală. Iar tehnicile prozei moderne vor beneficia și ele, fiind fertilizate de obiectul la care și-au găsit astfel aplicarea. Dintre procedeele practicate de T., caracteristic mai cu seamă pentru primele trei romane e cel al fragmentării istorisirii. Autorul e sincron cu tehnica prozastică romanescă a modernității extreme, care echivalează cu deconstruirea macropovestirii și cu abandonarea mijloacelor narațiunii tradiționale. El este, totodată, foarte atent la „ascultarea vocilor”, raliindu-se, și sub acest aspect, la una din direcțiile majore ale marii proze
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]