477 matches
-
și la 5 mai, iar hotărârea nouă, fiind ulterioară scrisorii, neutralizează fulgerele pastoralei". Această campanie de lămurire este continuată de Mircea Vulcănescu, Netemeinicia scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1373, 16 februarie 1929, pp. 1-2; Paul Sterian, Nesinceritatea scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1374, 17 februarie 1929, pp. 1-2; George Racoveanu, Falsurile scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1375, 18 februarie 1929, pp. 1-2; Sandu Tudor, Fostul Sinod față de el însuși, în "Cuvântul", an V, nr. 1376
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lămurire este continuată de Mircea Vulcănescu, Netemeinicia scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1373, 16 februarie 1929, pp. 1-2; Paul Sterian, Nesinceritatea scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1374, 17 februarie 1929, pp. 1-2; George Racoveanu, Falsurile scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1375, 18 februarie 1929, pp. 1-2; Sandu Tudor, Fostul Sinod față de el însuși, în "Cuvântul", an V, nr. 1376, 19 februarie 1929, pp. 1-2. 22 Nae Ionescu, Cine e vinovatul de la 24 ianuarie, în "Cuvântul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Paști, în "Cuvântul", an V, nr. 1377, 20 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 173: "ori Sinodul nu recunoaște decât o prăznuire, și atunci 5-maiștii nu mai sunt sub autoritatea Sinodului; ori autoritatea sinodală se întinde și asupra 5-maiștilor, și atunci Sinodul, ca unitate ierarhică, are două Paști". Așezămintele apostolice (cartea a V-a, cap. XVII) afirmă: "Trebuie să sărbătoriți Paștele cu îngrijire și cu luare-aminte, după isimerie; ca să nu prăznuiți de două ori
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sale politice, într-o lume în care imperium sine patriarcha non staret (Prepiskata na papa Inokentija III 9, n.a.). Al doilea aspect major al evenimentului este de natură politică. Solidar cu gestul patriarhului său, cum apare explicit din textul hotărârii sinodale, împăratul bizantin recunoștea existența juridică a principatului muntean al Basarabilor. Aspirațiile politice de neatârnare ale Țării Românești dobândeau pentru prima oară o recunoaștere internațională, ce venea din partea Constantinopolului, unul dintre cele două centre medievale de legitimare politică. E drept, după
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la reuniunea din mai 1642, în care s-a ajuns la condamnarea întregii doctrine a lui Loukarios, prin scrisoare semnată de el însuși și de alți 13 sau 14 mitropoliți și încă de 16 sau 17 demnitari bisericești. Această scrisoare sinodală trebuia să stea la baza discuțiilor teologice, propuse de mitropolitul Movilă. Acesta, fiind de neam moldav și prietenul domnitorului Vasile Lupu, l-a rugat pe domnitor să ofere ospitalitate în capitala sa delegaților ruteni din Kiev și celor ai patriarhului
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
refractare schimbării regimului constituțional care le conserva privilegiile. Punctul critic este atins însă cu ocazia sinodului din 1744, când dinamica spiroidală a conceptului de națiune îi învăluie înăuntrul cuprinderii sale inclusiv pe iogabii români, uniți și ortodocși deopotrivă. Sub auspicii sinodale, pe fondul eșecurilor seriale de a obține materializarea în fapt a deșartelor promisiuni leopoldine, se produce o revoluție conceptuală înăuntrul semanticii ideii de națiune, care propulsează gândirea românească a secolului al XVIII-lea din paradigma feudală a "națiunilor politice" înspre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunea română nu includ și pe etnicii români de peste Carpați, fapt ce atestă absența unei platforme politice cu adevărat naționaliste care să își propună unirea politică a tuturor românilor într-un singur stat național. După ce își atinge maximumul în circumstanțele sinodale din 1744, pe fondul epocii restituțiilor feudale inaugurată ulterior morții lui Iosif al II-lea (1790), înțelegerea românească a ideii de "națiune" înregistrează o reculare semantică. Această contracție atrofiantă a razei de cuprindere a națiunii este vizibilă în Suplica din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
are întâietate față de celelalte culte. Biserică ortodoxă română este și rămîne neatârnata de orice chiriarhie străină, păstrându-și însă unitatea, în privința dogmelor, cu biserică ecumenica a Răsăritului. Chestiunile spirituale și canonice ale bisericii ortodoxe române țin de o singură autoritate sinodala centrală. Raporturile dintre diferitele culte și Stat sînt de domeniul legilor speciale. Articolul 20 Actele stării civile sînt de atribuția legii civile. Întocmirea acestor acte va trebui să preceadă totdeauna binecuvântarea religioasă, care este obligatorie pentru toți membrii cultelor. Articolul
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
modalitatea după care Biserică își va regulamenta, conduce și administra, prin organele sale proprii și sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundationale și epitropesti. Chestiunile spirituale și canonice ale Bisericei ortodoxe române se vor regulă de o singură autoritate sinodala centrală. Mitropoliții și episcopii bisericei ortodoxe române se vor alege potrivit unei singure legi speciale. Raporturile dintre diferitele culte și Stat se vor stabili prin lege. Articolul 23 Actele stării civile sînt de atribuția legii civile. Întocmirea acestor acte va
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
catolică are Întâietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă românească este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrânduși Însă unitatea În privința dogmelor, cu biserica ecumenică a Răsăritului. Chestiunile spirituale și canonice ale bisericii ortodoxe românești țin de o singură autoritate sinodală centrală.” Prezența articolului opt este surprinzătoare Într-un act fundamental, axat În principal pe drepturi și libertăți cetățenești, fapt ce denotă gravitatea problemei implicării clerului În viața politică. În perioada interbelică, datorită prestigiului de care se bucurau În societatea românească
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
în cea mai cruntă beție". Pentru Cezar de Arles, care în 514 era primatul Galiei, aceste toasturi erau pardonabile doar printre "păgânii care nu-L cunosc pe Dumnezeu", dar aceste practici sunt inadmisibile printre creștini. E adevărat că, în ciuda interdicției sinodale pronunțate în secolul al IV-lea împotriva agapei, instituția a traversat secolele și a fost utilizată mai ales de către masoneria operativă a Evului Mediu pentru a fi transmisă francmasoneriei moderne (numită speculativă). Francmasoneria a integrat mai ales tradiția păgână a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Bucovina, la care a subscris și românul trădător Aurel Onciul, a fost sortită eșecului, deoarece CNR a cerut intervenția armatei române, care curăță provincia de trupele ucrainene. Într-o atmosferă de liniște, pe 28 noiembrie 1918, la Cernăuți, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan, s-au deschis lucrările Congresului General al Bucovinei (99 reprezentanți ai populației Bucovinei, invitații minorităților și delegații Basarabiei și Transilvaniei) a cărui ședință istorică a fost prezidată de Dionisie Bejan. Congresul a hotărât: „Unirea necondiționată și pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a Statului român. Biserică ortodoxă română este și remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserică ecumenica a resaritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor regulă de o singură autoritate sinodala centrală, conform unei legi speciale. Mitropoliții și episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe române sînt aleși după modul ce se determina prin o lege specială. Articolul 22 Actele Statului civil sînt de atribuțiunea autorității civile. Întocmirea acestor acte va trebui să
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
prin experiența a trei căsătorii, toate eșuate. Ziarele vremii, Gândirea sau Floarea de foc, i-au găzduit sute de articole. Sandu Tudor are cărți de memorii. În urmă cu zeci de ani, în liniștea și tihna turlei sau a Bibliotecii sinodale de la Mânăstirea Antim, el încă se întâlnea cu marii teologi și cărturari ai „Rugului Aprins”: Sofian, Ghiuș, Vasile Voiculescu, Stăniloae, Anania, Scrima, Petroniu, Broga, Anton Dumitriu, Alexandru Mironescu, Ioan Kulâghin. Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și în alte orașe din țară și din străinătate, făcând minuni de genul acesta cu echipa lui de eroi. Se spune că Biserica Mihai Vodă a fost translată (mutată) circa 300 metri cu diferență de nivel de 5 m. Palatul Sinodal de 9000 de tone (cea mai grea clădire posibilă mutată) a fost transportat circa 10 m. Muncitorii lucrau pe o temperatură de minus 18-20 de grade. Așa au fost mutate blocuri cu locatari în ele, trezindu-se oamenii dimineața la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
octombrie 1924, care a devenit 14 octombrie. Potrivit acestui calendar, prăznuirea Paștilor trebuia să aibă loc pe 5 mai, în schimb Sinodul a fixat data la 31 martie. Încă din vara anului 1928, "Cuvântul" își manifestase îngrijorarea față de această decizie sinodală, luată din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol probabil al lui George Racoveanu semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor și George Racoveanu publică textul "Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală" în care stabilesc drept criteriu de identificare a infailibilității, ecumenicitatea. Ecumenicitatea nu poate fi o unitate politico-juridică formală, ci constatarea identității de fapt, a afirmațiilor Bisericii întregi, în timp și spațiu. Dar acesta nu e decât un alt fel de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
definitiv ca dată de prăznuire 31 martie. Percepând evoluția lucrurilor care nu mergeau deloc spre o soluționare, Nae Ionescu renunța la cursul de Filosofia catolicismului pe care îl ținea la Universitatea din București pentru a nu fi interpretat greșit. Decizia sinodală este definită de filosoful român ca fiind "rătăcirea cea de pe urmă", prin care "se întâmplă pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
definită de filosoful român ca fiind "rătăcirea cea de pe urmă", prin care "se întâmplă pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei sinodale"; la "caracterul ei anticanonic și potrivnic Predaniei"; la "caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei sinodale"; la "caracterul ei anticanonic și potrivnic Predaniei"; la "caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei sinodale"; la "caracterul ei anticanonic și potrivnic Predaniei"; la "caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de care nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de care nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești, nu a celei omenești"11. Prin stabilirea datei pascale la 31 martie, stil nou, subliniază Mircea Vulcănescu, se produc două
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cuprinzând în sărbătorirea lui însăși săvârșirea reală a semnificației". Mircea Vulcănescu demonstrează că sărbătorirea înainte sau odată cu Paștele iudaic semnifică a "nesocoti raportul real al celor două Testamente și a rupe cu Marcion legătura dintre ele"14. Plecând de la rătăcirea sinodală, care duce implicit la un lanț întreg de consecințe grave: schismă necanonicitate împotrivirea față de Predanie neadevăr, Vulcănescu se întreabă pe bună dreptate care ar putea fi temeiul pe baza căruia Sfântul Sinod a scos Biserica românească din rândul celor dreptcredincioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]