452 matches
-
urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent. În enunțul: „Tâmpla bate liniștită, ca o umbră viorie”. (M. Eminescu, I, 79), adjectivul liniștită, acordat în gen și număr cu substantivul tâmpla, regentul său nominal se situează, în plan sintagmatic imediat după verbul bate, regentul său verbal. Prin flexiune (cerută de realizarea prin adjectiv) se opune circumstanțialului modal: „Răsare luna liniștit și tremurând din apă.” (M. Eminescu, I, 179), iar prin poziție, atributului: „S-apar-o zână liniștită / Cu ochi mari, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
precum și necondiționarea unuia sau a autonomiei semantice și culturale a enunțului de prezența celuilalt. De fapt, din motive semantice, mai ales când au dezvoltare propozițională, nici termenii relației de coordonare copulativă, de exemplu, nu-și pot schimba poziția în plan sintagmatic. În enunțul „Mihai a ieșit imediat și a alergat la tramvai.” nu este posibilă schimbarea ordinii termenilor tocmai pentru că aceasta este izomorfă unei situații semantice reflectând o anumită succesivitate evenimențială obligatorie. Întrucât termenii implicați în desfășurarea lor nu depind unul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
discuția în plan lingvistic, identitatea diferită a relațiilor construite și marcate prin cele două conjuncții se relevă în chiar mecanismul de funcționare a limbii, în actul lingvistic concret, prin intersectarea sistemului lexical cu sistemul gramatical, a relațiilor paradigmatice cu relațiile sintagmatice. Sub aspect lexical, identitatea specifică a celor două variante ale relației de coordonare, una realizată prin conjuncția dar - coordonarea adversativă, alta realizată prin conjuncția ci - coordonarea opozitivă, este descrisă de natura raporturilor semantice dintre termenii implicați în desfășurarea lor. Relația
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
luni, ci vineri, Nu e alb ci galben. Când termenii sunt înscriși în relații paradigmatice de opoziție bilaterală, ei sunt, cel mai adesea, antonimi în organizarea vocabularului limbii. În aceste situații relația de coordonare opozitivă explicitează, desfășurând sintactic, în plan sintagmatic, o relație semantic-lexicală de antonimie: băiat - fată ® Nu e băiat ci fată; bătrân - tânăr ® Nu e bătrân ci e tânăr; cinstită - necinstită Nu e cinstită ci necinstită. Faptul acesta face ca enunțurile conținând o relație de coordonare opozitivă în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cu excepția unor categorii de structuri sintactice, fiecare din termenii apoziției este comutabil cu Ø: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Ennio... a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc a plecat la Veneția.” și fiecare poate trece, în plan sintagmatic, în locul celuilalt: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Prietenul meu etrusc, Ennio, a plecat la Veneția.” Spre deosebire de celelalte relații sintactice, esența apoziției stă în modul specific de dezvoltare a complementarității sintaxă-semantică, în actul de comunicare lingvistică. Dintr-o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altă parte, în Curs și în notele cursului, o descriere a naturii și întinderii acestor legături. Aluzia la semne "preexistente" este un ecou la teoria valorii in absentia (raporturi asociative). Nota insistă, în schimb, asupra valorii discursive in præsentia (raporturi sintagmatice). Așa cum spune și lecția din 30 iunie 1911: Mintea stabilește cu totul două tipuri de legături între cuvinte: 1. în afara discursului, cuvintele care au ceva în comun se asociază în memorie creează diferite grupuri, serii, familii, în sînul cărora stăpînesc
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în sînul cărora stăpînesc raporturi foarte diferite, dar care intră într-o singură categorie; acestea sînt raporturile asociative. 2. în vorbire, cuvintele sînt supuse unui gen de raporturi independente de primul și care depind de înlănțuirea lor; acestea sînt raporturile sintagmatice. (Saussure, în Bouquet, 1977: 335) În Cursul de lingvistică generală, Saussure definește fraza ca pe unitatea maximală a sintagmaticii. El își pune întreabarea pînă la ce punct fraza, supusă variațiilor individuale, aparține limbii (pp. 136-137). Saussure aplică noțiunea de sintagmă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în vorbire, cuvintele sînt supuse unui gen de raporturi independente de primul și care depind de înlănțuirea lor; acestea sînt raporturile sintagmatice. (Saussure, în Bouquet, 1977: 335) În Cursul de lingvistică generală, Saussure definește fraza ca pe unitatea maximală a sintagmaticii. El își pune întreabarea pînă la ce punct fraza, supusă variațiilor individuale, aparține limbii (pp. 136-137). Saussure aplică noțiunea de sintagmă unităților de orice mărime care țin de limbă: cuvinte simple precum désir-eux [dornic], cuvinte compuse precum im-par-donn-able [impardonabil], in-fatig-able
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sintagmă-asociere? Într-adevăr, problema frontierei celor două domenii este delicată. Chestiune greu de tranșat. (Saussure, în Bouquet 1997: 334- 335) Fraza apare ca o unitate de compoziție-sintagmare situată la frontiera celor două domenii: ea ține de limbă în dimensiunea ei sintagmatică și de vorbire în dimensiunea ei discursivă. Cuvîntul "discurs" rămîne totuși la Saussure sub influența restricției clasice pe care un Fontanier o formulează în următorii termeni: Mai întîi, ce înțelegem aici prin discurs? În nici un caz o lucrare întreagă, oricît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
început și ternară în continuare: Niciodată // mai mult ca aici // Și mai mult ca-n astă-seară // nu am simțit // cît de frumoasă // cît de MARE // cît de generoasă // este FRANȚA /// Vom vorbi despre un ritm simplu atunci cînd o suită sintagmatică este întreruptă de o iterație, în același loc sintactic, a doi, trei sau patru termeni (cum este cazul în exemplul de mai sus). Vom vorbi de ritm complex de fiecare dată cînd este necesară revenirea la o poziție sintactică anterioară
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară. Seria ternară A2.1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre, învinețite 3) conferă o unitate semantică acestei serii de trei termeni, încheiate cu un ȘI care semnalează sfîrșitul unei enumerații. Încheind seria, ȘI invită la verificarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
artă contemporană pentru efemeritate. Fragmentaritatea afirmă arbitraritatea și contingența, operând atât după modelul palimpsestului, cât și după cel al progresiei matematice. Aceste modele recomandă preocuparea alegoriei pentru proiectarea structurii ca secvență, întruchipând astfel contra-narativitatea prin substituirea unui principiu al disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și formulați enunțuri cu alte valori morfologice ale acestui cuvânt. IV. Nivelul sintactic al limbii române Repere teoretice IV.1. Concepte operaționale Sintaxa este partea gramaticii care studiază îmbinarea cuvintelor/ a anumitor elemente din planul paradigmatic al limbii, în planul sintagmatic al comunicării, în cadrul mesajului. Conceptele centrale ale nivelului sintactic al limbii române sunt: * unitățile sintactice elemente/ structuri care îndeplinesc, contextual, anumite roluri/ funcții în cadrul unui mesaj, intrând în anumite raporturi sintactice între ele; în literatura de specialitate se prezintă un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
elipsa lexicală vs elipsa gramaticală etc. Din păcate, puțini sunt cei care nu încurcă și aici lucrurile: chiar și lingviștii care disting elipsa lexicală de elipsa gramaticală denumesc în același fel fenomene evident diferite, care se produc unul la nivel sintagmatic, iar altul la nivelul sintaxei propoziției sau a frazei; de pildă, sunt apreciate ca rezultate ale elipsei lexicale atât roșie, cuvânt nou creat prin substantivarea unui adjectiv, ca urmare a suprimării elementului determinat dintr-un grup nominal stabil (pătlăgea roșie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
forma scurtată păstrează (mai exact, preia n.n.) semnificația integrală a sintagmei din care provine, indiferent dacă se află într-un context sau nu, ea este o variantă a grupului sintactic respectiv și se poate lexicaliza cu ușurință, eventual înlocuind etimonul sintagmatic. Reținem, de asemenea, ideea că numai condensarea (pe care autoarea o desemnează prin termenul "reducție cu caracter lexical") permite omiterea elementului determinat al sintagmei terminologice, pe când elipsa lexicală propriu-zisă (pe care o numește "reluare anaforică") nu poate elimina decât determinanții
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de la nivelul sintagmei, propoziției sau frazei, în situațiile în care ele implică o reconstituire sau o subînțelegere care poate fi anaforică sau deictică, iar fenomenele de omitere a unor cuvinte din sintagme pot fi denumite prin elipsă lexicală la nivel sintagmatic; unele dintre aceste din urmă omisiuni se pot afla într-o situație virtuală de declanșare, în condiții speciale, a procesului condensării lexico-semantice. Dacă, în schimb, interlocutorul poate identifica spontan înțelesul cuvântului redus dintr-o sintagmă sau dintr-un compus fără
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să identifice niciun sens ascuns. În consecință, deosebirea dintre elipsa lexicală și condensarea lexico-semantică rezidă, după părerea noastră, în următoarele particularități: Elipsa lexicală nu formează cuvinte noi și se produce fie la nivelul sintaxei propoziției sau frazei, fie la nivel sintagmatic caz în care se poate afla însă, în anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
situația dată; elementele menținute sugerează adesea, deja aprioric, și sensul celor omise, care au o importanță secundară, de vreme ce folosirea lor ar fi redundantă. Condensarea lexico-semantică are ca efect final formarea unui cuvânt nou și se petrece exclusiv la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu mai implică, așadar, descifrarea sensurilor elementelor omise, întrucât elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se lexicalizează
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fenomene pe care, ca să folosim termenul preferat de majoritatea cercetătorilor, le putem numi cu termenul generic elipsă, adică omisiune. Condensarea nu este pur și simplu o elipsă al cărei rezultat se lexicalizează; ea pornește numai de la anumite tipuri de baze sintagmatice sau compuse, pe care le putem numi, generic, termeni complecși, și se petrece doar în anumite condiții și la alt nivel lingvistic decât cel al exprimării eliptice; în plus, dacă secvențele menținute într-o expresie eliptică înglobau, înainte de omitere, sensul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
baza proceselor de metaforizare și de specializare"24. Autoarea propune o interpretare a modificărilor semantice din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate contiguității sintagmatice: "Un exemplu reprezentativ este cel al absorbției lexicale bazate pe formarea cuvintelor și sintagmelor lexicalizate franceze: un ordinateur portable și un téléphone portable. În uzul cotidian (al limbii franceze n.n.), aceste întrebuințări se dovedesc a fi prea lungi: ordinateur și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
totul termenii de la care provin, devenind cuvinte autonome și, eventual, internaționalizându-se (laser, radar, sonar etc.). Mai mult, folosirea cu preponderență a siglei, în detrimentul bazei, și pierderea contactului cu aceasta sporește "misterul" formării lor: Wikipedia.engl. nu mai poate discerne termenul sintagmatic exact de la care s-a format, în urmă cu abia 15 ani, sigla lexicalizată DVD sau dvd: engl. D[igital] V[ideo] D[isc] sau D[igital] V[ersatile] D[isc]? Acronimele au, desigur, șanse mult mai mari de a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cyber(< cybernetics), -gate (< Watergate), info(< information), -thon (< marathon) etc. De altfel, numeroase cuvinte-valiză au caracteristici identice sau asemănătoare cu trunchierea sintagmelor sau cu alte fenomene lingvistice care țin de formarea cuvintelor, cum este contaminația, ori de falsele interpretări la nivel sintagmatic, cum sunt aglutinarea sau contracția, sub rezerva că rezultatele acestor evoluții sunt, în general, neanalizabile sintactic, în timp ce cuvintele-valiză sunt, dimpotrivă, concepute tocmai în așa fel încât elementele din care provin să poată fi identificate cu ușurință. Totuși, unele asemenea formații
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
foarte rar, liberă), care se scurtează prin eliminarea unuia sau unora dintre elementele sale componente și reținerea unui singur constituent, care se lexicalizează cu sensul întregului compus sau al întregii sintagme. Secvența menținută și cea omisă din termenul compus sau sintagmatic sunt fie cuvinte noționale autosuficiente (cel omis putând fi însoțit de cuvinte ajutătoare sau mărci gramaticale), fie elemente tematice care nu apar decât în compuse; cel puțin unul dintre constituenți este recunoscut de către vorbitori ca unitate lexicală cu sens deplin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tinerilor (v., de pildă, fr. bio, télé), în timp ce formele nescurtate sunt preferate în limba îngrijită, literară. Unele cuvinte condensate devin internaționale, fie prin împrumut, fie prin condensare paralelă în diferite limbi (v. auto, bus, taxi etc.), putând înlocui definitiv termenii sintagmatici sau compuși originari (fr. taxi, vapeur, cf. rom. taxi, vapor). II. 9. Există, de asemenea, exemple de combinație a condensării cu trunchierea sintagmelor și compuselor, dar, foarte probabil, cele două tipuri de scurtare nu s-au produs simultan: fr. métro
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de multe ori, sintagme în alte limbi, ca de pildă în cele romanice 66. Acest lucru înseamnă că aceeași noțiune poate fi exprimată în unele limbi printr-un compus, iar în altele printr-o sintagmă 67; "ceea ce o limbă exprimă sintagmatic, alta redă printr-un singur cuvânt" (Stati, TMS, p. 105). Gramatica tradițională și unele curente gramaticale moderne definesc grupul sintactic, numit și îmbinare de cuvinte ori sintagmă (termen care are însă și alte accepții 68), ca fiind format dintr-un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]