5,503 matches
-
pentru exprimarea simpatiei vorbitorului fața de interlocutor (pus în circulație de popularul actor Florin Piersic)". Pe fundalul așteptărilor firești - la un mesaj în termeni culți, făcînd apel la valori din sfera responsabilității sociale - apare surpriza lexicală și stilistică a mesajului: sintetizat de un termen argotic, presupunînd superioritatea prin deșteptăciune. E, desigur, o adaptare îndrăzneață, bazată pe anumite ipoteze asupra preferințelor publicului și asupra șanselor de persuadare: se presupune că românul, indiferent de avere și rol social, e sensibil la aprecierea inteligenței
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
lor însă, e greu de spus cît anume din arta lor ține de talent și cît se datorează unei excentricități ce amintește flagrant de patologia psihică. E cazul artistei "carnale" Orlan, care a apelat la tehnologia computerului pentru a-și sintetiza propriul chip în felurite modele iconice, și care nu s-a sfiit să-și facă un implant siliconic în ambele extremități ale frunții pentru a semăna cu imaginea Mona Lisei. Sau e cazul artistului Stelios Arcadiou (Stelarc) care practică o
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
lui Russo, publicate sau nu, rămîne aceeași: contemplarea Moldovei, ca entitate peisagistică, istorică, spirituală, de către un observator adînc introvertit, care își notează impresiile sub regim memorialistic. Toate însemnările lui Russo pleacă de la o circumstanță autobiografică. Sensul lor ultim poate fi sintetizat în următorul proiect: Moldova din prima jumătate a secolului al XIX-lea privită de un îndrăgostit de provincia natală, dar care nu-și pierde niciodată luciditatea. Iată un exemplu de echilibru fragil greu de atins, care lui Russo îi reușește
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
adesea cu Școala de deconstructivism de la Yale, sosit de la Universitatea din California, și Michel Deguy, filosoful francez de la Collčge International de Philosophie. Cu o zi înainte, J. Hillis Miller primise titlul de "Doctor honoris causa" din partea Universității din București pentru, sintetiza Mircea Martin în laudatio, "acuitatea observației filologice, capacitatea analogică și, nu o dată, un umor sec sau o ironie translucidă", constante într-o carieră exprimată în primul rând prin cele 23 de cărți pe care le-a scris. Una dintre ele
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
acordat poetului Mircea Ivănescu. Un poet de-o factura cu totul specială, ieșit din curentul principal al poeziei române moderne și care la rândul lui a determinat o întreagă generație poetica." Despre românul Jiquidi de Nicolae Breban, Alex Ștefănescu a sintetizat: "Nicolae Breban este un scriitor care nu mai are nevoie de premii, el înnobilează pur și simplu premiile care i se acordă. Al patrulea român dintr-o tetralogie, Jiquidi aduce în prim plan unul dintre cele mai puternice personaje demonice
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
edificiu arhitectural, o prezență fizică pregnantă, a cărei construcție socialistă își are istoria ei separată. În al doilea rând, Casa este o expresie a puterii politice centrale, așa cum se exercita ea prin intermediul Centrului Universitar clujean. În al treilea rând, Casa sintetizează o bună parte din evoluția culturală a Clujului din deceniile șapte-zece, cu toate sinuozitățile ei. În sfârșit, în al patrulea rând, Casa are "o semnificație simbolică și inițiatică", pentru că "în spațiul ei s-au inaugurat diverse forme de ritualuri ale
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
Articolul sintetizează datele privind istoricul problemei. Ulterior este descrisă flora intestinală proprie secvențelor tubului digestiv și se clasifică flora funcție de relația cu gazda. Sunt date privind colonizarea tubului digestiv la sugar și cele privind intervenția florei (rolul ei) în metabolism, apărarea antiinfecțioasă
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
butiric este o sursă de energie pentru enterocite, și are efecte anticanceroase. Mențin un pH acid în intestin, nefavorabil bacteriilor patogene. Favorizează absorbția apei, electroliților, unor minerale: calciu, magneziu, fier. Rolurile florei intestinale în metabolismul vitaminelor și mineralelor Bacteriile intestinale sintetizează vitamina K și unele vitamine din compexul B (biotină, acid folic, acid pantotenic, mici cantități de B1, B2, B3, B6, B12). Ele contribuie la absorbția unor nutrienți (apă, calciu, magneziu, fier, vitamina K, lipide). Sunt implicate în reglajul nivelului de
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
suprafeței epiteliale împotriva lezării. Un deficit al oricărui tip de moleculă de semnalizare poate induce inflamația, care poate fi un precursor al bolilor inflamatorii intestinale. Alte roluri ale florei intestinale - Stimularea peristaltismului intestinal; - Metabolizarea unor carcinogeni (dar flora poate și sintetiza carcinogeni). EFECTE NEDORITE ALE FLOREI INTESTINALE Flora din intestine poate produce și efecte nedorite. Cele mai multe țin de fapt de dezechilibrele ei: - Reducerea numărului de bacterii benefice produce deficite vitaminice, tulburări digestive; - Proliferarea excesivă a unor germeni care în mod normal
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
ajung să determine îmbolnăviri local sau la distanță. Principalele mecanisme ale efectelor nedorite Există 5 mecanisme principale (dar primele trei sunt de importanță minoră): - Sinergismul bacterian dintre un component al florei și un patogen. Uneori un microb din flora intestinală sintetizează o substanță indispensabilă unui patogen. Alteori, un stafilococ penicilino-rezistent protejează un germen patogen de acțiunea antibioticelor. Competiția cu gazda pentru nutrienți. Bacteriile absorb o parte din substanțele nutritive. Ele folosesc mai ales nutrienți pe care organismul uman nu-i utilizează
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
contemplativ calm și un expresionist ultragiat și sangvin, un sacerdot al antropocentrismului și un iconoclast în plină criză de răzvrătire, toate aceste personaje se găsesc simultan și succesiv în sculptura lui Ion Vlad. Tocmai această dimensiune a sculpturii noastre, care sintetizează pe un spațiu relativ restrîns experiențe ale unei întregi istorii, face ca recuperarea artistului să fie acum imperativă. Și dacă acest semnal nu vine dinspre mediile profesioniste, ci dinspre consumatorul anonim de bunuri simbolice, faptele sînt cu atît mai relevante
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
total diferite de turismul practicat la 2 Mai. Cazarea la gazdă în Vama Veche reprezintă o opțiune pentru o minoritate de turiști, iar despre camparea pe plajă cu cortul nici nu poate fi vorba până la Revoluție. Dacă ar fi să sintetizăm, putem afirma, fără să greșim, că Vama Veche va conta pe beneficiile obținute din turism abia după 1989. Excepțiile despre care amintim sunt date de „tabăra și cantina clujenilor” și expedițiile de peste zi ale turiștilor din 2 Mai. Prezența taberei
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
la vecini. La rândul lor, vecinii procedau în mod similar. În acest fel, legăturile sociale și propensiunea către cooperare se întăreau, iar relațiile între localnici se consolidau (Tașcu-Stavre, 2011, p. 147). Odată tabloul perioadei de până la momentul 1989 completat, putem sintetiza diferențele dintre cele două localități astfel: • în 2 Mai: accesul și rezidența permise vor determina un flux al turiștilor relativ constant în zonă; plaja va reprezenta un punct de atracție și va fi utilizată în scopuri turistice; se vor face
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
și pentru că primii turiști sosiți cu cortul își procură mai degrabă independent resursele necesare petrecerii vacanțelor, fie pentru că în Vama Veche nu se găsea practic nimic, fie petru că era mai economic să utilizezi produsele cumpărate din magazinele de la oraș. Sintetizând trăsăturile contextului instituțional și al strategiilor de viață în zonă într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: accesul și rezidența permise vor crește fluxul de turiști („turism de curte”); plaja este utilizată în scopuri turistice și întreținută de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
60%. În tot acest proces de conservare a rentelor, un rol important consider că l-au jucat atât structura socială, cât și normele de la nivelul comunității: o comunitate mult mai omogenă în care continuă să predomine relațiile bazate pe încredere. Sintetizând într-un mod comparativ contextul instituțional și strategiile adoptate de cele două comunități analizate, constatăm următoarele: • în 2 Mai: creșterea fluxului de turiști („turism de curte”) permite liberalizarea reglementărilor urbanistice; modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
afecteze negativ interesele altora (vecini, comunitate, public) și să susțină un interes propriu și/ sau comun care poate ține de o nevoie proprie, de protejarea unei valori locale sau sti mularea dezvoltării (prin turism, de exemplu) (Tașcu-Stavre și Bănică, 2014). Sintetizând contextul instituțional și strategiile adoptate în cele două comunități într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: stabilizarea fluxului de turiști („turism de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri odată cu finalul acesteia. 4.2. Teoria evoluției și devoluției politice În terminologia antropologiei politice neoevoluționiste, care sintetizează mai multe linii teoretice anterioare începând cu Spencer (1877) și Weber (1922), evoluția politică se referă la: „(1) diferențierea și specializarea instituțiilor și rolurilor (pozițiilor) politice; (2) emergența și centralizarea autorității și puterii politice în aceste roluri și instituții și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și compararea lor cu documente sau alte izvoare istorice independente referitoare la trecutul acestora. Datele privind perioada obștii vechi au fost colectate începând cu anii ’20 și prezentate într-o diversitate de publicații asociate Școlii Monografice; majoritatea acestora au fost sintetizate de H. Stahl în cele trei volume ale Contribuțiilor sale. Doar informația strict relevantă va fi reluată aici; unele raționamente se bazează pe informații suplimentare către care se vor face trimiteri atunci când acest lucru este posibil. Lucrarea lui Stahl a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de pe urma noilor oportunități comerciale” (Popkin, 1980, p. 434). În continuare voi rezuma sub forma unui tabel concluziile legate de al doilea obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi este remarcabil, ceea ce, din motive de spațiu, va
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
gură de aer spiritului critic și scriitorilor mai emancipați, trecuți de la proletcultism la realismul socialist - un progres resimțit ca revoluționar, deși din perspectiva de astăzi diferențele sunt neglijabile. În articolul Modernism? din volumul Noi și neobarbarii există un paragraf care sintetizează cel mai bine atitudinea lui Petru Dumitriu față de modernism: "De ce mai era nevoie de Ťmodernismť? Căci în realitate, literatura nouă, a epocii noi, va fi realistă și socialistă, oricâtă cenușă au turnat peste această concepție conformiștii, dogmaticii, proletcultiștii și oricât
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
mărturisească, iudaic, mîntuirea prin nădejde", cedînd "ispitei creaturalului", "luînd în deșert numele Domnului" etc. Așa se explică și "măsluirea" experienței spirituale trăite, "organizarea" ei în funcție de criterii estetice sau, pur și simplu, de succesul imediat (de modă). În Concluzii, Mircea Vulcănescu sintetizează: "Paul Sterian a avut odată dar și a cedat "ispitei literare", pîngărind "darul", simulînd meșteșugul și substituindu-se creatural, pe sine, viziunii pentru care era pus să mărturisească"; el "aduce totuși istoriei spirituale a generației din care face parte o
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
care l-a făcut să prefere forma fragmentului și a aforismului; incapacitatea de a alege (subl. aut., - n.n.) din tot ce gîndea și scria, care l-a făcut să publice o mulțime de gînduri inutile sau repetate; reținerea de a sintetiza, construi, organiza, ce dă cărților lui un aer de bazare orientale arhipline de cîrpe vechi și draperii prețioase îngrămădite și amestecate în dezordine, sînt argumente valide în sprijinul bănuielii unei anumite lipse de imperium mental, reflex al slăbiciunii generale a
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
fac declarații pentru că, în urma acestor declarații, forțele implicate în restabilirea ordinii publice pot să reacționeaze în consecință. Această pasivitate din declarații generează și asemenea reacții. Eu mă uit la acest eveniment din cu totul alt unghi. Această formă de manifestare sintetizată în ideea de «Jos Băsescu» coincide în modul în care Victor Ponta și ai săi, respectiv baronimea PSD, tratează discursul public. Iar această coincidență nu poate să lase pasiv pe nimeni. Ce vedem sintetizat în ceea ce fac acești oameni, destul de
Cozmin Gușă cere decapitarea Jandarmeriei Române by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81710_a_83035]
-
alt unghi. Această formă de manifestare sintetizată în ideea de «Jos Băsescu» coincide în modul în care Victor Ponta și ai săi, respectiv baronimea PSD, tratează discursul public. Iar această coincidență nu poate să lase pasiv pe nimeni. Ce vedem sintetizat în ceea ce fac acești oameni, destul de puțini, din punctul meu de vedere, este foarte grav, a declarat Cozmin Gușă. În stradă sunt oameni de toate felurille, de la manipulați, la naivi, la o parte dintre ei care sunt anti-Băsescu. Dar apropo
Cozmin Gușă cere decapitarea Jandarmeriei Române by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81710_a_83035]
-
fac declarații pentru că, în urma acestor declarații, forțele implicate în restabilirea ordinii publice pot să reacționeaze în consecință. Această pasivitate din declarații generează și asemenea reacții. Eu mă uit la acest eveniment din cu totul alt unghi. Această formă de manifestare sintetizată în ideea de «Jos Băsescu» coincide în modul în care Victor Ponta și ai săi, respectiv baronimea PSD, tratează discursul public. Iar această coincidență nu poate să lase pasiv pe nimeni. Ce vedem sintetizat în ceea ce fac acești oameni, destul de
Cozmin Gușă cere decapitarea Jandarmeriei Române by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81709_a_83034]