26,430 matches
-
perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume lipsește din marile sinteze ale literaturii române din perioada interbelică (în foare încăpătoarea sa Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, unde găsești pe cine vrei și pe cine nu vrei, G. Călinescu nu-l pomenește decît în treacăt, pe motiv că, deși
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Malevici. Dar cum aceștia, până la urmă, au fiecare ceva specific, ne Întoarcem la Maia Martin, tânăra pictoriță care iubește toate culorile lumii, dar are vocația ineditului. Artistă caută formele esențiale, uneori Într-o presupusă geometrie a spațiului, alteori Într-o sinteză a unor elemente insolite, eliberând visarea și fantezia, Într-o simbioză interesantă a realului și imaginarului. Lumea ei este poetică, dar nu lipsită de umor. Liniile și formele din picturile Maiei tind spre fantastic, neținând seama de reguli stricte. Ea
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
un joc simpatic, făcându-ne părtași nu doar la compoziție, ci și la subiectul care este uneori năstrușnic, alteori adânc filosofic. Este stilul pictoriței constructivist? Expresionist abstract? Figurativ sintetic? Urmărindu-i creația pe parcursul anilor, este ușor de sesizat tendința către sinteză, permanența ținutei lirice și reluarea poetică a unei amprente onirice, feminine. Pictura ei este, În ultimă instanță, inconfundabilă. Pentru că dincolo de influențele firești, Maia Martin demonstrează un stil personal cu o admirabilă libertate a construcției. Stilizarea inteligenta, emoția lucidă, ideile Îndrăznețe
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
o Învățătură, o pildă. Povestea vorbei, a lui Anton Pann, a pătruns până departe În Țările Române, ca și culegerea de folclor În cele 10 volume a lui Iuliu Zanne (apreciată de Eminescu și Lucian Blaga). Dată fie puterea de sinteză pe care o induce termenul aforism, el a fost agreat și impus În toate limbile europene, de la greci citire, conținutul fiind apodictic. Cu alte cuvinte, aforismul rămâne o piatră de hotar În cultura unei națiuni, pe care nu numai cercetătorii
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță de absorbție, fiind o personalitate ce intersectează mari albii lirice. Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe canavaua unei concepții despre poezie. Lirismul sau curat și elevat, de o simplitate savanta, folosește un sever filtru cultural, poetul-receptacol impunînd tocmai prin forță originalității. Sub cupola acestei lirici, amestecînd mulți afluenți
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
fi să recurgă la o formă/formulă sfântă. Prima parte se intitulează Transsubstanțierea hyperionică a lumii și reproduce un text din Spațiul poetic eminescian (1982), mai precis Întregul capitol Luceafărul - spațiul absolutului. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvoltă „o sinteză de spații” (deopotrivă fizice și sufletești) care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) Între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. „Spațiile” descoperite de George Popa În cel mai de seamă poem eminescian sunt În număr
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
muzicală a comunei Belinț, dar și din celelalte culegeri realizate de Drăgoi în Banat și Transilvania. Concert Românesc, finalizat în iunie 1951, după mai multe etape componistice, reflectă acumulările și preocupările din acea perioadă, reprezentând, în acest sens, o adevărată sinteză a investigațiilor sale folcloristice, dar și o pagină contrastantă în raport cu ceea ce avea să definească, mai târziu, stilul avangardist al lui Ligeti, autorul Poemului simfonic pentru 100 de metronoame, dar și al coloanei sonore din filmul SF regizat de Stanley Kubrick
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
muzica bizantină<footnote Macarie Ieromonahul - Vai mie, înnegritule suflete!, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian putând fi considerat o sinteză melodică a acesteia: Ex. nr. 21: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
s p ă r u t e , mimesis/catharsis, se transformă În idee de manual elitist privind rezistența gândirii și a supraviețuirii. La Încheietura lor, apar nodulii bucuriei, biruinței, pe care Îi numesc aforisme. Zeci, sute, de asemenea formulări În sinteze, populează cartea; ele Însele pot fi adunate și publicate separat, ca În atâtea cazuri ale culturii lumii. Ceea ce este ingenios, irepetabil (ca la Emil Cioran Pe culmile disperării, ori ca la Petre Țuțea, judecățile riguros speculative În plan filosofic, religios
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
unde nu te gândești să o cauți. În progres!”, “America mi s-a părut a fi forma cea mai civilizată a inculturii”, „Omul se golește pe sine pe măsură ce Își extinde informațiile”. Multe alte formulări, (apoftegme), de o asemenea tărie a sintezelor, se circumscriu bătrâneții, cea care are o cohortă de metehne, coborându-l pe emițător din sfera de gheață a raționalului, la nivelul concretului oribil. În marginea situației implacabile, Paler a scris: “Nu mi-am imaginat că mai grav decât decadențele
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
de multă vreme. Domnia-sa este autorul unui studiu despre literatura fantastică a lui Eliade, apărut în Luceafărul, în ianuarie 1976. în același an publică volumul al II-lea din Scriitorii români de azi, în care e inclus capitolul de sinteză Mircea Eliade, judicios întocmit, atât informativ, cât și interpretativ. Monografia lui Eugen Simion Mircea Eliade un spirit al amplitudinii (1995) constituie un succes în exegeza eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
patologii de tip artrită reumatoidă etc. Pentru protezarea articulațiilor mici ale mâinii s-a dezvoltat o gamă variată de dispozitive implantabile (material, design, număr de componente diferite), unele cu rezultate chiar foarte bune. Lucrarea își propune să prezinte succint o sinteză a datelor din literatură legate de implanturile articulare pentru articulațiile mici ale mâinii, cu accent pe biomaterialele din care sunt realizate și rezultatele care au fost obținute de-a lungul timpului. De asemenea se au în vedere aspecte legate de
BIOMATERIALE UTILIZATE ?N PROTEZAREA ARTICULA?IILOR MICI ALE M?INII by MAGDALENA CARLA CORNECI () [Corola-journal/Science/84134_a_85459]
-
lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
contemplației noastre, Dumnezeu iese oarecum din El Însuși, își arată slava Sa, transfigurează sufletul și întreg universul prin energia Sa, prin luminile Sale, lumina taborică fiind strălucirea cea mai caracteristică a acestei energii divine. Aceste considerații vor sta în centrul sintezei palamite de mai târziu<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 392. footnote>. Dar întrebarea ce s-ar putea pune sufletelor profund religioase este aceasta: nu trebuie oare ca și omul să iasă oarecum din el însuși pentru a veni
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
drept un tot unitar. Contribuția lui George Enescu la dezvoltarea muzicii românești de cameră poate fi rezumată la două fapte de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat fenomenele prezente din sec. al XX-lea, obținând astfel sinteza organică a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în domeniul stilului de cameră. Și-a definit prin această viziune clară un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
divertimento neoclasic. În realitate, el ocolește ideea conflictului dintre entități tematice, în favoarea valorificării în forme de rigoare clasică tocmai a acelor substanțe tematice intuite și găsite de el. Părăsind orbitele cvartetului post romantic de specificitate universalistă, Andricu creează pe calea sintezei un tip de cvartet, care ar putea fi definit „cvartet popular”. Această orientare spre specificitate românească îi conferă Cvartetului op. 14 un fel de a fi neconfundat. Actualizarea acestei tendințe se va face odată cu ivirea cvartetelor de coarde semnate de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Sunt rănită de iubire. Dorința nepotolită a miresei după unirea cu Mirele ei la Sfântul Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum Introducere În debutul cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ne propune o sinteză a diverselor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței de Dumnezeu<footnote J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la Doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Editions Montaigne, Paris, 1944, p. 291. footnote>. În prima omilie a
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
e comună Tatălui și Fiului și Sfântului Duh<footnote Idem, Mărturisirea credinței ortodoxe, P.G., CLI, col. 766. footnote>. A. Halleux observă: Fiind totodată călugăr și preot, teolog și mistic, Palama a putut situa doctrina ființei și a energiilor în interiorul unei sinteze biblice și personaliste, hristologice și sacramentale, evitând astfel să-și închidă teologia în categoriile unei sistematizări filosofice, lucru care îi conferea acesteia o raționalitate mai înaltă<footnote André de Halleux, Palamisme et tradition, în rev. Irenikon, LIX (1975), nr. 4
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
comuniunea energetică>>; Dumnezeu este în întregime prezent în energiile Sale fără să-și părăsească ființa inaccesibilă<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 77. footnote>. Afirmațiile sinoadelor din secolul al XIV-lea nu sunt pur și simplu antilatine, ci ele alcătuiesc o sinteză corectă a Tradiției și pe linia patristicii răsăritene (Capadocienii, Macarie, Dionisie, Maxim, Ioan Damaschinul). Spiritualitatea isihastă este confirmată în perfecta sa ortodoxie. Sfântul Grigorie Palama nu intră deloc în tehnica isihastă, ci pune accentul pe vederea luminii divine, oferită întregii
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
muzicii de cult, în care un capitol va fi rezervat manuscriselor muzicale, dar acesta nu va putea cuprinde, din păcate, decât ceea ce se cunoaște până la această vreme, în urma unor inițiative personale și dimensiunile lucrării vor limita aceste prezentări la niște sinteze, fără a ajunge la prezentări analitice, utile cercetării și chiar vieții liturgice și creatoare și fără a se putea deschide spre fonduri inedite. Asemenea investigări au oferit mari surprize, cum a fost extinderea numărului de manuscrise muzicale românești din Athos
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
3 părți, fapt sugerat Încă din titlul dat de compozitor, O simfonie inspirată de Faust cu 3 schițe ale personajelor după Goethe: Faust, Gretchen și Mefistofel. Prima secțiune - cea care Îl Înfățișează pe Faust - este substanțială, constituindu-se ca o sinteză a Întregii simfonii deoarece multe dintre temele și motivele care apar se vor regăsi de-a lungul Întregii piese sub diverse prelucrări. Prima temă a părții Întâi Îl evocă, așadar, pe visătorul Faust aflat Într-o perpetuă căutare a adevărului
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Învățăturii, ci mai degrabă felul de a trăi În particular și În societate. Cu toate acestea, practica „excomunicarea”, adică expulzarea din sinagogă (minim). Pentru creștini În schimb era importantă atât Împărtășirea aceleiași Învățături - ca și sistem socio-cultural ce implica o sinteză și o atestare a apartenenței și crezului creștin În lume și În timp - cât și felul de a trăi acasă și În lume. Prezentarea ereziei și atitudinii ereticilor, așa cum este expusă de Egesip În pasajul citat și În altele redate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
referea la lucrarea omenească a lui Isus; și aceasta, probabil folosită În administrarea botezului, era Întrebuințată și În alte circumstanțe. Cele două formule, nu știm exact când și unde, s-au contopit În așa fel Încât s-a produs o sinteză, care constituia nucleul Simbolului apostolic, ce se regăsește la mulți scriitori creștini din cel de-al doilea și cel de-al treilea veac (ca de pildă Irineu, Adv. Haer. I,10 ; III,4). Cu toate acestea, diferitele formule, atât cele
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
iubirea de arginți, mânia, trândăvia, tristețea, slava deșartă și mândria. Mai târziu, unii dintre Părinții filocalici au unit slava deșartă cu mândria și au rămas astfel cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale răutății, am ajunge la trei: iubirea de arginți, iubirea de plăcere și iubirea de mărire: „pentru că tot ceea ce este din lume, adică pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
stimulul HCl) și de o digestie deficitară din cauza concentrației scăzute a bilei și sucului pancreatic în duoden. În hepatitele cronice și cirozele hepatice ca și în pancreatitele cronice deși stimuli fiziologici ai secrețiilor biliopancreatice (enterohormonii sunt eliberați în cantitate normală), sinteza bilei și sucului pancreatic sunt deficitare din cauza insuficienței hepatopancreatice. Așa se explică de ce există o digestie deficitară în aceste afecțiuni. Dietele ce se recomandă trebuie să-și propună fracționarea meselor cu reducerea cantității dar creșterea frecvenței meselor pentru a menține
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]