1,035 matches
-
o prospețime și o eleganță care impresionează și astăzi. Membrii grupării "Nabis" experimentau noi tehnici plastice. În opera sa, Vuillard concretizează teoriile despre pictură, despre autonomia formei decorative, expuse de nabiști. Influențat de arta japoneză, el practică un desen elegant, sinuos și o tratare bidimensională a suprafeței, în care predomină motivul decorativ (""Flori pe un cămin la Clayes""). Scenele intimiste rămân cele mai personale creații ale sale, pictorul alege interioare în care prezintă viața de toate zilele și care se desfășoară
Édouard Vuillard () [Corola-website/Science/318673_a_320002]
-
trece calea ferată Buzău-Nehoiașu și traversează localitatea Cândești. Apoi, în Sătuc, se întâlnește cu drumul județean ce duce prin Berca spre rezervația naturală „Vulcanii noroioși”. Dincolo de Sătuc, drumul trece prin Măgura și intră într-o zonă împădurită, unde traseul devine sinuos. În această zonă se întâlnește cu un drum care duce spre mănăstirea Ciolanu, peste dealul cu același nume. La aceeași intersecție, se află și un monument ce comemorează traversarea Carpaților prin pasul Buzău de către armatele lui Mihai Viteazul în 1599
DN10 () [Corola-website/Science/304123_a_305452]
-
această zonă se întâlnește cu un drum care duce spre mănăstirea Ciolanu, peste dealul cu același nume. La aceeași intersecție, se află și un monument ce comemorează traversarea Carpaților prin pasul Buzău de către armatele lui Mihai Viteazul în 1599. Parcursul sinuos continuă pe dealurile de pe malul drept al Buzăului până la Viperești, unde începe o porțiune dreaptă ce traversează platoul Cislău. În localitatea Cislău, trece podul peste râul Bâsca Chiojdului și se intersectează acolo cu un drum județean care duce spre Vălenii
DN10 () [Corola-website/Science/304123_a_305452]
-
satul Cioclovina, dacă sunteți cu mașina puteți conduce până în apropierea peșterii, iar dacă sunteți pe jos veți avea parte de o frumoasă drumeție de aproximativ cinci-șase kilometri. După o plimbare de-a lungul râului și un urcuș pe un drum sinuos veți ajunge pe un platou înconjurat de copaci și cu o vedere superbă asupra Parcului Natural, vedere care te lasă fără grâi preț de câteva momente. De jos, se aude zgomotul continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
deficiențele sistemului de ajutorare a celor fără posibilități, iar asociația sa are ca principal scop să contracareze aceste deficiențe. La puțin timp după înființarea asociației Colouche moare într-un accident de motocicletă în care percutează un camion pe un drum sinuos în apropiere de Cannes. Este înmormântat la Paris, iar la funerariile sale sunt prezente numeroase personalități franceze. Rând pe rând admirat, temut și denigrat, Colouche este considerat provocatorul anilor 80, fiecare apariție televizată a sa fiind așteptată cu mult interes
Coluche () [Corola-website/Science/313656_a_314985]
-
ul este un sport de iarnă în care o echipă de două sau patru persoane face o cursă pe o pârtie sinuoasă de gheață într-un vehicul pe patine, care atinge viteze de peste 130 km/h. În România există o singură pârtie de bob omologată de federația internațională de specialitate. Ea are o lungime de 1.500 de metri 13 curbe și
Bob () [Corola-website/Science/300521_a_301850]
-
veșnica-i paradă” George Filip de-a lungul a 36 de ani de trudă literară a publicat un număr de 30 de volume de poezie. Răsfoind, azi, câteva dintre tematiciile cărțiior sale, vom găsi reflectat în ele însăși destinu lui sinuos, ce i-a marcat viața: „Anotimpul legendelor”, publicat la București, 1976. Au urmat apoi cărțile publicate în exil: „Poeme pribege”, „România în exil”, „O fugă din hazard”, „Era confuziilor”, „Poèmes sur feuille d'érable”, „Poeme îndoliate”, „Văd lumina”, „Singur împotriva
Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul Bordei Verde), lipsa alimentării localităților cu gaze naturale și lipsa sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare. Evoluția istorică a locuirii pe actualul teritoriu al comunei Bordei Verde este una sinuoasă, neuniformă și cu multe discontinuități, modelată fiind de evoluțiile politice, economice și sociale generale din spațiul Câmpiei Române. În neolitic a fost o foarte însemnată locuire, urmată de dovezi sporadice până pe la mijlocul veacului al XIX-lea și de o dezvoltare
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
reduce în dimensiuni până la câțiva zeci de centimetri, foarte greu de trecut. Galeria de acces se sfârșește în Cursul Nordic care în amonte se prezintă ca o galerie de dimensiuni medii întreruptă de câteva săli. În aval continuă la început sinuos și sfârșește într-un sifon impermeabil. O laterală fosilă frumos ornată depășește sifonul și interceptează iar activul debușând în Sala Mare (107/24 m). Urmează o galerie terminată cu Sifonul 2. Și acesta poate fi evitat pe o galerie largă
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
2. Și acesta poate fi evitat pe o galerie largă care dă acces în Sala Argilei de mari dimensiuni (57/24 m). Din această sală pornesc mai multe galerii de dimensiuni diferite. Cursul de apa merge pe una strâmtă și sinuoasă care se adâncește brusc ca să se termine într-un sifon impenetrabil la -162 m., adâncimea maximă a peșterii. O altă galerie ce pleacă din Sala Argilei este Marele Meandru, un labirint compicat din care se desprinde Galeria Marilor Lacuri care
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
coraziunii și chiar a dezagregării. Eflorescențele întâlnite mai ales în deșerturile cu roci argiloase și mâloase, provin din cristalizarea superficială a sărurilor solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate de șiroire, concentrează în zonele depresionare cantități mari de produse dizolvate, precum și nisipuri și argile. La secetă are loc o deplasare ascendentă a apei, iar produsele dizolvate recristalizează la suprafață, sub forma unei cruste calcaroase
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
lăsându-le apoi să cadă pe versantul adăpostit, care este o pantă de acumulare. De multe ori capetele mai multor barcane se contopesc și dau naștere unui lanț de barcane, așezate perpendicular pe direcția vânturilor dominante, având aspectul unei creste sinuoase. Prin continua spulberare a nisipului de pe suprafața expusă și acumularea de pe partea concavă, barcanele au o mobilitate deosebită, deplasându-se în direcția vântului cu câțiva zeci de metri pe an. Abundența lor în Asia Centrală și Mauritania este legată de constanța
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
căpătat denumirea de Cloaca Maxima. Traseul ei inițial urmărea cursul de apă care se scurgea prin porțiunea mlăștinoasă a luncii Tibrului, și pe care inginerii lui Tarquinius l-au reprofilat și consolidat cu ziduri laterale, menținându-i însă cursul relativ sinuos. Din punct de vedere tehnic, lucrarea inițială nu reprezenta o lucrare de canalizare ci una de reprofilare și regularizare a unui curs de apă. Unii arheologi conderă eronată cronologia conform căreia execuția inițială a canalului a avut loc în perioada
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
cea care inevitabil avea o secțiune insuficientă care trebuia mărită. Astfel, chiar dacă ar fi existat ziduri ale canalului, acestea ar fi trebuit dărâmate pentru lărgirea secțiunii. În sfârșit deși are anumite curbe, traseul actual al canalului este mult mai puțin sinuos decât traseul natural al unui mic râu într-o zonă de luncă. De aceea, este evident că multe părți ale traseului inițial au fost abandonate și rectificate ulterior, atât din motive hidraulice cât și pe considerente urbanistice. Pe măsură ce orașul se
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
are versuri în care fetele se confruntă direct. „Stickwitu” nu mai are ca temă sexualitatea, piesa fiind o balada R&B romantică, ca și „How Many Times... How Many Lies”, ce a fost descrisă de IGN ca fiind „un bocet sinuos”. Independența feminină este adusă în prim-plan în „I Don't Need a Mân” și „Wait a Minute”.
PCD () [Corola-website/Science/312757_a_314086]
-
sectoare distincte: în primul sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, pană la confluența cu Minișul îi desparte de Munții Semenic care domină împrejurimile cu relieful sau înalt (vârful Piatra Goznei 1447 m.). În al doilea sector, limita urmează linia sinuoasă a contactului dintre calcare și rocile care nu carstifică, șisturi cristaline și granit, din care sunt alcătuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Ilfov, la nord de București, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri și fiind înconjurat de o perdea deasă de păduri rămase aici mărturie a vechiului codru al Vlăsiei. Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase așezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arhelologice s-a dovedit continua și intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică, o așezare
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
teritorii din regiunile istorice Maine și Anjou. Componenta geografică cea mai pregnantă a regiunii este coasta sa. Cu o lungime de 2800 km, aceasta este aproape de două ori mai lungă decât distanța în linie dreaptă dintre punctele extreme. Fiind foarte sinuoasă, există un număr mare de golfuri, estuare și insule. În partea de nord, coasta este mult mai abruptă decât în partea de sud, dar o caracteristică generală este succesiunea de faleze stâncoase și golfuri cu plaje de dimensiuni variate. Porțiunile
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
cu o lățime medie a albiei între 4 și 12 m. În porțiunea în care aspretele este prezent, albia râului este acoperită cu pietre, pietriș, nisip și argilă, și are o lățime medie de circa 8 m, și un traseu sinuos. Adâncimea medie a râului este de 12-20 cm, variind între 1,5 m în gropile cele mai adânci și câțiva centimetri în ochiurile apei. Sedimentul este format din 54-86% piatră, bolovani și argilă, 14-46% pietriș și nisip, și mici cantități
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
de 2400 de hectare: „vatra satului” ocupă aproximativ 200 de hectare. Este așezat pe drumul care leagă comunele Moțăței și Plenița, la 34 km nord de Dunăre și de Calafat. Este străbătut de pârâul Cristalinul (sau Balasanul) care, din cauza mersului sinuos, este poreclit de localnicii olteni „Coțobâțul”. De-a lungul văii părâul dă naștere unor bălți (Balta Ticăi, Balta Fevroniei, Balta Grădinarului ș.a.) și mlaștini pline de papură, broaște și pești care vara se transformă într-un rai al gâștelor și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
pe hărțile vechi sub numele de Hotara. Acest deal are versanții foarte lini, depășind în lungime un kilometru în aval de sat. Înspre nord vest se desprind: Cremenița și Grindul. Culmea munților care marchează și cumpăna apelor, urmează un drum sinuos marcat de: Vîrful Comorîșniței (1015 m), Vîrșețu Mare (1052 m), Curmătura Băniei (1068 m), Domăneasa, Vîrful Răspunsului (915 m). Fenomenul carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea sudică. Cleanțurile care străjuiesc Valea Mare, porțiunile înguste cum sunt Cheile
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
fost cel intitulat "Lucrătorul" - cel care reprezintă un bărbat cu șapcă și cu șorț. După atitudine, personajul transmite neliniștea sa legată de un conflict de muncă sau, probabil, o nedreptate care i s-a făcut. Lucrarea este executată cu linii sinuoase, consistente fapt care dă picturii o lipsă de claritate evidentă. În picturile "La nicovală" și "Fierarii", Băncilă folosește o tehnică aspră, cu linii care delimitează mai mult formele decât să definească contrastele de lumină și umbră. Nervozitatea execuției creează impresia
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
est de Crimeea și Caucaz. Este, de asemenea găsit în Franța și părți din Europa Centrală, inclusiv România și Republica Moldova. Este un arbore mic (de până la 10 metri înălțime), cu o coroană largă, uneori arbustă. Trunchiul este de multe ori sinuos. Lăstarii tineri sunt puternic pufoși. Frunzele au 5→10 cm lungime, foarte variabile în formă și dimensiune, cu 4-8 perechi de lame contondente sau ascuțite, de culoare verde închis, până la sub gri-verde. Cupola din jurul ghindei, de asemenea este pufoasă.
Stejar pufos () [Corola-website/Science/332609_a_333938]
-
din 1963 este traducerea toponimului turcesc. Locuit în exclusivitate de români care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor domestice și apicultură. Are Școală și Biserică. Este situat pe versanții unui pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul „Sf. Ilie” , a suferit din cauza cutremurelor secolului trecut; 1940
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
în acest culoar cu o deschizătură maximă de 500-1000 m în zona cuprinsă între Poarta Sălajului-Românași-Păușa reprezintă cele mai bune terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]