1,118 matches
-
afective a sinelui depinde de certitudinea pe care indivizii o au despre ceea ce sunt ei. În alți termeni, cu cât această componentă este mai puternică (stimă de sine pozitivă), cu atât ea este mai stabilă și mai insensibilă la variațiile situaționale; cu cât această componentă este mai puțin puternică (stimă de sine negativă), cu atât ea este mai instabilă și deci mai sensibilă la caracteristicile situaționale. Metodele de analiză a stimei de sine sunt bazate în special pe autoevaluare și introspecție
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
stimă de sine pozitivă), cu atât ea este mai stabilă și mai insensibilă la variațiile situaționale; cu cât această componentă este mai puțin puternică (stimă de sine negativă), cu atât ea este mai instabilă și deci mai sensibilă la caracteristicile situaționale. Metodele de analiză a stimei de sine sunt bazate în special pe autoevaluare și introspecție. Din aceasta cauză unii autori consideră că stima de sine are un caracter inobservabil iar analiza ei o fiabilitate scăzută. Dacă considerăm că stima de
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
uman. Acțiunea mediului poate fi nemijlocită (alimentație, climă) sau mediată prin intermediul formelor de adaptare umană (activități dominante, tip de organizare socială, nivel de trai, grad de cultură și civilizație). Dacă acestea vin din imediata apropiere a individului (obiectele, persoanele, contextual situațional), ele vin din mediul proximal; dacă vin de la distanță, ele constituie mediul distal. Din perspectiva problematicii dezvoltării ontogenetice, este extrem de important de subliniat că accentul nu se pune pe simpla absență sau prezență a factorilor de mediu, ci pe măsura
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
stea ore în șir în fața televizorului, iar celălalt îl ceartă, copilul răspunde contrariat: „De ce mă cerți? Mama mi a zis că pot să mă uit la televizor cât doresc eu!” Important este ca părinții să adopte stiluri parentale adecvate contextului situațional și ca ambii părinți să se situeze pe „aceeași lungime de undă” în ceea ce privește stilul adoptat la momentul respectiv. Nivelul ridicat al dezacordului între stilurile parentale atrage de la sine eșecul școlar. Prin urmare, familiei îi revine un rol deosebit de important în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
conform etapelor de dezvoltare a comportamentului moral (Kohlberg) și amplifică etapele stabilite de Piaget. Caracteristic reprezentărilor sunt deci aptitudinea lor de a transforma un concept Într-o acțiune (obiectivarea sa) precum și interpretarea corectă a acțiunii, consecutiv sensibilității comportamentale la contextul situațional și adaptabilității sale la situațiile concrete de viață. De aceea, pentru S. Moscovici, reprezentările se nasc din viață și impun vieții o anumită conduită, omul nefiind altceva decât o copie a reprezentărilor sale. Cum supraviețuirea organismului și integrarea sa adecvată
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
victima inițiază și participă la actul agresional; victime slabe sub aspect biologic, conformarea executării acțiunii agresionale este rezultatul neputinței biologice de a se împotrivi; victime slabe sub aspect social; Hans von Hentig elaborează următoarea clasificare pornind de la rolul unor elemente situaționale specifice victimelor în comportamentul lor: victime nevârstnice, psihologia acestora fiind afectată de lipsa de experiență socială și de lipsa forței fizico-morale care să le permită opunerea de rezistență agresorului; victime femei, care devin cu precădere subiectul pasiv al infracțiunilor sexuale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
persoană derivă personajul. Orice persoană este o ființă conștientă de sine, dotată cu voință și libertate, atribute puse sub semnul responsabilității. 3) Personajul: este ilustrarea persoanei. Acesta simbolizează persoana fiind o „similipersoană”. Personajul are o utilizare formal-externă, desemnând anumite semnificații situaționale precise ale persoanei. 4) Personalitatea: concentrează o organizare structurală de factori care se integrează într-o unitate spațială și care este dotată cu o continuitate temporală. Personalitatea unui individ se poate modifica, însă identitatea sa rămâne neschimbată. Ea este dată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicală studiază toate aspectele medicinei în care se găsesc implicate semnificația, conștientă sau inconștientă, a relațiilor subiectului cu situațiile și cu celelalte persoane. b) Metodele Acestea urmăresc elucidarea situațiilor și eventuala lor transformare într-o direcție favorabilă relațiilor umane și situaționale în raport cu interesele bolnavului. c) Câmpul de aplicare Acesta cuprinde întreaga medicină, cu toate ramurile sale, în măsura în care privește relația bolnavului cu medicul și personalul de îngrijire medicală, cu medicina și instituțiile terapeutice, cu mediul general de viață a bolnavului. Semnificația psihologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în continuitatea aceleiași tradiții moderniste - în sensul în care am definit-o anterior 20. McGee a realizat un model mai integrat și mai interdependent decât cele descrise mai înainte, punând cap la cap cinci categorii de teorii și tehnici: analiza situațională; teoria tehnologică a obiectivelor; tehnicile de selecție a conținuturilor; teoria experiențelor de învățare; teoria evaluării și aprecierii performanțelor de învățare. A rezolvat un fel de teorie generală și abstractă a construirii curriculumului, cu vădite ambiții de universalitate. Modelul lui McGee
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considere lumea sa. Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care o consideră a sa, mai ales în limbajul actorului social, în cuvintele și expresiile pe care le folosește. Vorbirea este dependentă de contextul social, fie el implicit (social-istoric, situațional), fie explicit, încurajând anumite expresii, sintagme, cuvinte, corelate cu gesturi și mimici adecvate, impunând un anumit stil de comunicare. Tatiana Slama-Cazacu (2000) invoca „forța”, „puterea” limbajului derivând dintr-o ideologie dominantă care-și propune să schimbe sau să instituie în numele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de viață, la o realitate care-l obligă să procedeze așa cum dictează ea. Identitatea nu poate fi atunci decât socială (Chauchat, 1999), ea se construiește numai prin raportare la lume, prin legături sociale cu ceilalți, cu contextul, fie el instituțional, situațional, familiar, cunoscut lui, fie mai larg, social și cultural, direcționând funcționarea și articularea instituțiilor. Iar cum indivizii sunt înclinați să-și construiască o identitate socială pozitivă, ei vor dori să acționeze eficient în interiorul instituțiilor date, iar în acest scop se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt puternic ideologizate (vezi Deconchy, 1989), proclamând un „adevăr” universal, științific, unic, toate explicațiile și acțiunile poartă amprenta acestei specificități. În aceste condiții, discursul identitar al individului traduce modul în care acesta s-a implicat în problemele comune, de la cele situaționale, instituționale, până la cele naționale, ca proiect social global. Subiectul social își construiește discursul pornind de la „starea de fapt” și-și organizează strategia țintind către sfere din ce în ce mai largi, însușindu-și discursul identitar dominant, unificator, național (Gavreliuc, 2000). Produsul final se prezintă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tratată într-o manieră „obiectivă”, inserată între altele într-o manieră „neutră”. Sensul e acesta: contextul este important, dar nu hotărâtor. Ceea ce vreau să prezint în continuare este modul în care un anumit context global (social, ideologic), precum și cel concret, situațional pot determina formarea unor anumite reprezentări sociale, dirijate, „comandate” de specificul acestui context. Despre rolul contextului Serge Moscovici a spus-o primul: reprezentările sociale sunt „aspecte ale mediului social”; ele sunt produse de contextul social, generate în mod colectiv. Reprezentările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu-i dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un context social-global, ideologic, precum și la un context imediat, situațional, ce construiesc împreună o anumită realitate social-istorică în care-l „învelesc” pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive, să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celorlalți, de ideile pe care le împărtășește împreună cu alții. Specific acestui tip de gândire este faptul că, în operațiile cognitive, se utilizează credințele colective și reprezentările sociale pe care individul le-a dobândit, frecventând un anumit context social, ideologic și situațional. Implicarea ideologică, raporturile sociale influențează capacitatea individului de a judeca și evalua, marchează dezvoltarea sa cognitivă. Gândirea socială este deci impregnată de istoria morală, culturală, economică a grupului social, o ancorează, o particularizează. Homo sapiens este totodată și un „homo
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
consecințele respectivului decret, ce-au ființat pe parcursul a 23 de ani, afectând trebuințele umane de bază - nevoile fiziologice și de siguranță (Maslow, 1968)? Ce-a însemnat să fii femeie în timpul „regimului Ceaușescu”? Vom încerca, în consecință, un decupaj în contextul situațional al trecutului apropiat privind modificările statutului femeii în regimul comunist, cauzele și consecințele interzicerii avorturilor în România în perioada 1966-1989. Premise ideologice În mod declarat, Revoluția bolșevică (1917) trebuia să aducă schimbări fundamentale în statutul femeii, considerată, în condițiile societății
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
majoritatea foștilor deținuți politici intervievați, ancheta a constituit primul eveniment traumatic 1 (eveniment dureros situat în afara experienței umane obișnuite) pe care l-au trăit. Evenimentele la care au participat în decursul anchetelor au cuprins cea mai mare parte a factorilor situaționali ce duc la elaborarea traumei, considerați astfel de Green (1993): 1. amenințarea integrității corporale și a vieții (peste 80% dintre mărturii cuprind referiri la astfel de amenințări); 2. vătămările sau rănirile corporale severe; 3. a fi supus unei răniri sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vârste au spus fie că nu știu mai nimic despre fenomenul închisorilor politice, fie au emis opinia că „au făcut ei ceva rău, altfel nu erau închiși”. Structuri ale discursului foștilor deținuți politici Concepția analizei Întrucât unele teme sau elemente situaționale apăreau frecvent în interviuri, am considerat utilă efectuarea unei analize structurale a discursului acestor persoane. Pentru acest scop, au fost alese aleator un număr de 10 dintre cele 20 de interviuri realizate. Am considerat potrivită efectuarea unei analize structurale întrucât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezvoltarea capacităților senzoriale și perceptive, se structurează noi forme ale memoriei și imaginației care determină dimensiuni complexe ale trăirilor anticipative și fantastice. Perceperea realității este încărcată emoțional și alimentează imaginația, comportamentele și strategiile cognitive ce utilizează o simbolistică amplă, ancorată situațional în realitatea înconjurătoare, imprimând perioadei preșcolare acea unicitate cunoscută sub numele de vârsta de aur a copilăriei. Dezvoltarea imaginației îi permite copilului să descopere că, imaginar, el poate să se transpună în orice situație, chiar și fantastică, dar, ulterior, să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gestica etc.); - manifestările neurovegetative sau rezonanțele vegetative ale activității psihice: modificarea bătăilor inimii, a respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc. Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă, structurată (folosind o grilă de observație) sau nestructurată, în condiții naturale sau artificiale, transversală sau longitudinală. Această metodă are marele avantaj că este la îndemâna oricărui specialist și oferă posibilitatea de a surprinde fenomene psihopedagogice, fie în modul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de activități; câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de teste obiective de personalitate ar fi: - teste de asociație verbală; - teste pe bază de probe perceptive; - teste de apreciere a umorului; - teste de perseverare - senzoriale, motrice, motrice alternantă, asociativă; b) teste situaționale - urmăresc implicarea subiectului în situații cât mai apropiate de realitate pentru a‑i observa reacțiile firești, încercându‑se evitarea condițiilor artificiale de laborator; c) teste proiective - accentuează rolul inconștientului ca un sistem de structuri afective, cognitive și motorii, care influențează
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație, iar inteligibilitatea le este redusă; nu reușesc să‑și însușească scris‑cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; - gândirea lor este concretă, situațională, cu limitări la rezolvări de tip mecanic, nu pot înțelege relațiile spațiale dintre obiecte; toate acestea fac ca la sfârșitul dezvoltării lor să nu poată depăși mecanismele gândirii conceptuale și modurile de operare mintală specifice unui copil normal ajuns la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintal întâmpină dificultăți atât în înțelegerea contextului în care se desfășoară conduita verbală, cât și în plasarea comunicării într‑un context organizat. Dacă avem în vedere cele trei straturi contextuale, și anume: contextul total, care nu este identic cu contextul situațional, contextul explicit, care este mai evident în limbajul oral, și contextul verbal sau discursiv, de natură strict lingvistică, observăm că ele nu sunt organizate în comunicare la deficientul mintal și nici nu apar bine delimitate. Atunci când tulburările de limbaj apar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă jenă sau un disconfort, ele generează o stare de rău intensă, cu sentimente de panică situațională sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce - chiar neliniștit fiind - la o petrecere, dacă știe că va întâlni acolo câțiva prieteni care îl securizează, fobicul social nu este capabil să facă acest lucru; când o persoană cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
convingător referitor la caracterul cronic al acesteia. Evitând să se confrunte, subiectul își păstrează și își întărește convingerea că a reușit foarte bine să evite un pericol real. Se poate vorbi despre două tipuri de evitări care se întrepătrund: - evitări situaționale, destul de des întâlnite, în care pacientul renunță să înfrunte contextele sociale; - evitări „subtile”, apărute atunci când subiectul a putut sau a trebuit să se confrunte cu anumite situații dar nu poate să meargă până la capăt în asumarea riscului. In mod frecvent
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]