414 matches
-
sigur și indubitabil” pe care se va încerca fondarea certitudinii științei. Ce este gîndirea despre care se vorbește în Meditația a -II-a ? Gîndirea, sau mai bine spus, res cogitans este definită în două moduri diferite: primul, ca «mens, sive animus, sive intellectus, sive ratio», cu excluderea explicită a imaginației și a sensibilității; al doilea, ca un lucru «dubitans, intelligens, affirmans, negans, volens, nolens, imaginans quoque, et senties», înțelegînd așadar, de data aceasta, că sensibilitatea și imaginația fac parte din gîndire. Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
indubitabil” pe care se va încerca fondarea certitudinii științei. Ce este gîndirea despre care se vorbește în Meditația a -II-a ? Gîndirea, sau mai bine spus, res cogitans este definită în două moduri diferite: primul, ca «mens, sive animus, sive intellectus, sive ratio», cu excluderea explicită a imaginației și a sensibilității; al doilea, ca un lucru «dubitans, intelligens, affirmans, negans, volens, nolens, imaginans quoque, et senties», înțelegînd așadar, de data aceasta, că sensibilitatea și imaginația fac parte din gîndire. Descartes procedează la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
prin arta icoanelor; tocmai de aceea, frumusețea icoanei poate fi mai ales apreciată în interiorul unui templu cu lumânări care ard și dau naștere în penumbră la re‑ flexe infinite de lumină. În această privință Pavel Florenski 53 scria: aurul ma‑ siv, greoi, în lumina difuză a zilei prin lumina tremurătoare a unei lămpi sau a unei lumânări prinde viață, pentru că strălucește în mii de scântei făcân‑ du‑ne să presimțim alte lumini nepământești care umplu spațiul ceresc. În occident, punctele de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Nicolae Milescu, traducătorul din limba greacă al Vechiului Testament versiune ce va sta la baza Bibliei de la București (1688)-, ambasadorul Regelui Soare l-a îndemnat să scrie, pentru mai buna cunoaștere a raporturilor între dogma catolică și cea ortodoxă, Enchiridion sive Stella Occidentalis Occidentali Splendens (Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului): "Am fost surprins să găsesc un om scrie Arnauld de Pomponne , așa vecin cu Tartaria, dar atît de instruit în limbi și cu o cunoaștere atît de generală asupra tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care învățaseră tot acolo, i-au desăvârșit deschiderile spre cultura occidentală a vremii, eminamente barocă. Anii de școală - la Constantinopol a avut profesori celebri, precum Ioannes Kariophiles și Gabriel Blasios, cel pe care îl va evoca mai târziu în Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens („meus olim professor in urbe imperatoria”), manualele - mai toate prelucrări după tratatele lui Teofil Coridaleu - l-au pus pe Milescu în posesia principalelor instrumente cu care manevrau intelectualii timpului, făcând din el un cărturar complet, chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
să lămurească, în calitatea lui de ortodox (căci rușii, interogați în aceeași problemă întârziau să răspundă) chestiunea transsubstanțierii, adică a prefacerii pâinii și a vinului de împărtășanie în trupul și sângele lui Hristos. Textul, în greacă și latină, este Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens..., elaborat la Stockholm în februarie 1667 și tipărit în 1669, la Paris, de Antoine Arnauld și Pierre Nicole în cartea La Perpétuité de la foy de l’Église Catholique touchant l’Eucharistie, défendue contre le livre du
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
ca evoluția graduală a interacțiunii și integrării economiilor și soci etă ților din lume. Alți autori con sideră globalizarea ca fiind „un stat al lumii care implică rețele de interde pendență la distanțe multicontinentale“ . Aceste rețele trebuie să fie exten sive spațial, reușind, astfel, să interacționez e p rin fluxurile de capital finan ciar, fluxuri de servicii, bunuri, informații, ide i și oameni. Dar simplele legă turi și interdependențe regionale nu pot fi con sid erate globalism. Pentru a fi considerată
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ese de cele mai multe dintre gu verne și de Fondul Monetar Internațional (FMI), ca re au promovat liberali zarea conturilor de capital în țările în dezvol tar e de la începutul anilor 1990. Băncile și firmele naționale care au promovat a gre siv liberalizarea financiară în Thailanda și Coreea, în aceeași perioadă, er au sigure că vor avea de câș tigat. Dar, acum, este evident că, având în ved ere că multe dintre aceste firme tât în S.U.A., cât și în alte părți
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
să se î mpr umute pentru a cumpăra aceste obligații atașate. Cum acestea aveau o dobândă mai înaltă decât a împrumutului, plasamentul era generator de substanțiale profituri. Băncile au participat la acest „joc“, creând acele „vehicule pentru investiții de structură“ (SIV - Structure investment vehicles), ca pro priile lor canale de investiții. Pentru a se as igu ra contra oricărui derapaj, ele și-au acoperit activele prin intermediul a ceea ce s-a numit CDS-uri (Credit Default Swaps), acele produse derivate ce acoperă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dezvoltat o varietate de noi tehnici, pentru a tra nsfera riscul de creditare către alți investitori, precum fondurile de pen sii și cele mutuale, care erau dornice de profit. Ele au cerut, de asemenea, v ehi cule de investiții structurate (SIV) pentru a și păstra pozițiile în bilanțuri. Din 2000 până la mij locul lui 2005, valoarea de piață a locuințelor ex istente a crescut cu peste 50 % și s a declanșat, astfel, o frenezie a construcțiilo r. Merrill Lynch es tima
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ă de un dolar din acti vele nete pentru fiecare dolar investit. Acest eveniment, la rândul său, a declanșat un volum mare de răscumpărări ale fon dur ilor de pe piață monetară, fără precedent în S.U.A., asemenea unor adevărate retrageri ma siv e și rapide a depunerilor bancare - forțând managerii fondului să lichideze active le pe piețe nelichide. În timp ce presiunea asupra fondurilor nu a fost uniformă, probleme au apărut și pe pi ețe le de bilete la ordin negaran tate, emise de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Siretului având dimensiuni diferite, legate de sistemul de săpături. În prima secțiune, notată cu SI, au fost descoperite șapte morminte, iar în cea de a doua, SII, de asemenea 7 morminte, în secțiunea III - (SIII) 24 de morminte și în SIV încă 12 morminte. Așadar, în campania anului 1967, desfășurată în continuarea cercetărilor de la necropola I, s-au descoperit 50 de morminte de înhumație și de incinerație. În anul următor, 1968, au continuat lucrările în alte patru secțiuni, SV-VIII, în care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1968, au continuat lucrările în alte patru secțiuni, SV-VIII, în care s-au descoperit și cercetat încă 99 de morminte, din care unul (M. 149) era din epoca bronzului. În secțiunea V, situată în continuarea secțiunii IV din anul precedent (SIV), în partea de nord, au fost descoperite 32 de morminte, în cea următoare SVI s-au mai descoperit încă 31 morminte, în secțiunea VII au fost cercetate 31 morminte iar în ultima secțiune, notată cu SVIII, au fost descoperite 11
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lor direcți: ei puteau să fie tributarii, prin iradiație, ai unor forme culturale harappiene, care se păstraseră în regiunile excentrice, cruțate de primele valuri ale arianizării. Aceasta ar explica faptul următor, în aparență straniu: cultul Marii Zeițe și a lui Siva, falismul și dendrolatria, ascetismul și Yoga etc. Apar pentru prima dată în India ca expresia religioasă a unei înalte civilizații urbane, aceea a Indusului - în timp ce majoritatea acestor elemente religioase sunt, în India medievală și modernă, caracteristicile devoției "populare". Desigur, a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vorba de furia capricioasă și irațională a unui zeu al fertilității contra propriei sale creații, viața sub toate formele sale. Concepții asemănătoare de ambivalență divină se întâlnesc și în altă parte; ele vor fi elaborate mai ales în hinduism (cf. Siva, Kălî). Faptul că rolul lui Telipinu a fost menit, de asemenea, zeilor furtunii și soarelui și anumitor zeițe - deci, în mare, divinităților guvernând diverse sectoare ale vieții cosmice - demonstrează că acest mit se referă la o dramă mai complexă decât
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acel ganz, andere al lui Rudolph Otto). Coexistența atributelor contradictorii, iraționalitatea unora din actele sale, îl deosebesc pe Iahve de orice "ideal de perfecțiune" la scară umană. Din acest punct de vedere, Iahve seamănă cu unele divinități ale hinduismului, cu Siva, de exemplu, sau cu Kălî-Durgâ. Dar cu o deosebire considerabilă: aceste divinități indiene se situează dincolo de morală, și cum modul lor de a fi constituie un model exemplar, credincioșii lor nu pregetă să-i imite. Dimpotrivă, Iahve acordă cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la nord (i. E. Himalaia). El e exclus de la sacrificiul soma și primește doar ofrande alimentare care sunt azvârlite pe pământ (hali) sau resturi de oblațiuni și ofrande sacrificiale vătămate (Sat. Br., 1,7,4,9). Epitetele se îngrămădesc: e numit Siva, "grațiosul", Hara, "distrugătorul", Samkara, "salvatorul", Mahădeva, "marele zeu". Potrivit Vedelor și Brahmanelor, Rudra-Siva pare o epifanie a puterilor demonice (ori cel puțin ambivalențe), populând spațiile sălbatice și pustii; el simbolizează tot ce este haotic, periculos, imprevizibil; inspiră teamă, dar misterioasa
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a lui Rudra-Siva. Trebuie să nu uităm niciodată că imnurile vedice și tratatele brahmanice au fost compuse pentru o elită, aristocrația și preoții, și că o parte considerabilă a vieții religioase a societății ariene era riguros ignorată. Totuși, promovarea lui Siva la rangul de Zeu Suprem al hinduismului nu poate fi explicată prin "originea" sa, fie ea anariană ori populară. E vorba de o creație căreia îi vom judeca originalitatea analizând dialectica religioasă indiană, așa cum apare ea în reinterpretarea și revalorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Naturii (prakrti) constituie obiectivul filosofici Sârnkhya. 44 Tot astfel în Mundaka II, I, 2, purusa e mai presus de aksara, "imuabilul", adică prakrti; cf. H. von Glasenapp, op. Cit., p. 123. 45 Trăsătura distinctivă a Svetăsvatăra Up. Este totuși devoțiunea pentru Siva; cf. M. Eliade, Le Yoga, pp. 127-128. Capitolul X ZEUS și RELIGIA GREACĂ 83. Teogonie și lupte între generații divine însuși numele lui Zeus îi proclamă natura sa: el este. Prin excelență, un zeu celest indo-european (cf. § 62). Teocrit (IV
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sub debita discretione in vita sua dispensandi habet potestatem, ita facultates Ecclesiae viduatae post mortem Episcopi penes oeconomum integrae conservari jubentur futuro successori ejus Episcopo; quoniam res et facultates ecclesiasticae NON IMPERATORUM ATQUE REGUM POTESTATE SINT ad dispensan-dum vel invadendum, sive diripiendum, sed ad defensandum atque tuendum. Aceleași lucruri le scrie acest renumit Episcop direct regelui Carol cel Pleșuv, ep. XXIX, și același lucru repetă în diferitele scrisori ale sale, cum ar fi în cea de-a XXI-a și de-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
quotiescumque negotium ecclesiasticum peragendum erat, Episcopus Cleri consilium, convocata Synodo, expetebat. Gratiani Canones etc. De Gelasio C. XLVI. 290 Postea vero primum factum, ut Presbyteris ruralibus, quos parochos adpellabant, bonorum amministrationem concederent, eorumdemque exemplo Presbyteris illis, qui in Civitatibus titulos, sive Ecclesias regere dicebantur. Id etiam totum constat ex Concilio Aguthensi, cui praefuit idem Caesarius anno 506, prasertim vero Can. 32, et 33. Can. 12, q. 2. Berardi, Ibid. De Symmacho, cap. XLVIII. 291 Gratianus, Caus. XVI, 1. 1, C. LXI
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Sacerdoților ut et sportulis eisdem cum presbyteris honorentur (Ep. XXXIII), iar Sf. Grigore M, în diferite scrisori ale sale pe care le adresează unui Episcop, îndeamnă: De redditibus Ecclesiae, quartam in integro portionem Ecclesiae tuae Clericis, secundum meritum vel officium, sive laborem suum, ut ipse unicuique dandum perspexeris, sine aliqua praebere debeas tarditate. L. XI, ep. LI. 307 L. I, ep. LXIV; L. II, ep. V; L. III, ep. XI; L. IV, ep. XXVI; L:VII, ep. VIII; L. XI, ep.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o carte făcută cam contra inimii, un obol, mi-am zis, ca să ajut opoziția să strângă și voturile PD-ului condus atunci de Roman, acesta punea întreaga vină pe seama lui Ion Iliescu, care ar fi știut toată povestea asta, inclu‑ siv mineriada din 13-15 iunie. Știu că redactora cărții a insistat să scot acuzele pe care domnul Roman i le adu‑ cea domnului Iliescu. Evident, am refuzat ; cartea și-ar fi pierdut rațiunea circumstanțială de a apărea atunci. A.M.P. : Nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mari ocazii pentru opoziție. De unde, la început, cumpăraseră pe toată lumea cu libe‑ ralizarea produselor în comerț - zahărul, uleiul, alte lucruri raționalizate -, eram obligați să intrăm pe o piață nor‑ mală, care nu mai putea să fie, financiar, atât de permi‑ sivă pentru toți. Și asta era pentru noi o șansă să ne batem pe acest teren și mi se părea că povestea cu monar‑ hia chiar este o mare diversiune. Și am zis că acum, în loc să luptăm pentru o cauză cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
relațiile cu stră‑ inătatea. Va menține el relațiile noastre privilegiate cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite sau se va îndrepta spre RĂsărit ? A.M.P. : Aici nu am niciun fel de grijă, spre deosebire de restul lumii. Sunt absolut convinsă că, oricine vine, inclu‑ siv domnul Ponta, lucrurile vor fi absolut la fel. Chestia asta că să nu iei investiții din China e o copilărie. David Cameron a umblat cu limba scoasă după China. Germania a umblat cu limba scoasă după Rusia... Lumea a uitat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]