500 matches
-
CORABIA 472. AVICOLA - S.A. IANCA 473. AVICOLA - S.A. SLATINA 474. BOIANU - S.A. DRAGĂNEȘTI-OLT 475. BRIAS BREBENI - S.A. 476. CORIAS - S.A. CORABIA 477. FRUCTUS ROMANATI - S.A. 478. HORTICOLA - S.A. STUDINA 479. HORTINDUSTRIALA - S.A. STOENEȘTI 480. LACOLTIAS - S.A. DEVEȘELU 481. LEGUME-FRUCTE - S.A. SLATINA 482. POIANA - S.A. RADOMIREȘTI 483. POTAS - S.A. POTELU 484. REDIAS - S.A. REDEA 485. ROVIFRUCT IANCU JIANU - S.A. 486. STUDIAS - S.A. STUDINA 487. SUINPROD - S.A. CARACAL 488. VITI POMICOLA - S.A. SÂMBUREȘTI Județul Prahova 489. AGROINDUSTRIALA CERES - S.A. PLOIEȘTI 490. AGROS BOLDEȘTI-SCĂENI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL SIGHIȘOARA 181. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL IERNUT 182. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL REGHIN 183. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL DUMBRAVIOARA 184. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL ROMAN 185. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL TÂRGU NEAMȚ 186. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL HORIA ROMAN 187. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL SLATINA 188. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CARACAL 189. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL BALȘ 190. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL SCORNICEȘTI 191. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CORABIA 192. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL MIZIL 193. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL VALEA CĂLUGĂREASCĂ 194. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL BARCĂNEȘTI 195. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
S.A. IZVORU BARZII Județul Mureș 81. AVICOLA TÂRGU MUREȘ - S.A. Județul Neamț 82. AGRACOM BĂLĂNEȘTI - S.A. 83. AGROINDTEST - S.A. PIATRA-NEAMȚ 84. AGROSTAR TRAIAN - S.A. 85. AVICOLA - S.A. PIATRA-NEAMȚ 86. ROMFLAX - S.A. GIROV Județul Olt 87. AGRODANEASA - S.A. 88. OLTSEM - S.A. SLATINA Județul Prahova 89. COMPORSA - S.A. PLOIEȘTI 90. PREST PAJ SAM - S.A. Județul Satu Mare 91. AGRICOLA - S.A. CIG 92. AGRIPOM - S.A. SĂI 93. AGROLAZURI - S.A. LAZURI 94. AGROSERV - S.A. SATU MARE 95. AGROSERVICE - S.A. ODOREU 96. AGROZOO - S.A. BOTIZ 97. AGROZOOHORTICOLA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
16 octombrie 1967 în București, Rom��nia, cu domiciliul actual în Danemarca, 2450 Kobenhavn SV, Gronrisvej 7 C, 1 th, cu ultimul domiciliu din România în București, Șos. Olteniței nr. 56, bl. 11C, ap. 45, sectorul 4. (335/2006) 47. Slatina Eugenia-Daniela, fiica lui Onica Traian și Cioica Eugenia, născută la data de 28 aprilie 1974 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 76131 Karlsruhe, Gaussstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bulgăruș, județul Timiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191315_a_192644]
-
al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conținutul anexei 25 din acest act normativ. Anexa 58 CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE A POLIȚIȘTILOR "NICOLAE GOLESCU" SLATINA Însemnul heraldic al Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor "Nicolae Golescu" Slatina din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu flancurile rotunjite, albastru, încărcat cu un leu rampant, cu coada ridicată la spate, vârful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
litere majuscule de culoare neagră pe o eșarfă albă: SEMPER DISCAMUS (SĂ ÎNVĂȚĂM MEREU). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE A POLIȚIȘTILOR * "NICOLAE GOLESCU" SLATINA. Drapelul distinctiv al Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor "Nicolae Golescu" Slatina va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 100 de centimetri și lățimea de 66 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Una dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
pe care se montează drapelul. Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unității CENTRUL DE FORMARE ȘI PERFECȚIONARE A POLIȚIȘTILOR "NICOLAE GOLESCU" SLATINA, iar la partea superioară de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
mii lei - Anexa 7 MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI Societatea Comercială HIDROSERV BISTRIȚA - S.A. BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2011 *Font 7* - mii lei - Anexa 8 MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI Societatea Comercială HIDROSERV SLATINA - S.A. BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2011 *Font 7* - mii lei -
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234452_a_235781]
-
cele mai vechi timpuri, o importantă influență în apariția și dezvoltarea așezărilor umane. Fiind o zonă propice dezvoltării comunităților umane, amplasată pe malul râului Olt, la contactul a două mari unități de relief (Podișul Getic și Câmpia Română), pe teritoriul Slatinei s-au descoperit numeroase dovezi arheologice cu privire la prezența umană încă de la începuturile paleoliticului (cu peste 1.000.000 de ani în urmă). Este vorba de așa-numita „Pebble culture” („Cultura de prund” din România). Astfel în prundișurile râurilor Dârjov și
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
V - Gumelnița I - Sălcuța IV, specifice eneoliticului și perioadei de tranziție spre epoca bronzului, aspectul cultural Chilia - Militari (sec. II d.Hr. - IV d.Hr.). În perioada de tranziție dintre eneolitic și epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1800 î.Hr.), în arealul Slatinei s-au așezat comunități aparținând culturii Coțofeni, care exprimă prima sinteză etnică între autohtonii neolitici și comunitățile indo-europene sosite din stepele nord-pontice. Așezării de pe valea Sopotului, i se adaugă locuiri similare, semnalate în cartierul Clocociov, punctul “La Tufani”. Nivelul de
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
cunoscut faptul că după primul război daco-roman (101-102), majoritatea teritoriilor sud-carpatice a fost inclusă în provincia Moesia Inferior. După constituirea provinciei Dacia (106), teritoriul respectiv s-a aflat sub controlul direct al Imperiului roman. De-a lungul timpului, pe teritoriul Slatinei, au fost recoltate descoperiri romane, cum ar fi: arme, statuete, iar în așezarea de pe Valea Sopotului au apărut și resturile unei fundații construită din cărămizi romane. Acestea sunt mărturii ce susțin puternica romanizare a dacilor liberi dintre limesuri (alutan și
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
ar fi: arme, statuete, iar în așezarea de pe Valea Sopotului au apărut și resturile unei fundații construită din cărămizi romane. Acestea sunt mărturii ce susțin puternica romanizare a dacilor liberi dintre limesuri (alutan și transalutan). În anul 1874, în împrejurimile Slatinei a fost scos la iveală un important tezaur monetar roman, compus din 2250 denari, ce cuprindea emisiuni începând de la Galba (68-69) până la Commodus (180-192), iar la poalele Grădiștei a apărut o monedă de la Gordian (238-244). Continuitatea dacilor liberi de locuire
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanațiului cu contact pe malul stâng al râului Olt cu Câmpia Boianului. De asemenea se poate aprecia că Slatina este poziționată pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Podișului Getic), la contactul acesteia cu Câmpia Slatinei. Orașul se circumscrie ca unitate fizico-geografică la extremitatea sud-vestică a Platformei Cotmeana. Altitudinile de pe teritoriul orașului variază de la 130-135 de metri în lunca propriu-zisă a râului Olt (sudul și sud-vestul orașului) la 172 de metri în zonele mai înalte din
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
BUCUREȘTI, STR. L. PATRASCANU NR. 10, S. 3 MARAMUREȘ BAIA MARE, STR. UNIVERSITĂȚII NR. 23A MEHEDINȚI DROBETA TR. SEVERIN, PIAȚA RADU NEGRU NR. 1 MUREȘ TG. MUREȘ, STR. GH. DOJA NR. 1-3 NEAMȚ PIATRA NEAMȚ, B-DUL TRAIAN NR. 183 OLT SLATINA, STR. ARCULUI NR. 1 PRAHOVA PLOIEȘTI, STR. A. VLAICU NR. 21 SATU MARE SATU MARE, STR. PIAȚA ROMÂNĂ NR. 3-5 SĂLAJ ZALĂU, STR. 22 DECEMBRIE 1989 NR. 1 SIBIU SIBIU, CALEA DUMBRĂVII NR. 28-32 SUCEAVA SUCEAVA, STR. V. BUMBAC, PALATUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188538_a_189867]
-
NT01 SPITALUL JUDEȚEAN PIATRĂ NEAMȚ 0,8066 1.222 ──��──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 205 NT02 SPITALUL MUNICIPAL ROMÂN 0,6954 1.032 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 206 NT03 SPITALUL ORĂȘENESC BICAZ 0,6050 1.202 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 207 NT04 SPITALUL ORĂȘENESC TÂRGU-NEAMȚ 0,6879 1.166 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 208 OT01 SPITALUL JUDEȚEAN SLATINA 0,7127 1.201 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 209 OT02 SPITALUL ORĂȘENESC BALȘ 0,6370 1.103 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 210 OT03 SPITALUL MUNICIPAL CARACAL 0,7739 955 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 211 OT04 SPITALUL ORĂȘENESC CORABIA 0,6123 1.209 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 212 PH01 SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PLOIEȘTI 0,7917 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193001_a_194330]
-
Vâlcea 26. Sucursală de Distribuție Satu Mare Str. Magnoliei nr. 37/A Satu Mare 27. Sucursală de Distribuție Sfîntu Gheorghe str. Lunca Oltului nr. 9/A Sfîntu Gheorghe 28. Sucursală de Distribuție Sibiu Str. Uzinei nr. 1-7 Sibiu 29. Sucursală de Distribuție Slatina Str. Primăverii nr. 18A Slatina 30. Sucursală de Distribuție Suceava str. Ștefan cel Mare nr. 24 Suceava 31. Sucursală de Distribuție Târgoviște Calea Domneasca nr. 236 Târgoviște 32. Sucursală de Distribuție Târgu Jiu Str. Republicii nr. 17 Târgu Jiu 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232366_a_233695]
-
de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
întreaga regiune din care făcea parte) a fost subordonată din punct de vedere administrativ Timișoarei. În perioada stăpânirii habsburgice, sătul era alcătuit din 38 de case și un preot român care slujea și pentru satele vecine, de asemenea românești: Vratna, Slatina Borului, Ostrov și Samarinovăț. După scurtă perioadă austriacă de numai 21 de ani (1718-1739), localitatea revine în componență "Pasalâcului de Vidin" din cadrul Imperiului Otoman. În 1833, Principatul Șerbiei condus de Milos Obrenovici reușește să anexeze județele majoritar românești Timoc și
Icubovăț () [Corola-website/Science/308577_a_309906]
-
în istoria războaielor moderne. Deși începută în Moldova, răscoala de la 1907 atinge cote paroxistice în Oltenia, trupele de jandarmi și militari nu sunt suficiente, doar folosirea, în premieră, a artileriei și bombardarea unor sate (în special, Băilești și satele din jurul Slatinei) reușesc să stopeze răsculații. În Primul Război Mondial, au loc lupte crâncene în marginea localităților importante din Oltenia, când armata română se retrăgea spre Moldova. Lupte la care populația civilă nu a ezitat nici un moment sa intervină, la Podul Jiu
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Voislova. Ocupația principală este creșterea vitelor, agricultura dar și pomicultura. Satul Voislova se găsește situat pe paralela 45°20'03" latitudine nordică și meridianul 22°20'03" longitudine estică. Vatra satului este așezată între dealurile domoale Cocin la nord și Slatina la sud-est, de-a lungul șoselei principale Caransebeș - Hațeg, fiind străbătută perpendicular de șoseaua Voislova - Rusca Montană - Ruschița, care face legătura cu masivul Poiana Ruscăi, fiind întretăiată de două străzi laterale, ce formează o răscruce. Voislova este o localitate compactă
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
7 obiective: Mănăstirea Slatina se află la o distanță de circa 28 km nord-vest de orașul Fălticeni, într-o zonă împădurită de la poalele Munților Stânișoarei, pe valea pârâului Suha Mică. Numele Mănăstirii Slatina provine de la un izvor cu apă sărată (slatină) aflat în apropiere, care a secat în timp. Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un sihastru cu numele de Pahomie care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpușneanu să zidească o mănăstire pe
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală și fiind hirotonit ieromonah (1953), teologul Andrei Scrima - tuns în monahism la Slatina etc. Starețul Cleopa a condus Mănăstirea Slatina până în anul 1956, întemeind o obște care a ajuns la peste 80 de viețuitori. A pus în bună rânduială sfintele slujbe de zi și de noapte și Sfânta Liturghie, organizând o școală monahală
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
când luam câte o minge în față”. Tânăra jucătoare a făcut parte dintr-o generație de excepție a handbalului slătinean, care a dus în premieră o formație feminină din Olt în Liga Națională. „Când am promovat în Ligă cu KZN Slatina eram junioară. Trecerea a fost dificilă, pentru că nu aveam nici o jucătoare cu experiență, iar multe fete s-au accidentat. Am obținut doar o victorie și un egal și n-am reușit să ne menținem”. La începutul stagiunii 2009-2010 a semnat
Cristina Zamfir () [Corola-website/Science/326821_a_328150]
-
de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână de slatină. Biserica romano-catolică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]