286 matches
-
să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
redacției, pentru că activitatea fiind în reorganizare, publicația se plămădea și în tren ori autobuz iar redactorii erau din întregul județ, inclusiv de la Iași. Astfel scriau și pu blicau: Vasile Filip, S. Teodorovici, Georgeta Eftimie, dr. Jan Hurjui , Șt. Miron, Constantin Slavic, Valer Mitru, Ștefan Oprea, Aurel Radu, Ion Istrati, Horia Zilieru, Florin Mihai Petrescu, Ion Arhip, Iorgu 221 Burghelea, Haralambie Țugui, Luca Arbore, N. Grunzu, Ion Puha, Ion Oprea, de la Iași, Constantin Parfene, Constantin Hușanu, Eliade Solomon, Ilie Ghioroaie, Ștefan Moldoveanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Zonele și microzonele folclorice ale județului Sibiu, în Studii și Comunicări, Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Sibiu. Pavlinek, Petr. 2003. Alternative Theoretical Approaches to Post-communsit Transformations in Central and Eastern Europe, în Acta Slavica Iaponica, vol. 20, pp. 85-108. Paxton, Pamela. 2007. Association Memberships and Generalized Trust: A Multilevel Model Across 31 Countries, Social Forces, 86, 1, pp: 47-76. Părean, Ioan. 2005. Legende din Mărginimea Sibiului. Sibiu: Editura Psihomedia. Pătrașcu, Gheorghe. 1984. Arhitectura și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și a Asociației Române de Promovare a Asistenței Sociale (Cluj-napoca, 2004), vol I, Cluj-Napoca: Editura Eikon. Vedinaș, Traian. 2001. Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Verdery, Katherine. 1994. The elasticity of land : problems of property restitution in Transylvania în Slavic Review, 53 (4), pp. 1071-1109. Verdery, Katherine. 1997. Fuzzy Property: Rights, Power, and Identity in Transylvania's Decollectivization. în Transforming Post-Communist Political Economies. Washington, National Academy Press, pp. 102-118. Verdery, Katherine. 2001. Inequality as Temporal Process. Property and Time in
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pp. 91-129. Wolfers, Arnold (1962) Discord and Collaboration. Essays on International Politics, Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press. Wright, Georg Henrik von (1971) Explanation and Understanding, Ithaca: Cornell University Press. Wright, C. Ben (1976) 'Mr X and Containment', Slavic Review 35, pp. 1-32. Yergin, Daniel (1978) Shattered Peace: The Origins of the Cold War and the National Security State, Boston: Houghton Mifflin. Cuprins Prefață . . . . . . 5 Cuvînt către cititor . . . . 17 1. Premisele unei sociologii istorice a realismului . 21 Partea I.
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși..." * În sănătatea coanii Joițichii! că e... damă bună!" IOAN SLAVICI Ioan Slavici (1848-1925) omul era un sucit, ca să nu zicem altfel, dar opera este remarcabilă. Cu percepția justă numai când se aplică la viața țărănească, el nu idealizează și nu tratează cazuri de izolare. Oamenii săi sunt dârzi, lacomi, întreprinzători
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel, Iași, Polirom. Ioanid, Radu; Friling, Tuvia; Ionescu, Mihail, (coord.) (2004), Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România raport final, Iași, Editura Polirom. Ionescu, Ghiță (1965), "Rumania and nonalignment (April 1964 March 1965)", în Slavic Review, nr. 2, pp. 241-257. Ionescu, Ghiță (1994), Comunismul în România, traducere de Ion Stanciu, București, Editura Litera. Ionescu, Ghiță (1999), Politica și căutarea fericiirii, traducere de Simona Ceaușu, București, BIC ALL. Ionescu, Toader (1999), Istoria gândirii economice universale și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de lungă durată - la zi (Zi) B. Învățământ universitar de scurtă durată - la zi (Zi) Tehnică de calcul │180│ Zi │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴─────┘ 30. UNIVERSITATEA "DIMITRIE CANTEMIR" DIN TÂRGU-MUREȘ Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT "IOAN SLAVICI" - UNIVERSITATEA "IOAN SLAVICI" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) INSTITUTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR "MIHAI EMINESCU" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN - UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ "TRAIAN" DIN DEVA Învățământ universitar de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161928_a_163257]
-
la zi (Zi) B. Învățământ universitar de scurtă durată - la zi (Zi) Tehnică de calcul │180│ Zi │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴─────┘ 30. UNIVERSITATEA "DIMITRIE CANTEMIR" DIN TÂRGU-MUREȘ Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT "IOAN SLAVICI" - UNIVERSITATEA "IOAN SLAVICI" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) INSTITUTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR "MIHAI EMINESCU" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN - UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ "TRAIAN" DIN DEVA Învățământ universitar de lungă durată - la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161928_a_163257]
-
de lungă durată - la zi (Zi) B. Învățământ universitar de scurtă durată - la zi (Zi) Tehnică de calcul │180│ Zi │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴─────┘ 30. UNIVERSITATEA "DIMITRIE CANTEMIR" DIN TÂRGU-MUREȘ Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT "IOAN SLAVICI" - UNIVERSITATEA "IOAN SLAVICI" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) INSTITUTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR "MIHAI EMINESCU" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN - UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ "TRAIAN" DIN DEVA Învățământ universitar de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159448_a_160777]
-
la zi (Zi) B. Învățământ universitar de scurtă durată - la zi (Zi) Tehnică de calcul │180│ Zi │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴─────┘ 30. UNIVERSITATEA "DIMITRIE CANTEMIR" DIN TÂRGU-MUREȘ Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT "IOAN SLAVICI" - UNIVERSITATEA "IOAN SLAVICI" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) INSTITUTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR "MIHAI EMINESCU" DIN TIMIȘOARA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN - UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ "TRAIAN" DIN DEVA Învățământ universitar de lungă durată - la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159448_a_160777]
-
Linguistic Research, 2, p. 47−83. 39 L. Babby, Existential Sentences and Negation in Russian, Ann Arbor, Karoma Publishers. 40 L. Babby, "The Genitive of Negation: A Unified Analysis", în: S. Franks, T. King, M. Yadroff (eds.), Formal Approaches to Slavic Languages, The Bloomington Meeting 2000, Ann Arbor, Michigan Slavic Publication, p. 39−55, apud Creissels (2007). 1 Gottlob Frege, "Über Begriff und Gegenstand", Vierteljahrschrift fur Wissenschaftliche Philosophie, 16, p. 192−205, apud Rouveret (1998: 11). 2 E. Goblot, Traité de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Existential Sentences and Negation in Russian, Ann Arbor, Karoma Publishers. 40 L. Babby, "The Genitive of Negation: A Unified Analysis", în: S. Franks, T. King, M. Yadroff (eds.), Formal Approaches to Slavic Languages, The Bloomington Meeting 2000, Ann Arbor, Michigan Slavic Publication, p. 39−55, apud Creissels (2007). 1 Gottlob Frege, "Über Begriff und Gegenstand", Vierteljahrschrift fur Wissenschaftliche Philosophie, 16, p. 192−205, apud Rouveret (1998: 11). 2 E. Goblot, Traité de logique, Paris, Colin, apud Touratier (2006: 165−166). 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Dumézil, G. (1977), Les dieux souverains des Indo-Européens, Paris. Georgiev, V. (1967), „Indoevropejskij termin «*deywos» v slavjanskich jazykach”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit., pp. 734 sqq. Gimbutas, M. (1967), „Ancient Slavic Religion: A Synopsis”, În To Honor Roman Jakobson, ed. cit., pp. 738 sqq. Gimbutas, M. (1974), „The Lithuanian God Velnias”, În G.J. Larson (coord.), Myth in Indo-European Antiquity, Berkeley, Los Angeles, Londra, pp. 87 sqq. Gimbutas, M. (1990), La religione
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
O. (19762), „Bekehrung und Bekehrungsgeschichte”, În H. Beck, H. Jahkuhn, K. Ranke, R. Wenskuns (coord.), Reallexicon der germanischen Altertumskunde, Berlin, New York, vol. II, pp. 175 sqq. Haudry, J. (1987), La religion cosmique des Indo-Européens, Milano, Paris. Jakobson, R. (1969), „The Slavic God Velesû and his Indo-European Cognates”, În Studi linguistici in onore di V. Pisani, Brescia, pp. 579 sqq. (publicat și În Selected Writings, Berlin, New York, Amsterdam, vol. II, pp. 33 sqq.). Jakobson, R. (1970), „Rol’ lingvisticëskich pokazanij v sravnitel’noj
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
G. (1891), Etymologisches Wörterbuch der albanischen Sprache, Strassburg. Pisani, V. (1950a), La religione dei Celti e dei Balto-Slavi nell Europa precristiana, Milano. Pisani, V. (1950b), „Russo «potolok»”, În Ricerche Linguistiche, nr. 1, pp. 271 sqq. Puhvel, J. (1987), „Baltic and Slavic Myth”, În Comparative Mythology, Baltimore, Londra, pp. 222 sqq. tc "" RELIGIA CELȚILORTC "RELIGIA CELȚILOR" Enrico Campaniletc "Enrico Campanile" 1. PROBLEMA IZVOARELORTC "1. PROBLEMA IZVOARELOR" Reconstrucția religiei celtice prezintă astăzi dificultăți de ordin istoric și documentar destul de serioase. Vechii celți, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
originale” (Florica Dimitrescu). Și-a redactat articolele și studiile nu numai în limba maghiară, ci și în română, franceza, italiană, germană și rusă. A colaborat la „Annales Universitatis Scientiarium Budapestiensis”, „Magyar Nyelvőr”, „Acta Linguistica Hungarica”, „Beiträge zur romanischen Philologie”, „Studia Slavica Academiae Scientiarum Hungaricae”, „Nyelvtudományi Közlemények”, „Egyetemes Philologiai Közlöny”, „Limba română”, „Convorbiri literare”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Limba și literatura”, „Philologiai Közlöny”, „Vasárnap”, „Apolló”, „Valóság”, „Láthatár”, „Orbiș Litterarum”, „România liberă” (Paris), „Helicon”, „Lingua Nostră”, „Cahiers de l’Association Internaționale des Études Françaises
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
De asemenea, metaforele lipsesc cu desăvârșire, lăsând locul comparațiilor (de fapt, figurii de stil generalizate, devenind expresii consacrate de uz). Sintaxa frazei este orală, deoarece cuvintele curg după o ordine a vorbirii și nu a scrisului. Ajutoarele lui Hara-Alb IOAN SLAVICI, „Moara cu noroc” structură compozițională Nuvela se definește drept o specie a genului epic În proză, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict singular, concentrat; personajele nu sunt numeroase și sunt caracterizate succint, În funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1/75-6/30/75, cutia 43, ACCA, CO 125, Biblioteca GRF. 1721 Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, Hearings on United States-Romanian Trade Agreement, 1975, p. 36 1722 Thomas Barnett, Romania and the Third World, Conference of the New England Slavic Association, Universitatea Harvard, 14 aprilie 1989, tabelele A și B 1723 "Buletin românesc", Biblioteca Română, New York, iulie, 1975, 4 p. 1724 Memoriu, George S. Springsteen către Brent Scowcroft, anexă, 23 mai 1975, 6 p., dosarul IT 100, Comisia Economică Româno-Americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
caracter critic, O. Tafrali (1935) admite că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității, discursul didactic elaborează teorii tot mai sofisticate menite să clarifice secvențialitatea și ponderea elementelor contopite în creuzetul etnic din care a rezultat poporul român. Formula care va deveni clasică a teoriei melting pot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii, al organizării sociale și de stat, sub raportul cultural și bisericesc. Niciun alt popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stabilește apoi ponderea fiecăruia: Dacă ar fi să seriem elementele etnice componente ale poporului român, după importanța lor, am avea deci: întâi, elementul autohton, dacic, apoi în al doilea rând, elementul roman, iar în al treilea rând, la urmă, cel slavic" (p. 76). După lungi și ezitante legănări, balanța ajunge, în sfârșit, să încline în favoarea autohtonului, formula etnică românească găsindu-și punctul de greutate în componenta dacică. Două concluzii se impun în ceea ce privește chestiunea originii în perioada României Mari: i) afirmarea tot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]