643 matches
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > FEBRUARIE 27, OLIMPIADA Autor: Călin Marton Publicat în: Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Februarie 27 Olimpiada Am ajuns acasă frânt, sleit de puteri, obosit, fragmentat în milioane de gânduri. Dorm, visând la ziua de astăzi. Dorm în mine ca să nu trezesc toate emoțiile și taifunul să înceapă. Clocotesc și evapor înlăuntrul meu... doar așa dispare răul.. așa cred. Astăzi am fost
FEBRUARIE 27, OLIMPIADA de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346425_a_347754]
-
cu ochii plini de lacrimi. Timpul era necruțător. Mâinile descărnate de ani tremurau ușor, amintirile o năpădeau dureros. Iubirea nu scăzuse în intensitate, sentimentele pentru el erau la fel de puternice ca în tinerețe. Nimic nu se schimbase. Se așeză în balansoar sleită de puteri. Nemurirea i-l răpise cu mulți ani în urmă, când tinerețea încă-și cerea drepturile. Fiecare zi era o povară, doar fructul iubirii lor, copilul, îi dăduse putere, să reziste fără el. Băiatul semăna atât de mult cu
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]
-
Ionuț, care, liniștit cu greu în urma furtunii de-aseară, dormise neîntors până dimineața și nici acum nu s-ar fi sculat, dacă nu l-ar fi trezit Motocel cu mieunatul lui. Bunica, intrând în odaie, văzu că cei doi sunt sleiți de foame și se grăbi să le pună ceva de mâncare, unuia pe masă, celuilalt în tindă. Bunicul era deja trezit demult și ieșise în livada cu fân, să vadă cum ar putea drege prepelecii răsturnați de furtună. Trebuiau desfăcuți
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
uscați și înnegriți de cenușa picată dinspre tării când și când... Mai demult, când vlaga nu-l abandonase, exersa imbolduri ancestrale de vânător... Ultima oară, își amintea lehămetit, deja cu brațe slabe și vedere istovită, depășise imposibilul. Ochise o pasăre sleită de puteri ca și el, căzută pe-o parte, cu ciocul întredeschis după aer și apă. O prinsese și-i răsucise cu iuțeală gâtul, azvârlindu-i capul rupt. Și-astâmpărase cumplita sete cu picurii sângerii, iar cu trupșorul despuiat de
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
de a se înfrâna doar cu ajutorul propriei voințe fără ajutorul lui Dumnezeu, de a fi în control asupra poftelor minții și ale trupului. Acesta este disimulantul pericol al mândriei, motivul pentru care diavolul a căzut de lângă tronul divin. Deasupra trupului sleit de post apare atunci aură falsă a unei altfel de lumină. • Adevărată asceza lucrează duhovnicește când începem să ne cunoaștem propriile limite, cănd din iubire și smerenie, participăm de bună voie la patimă mântuitoare, adică la crucificarea noastră față de lume
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
atenție ce-ți spun! Ne-am riscat viața... - Ha, ha, ha! Ce-mi zici? Viață!? Dar noi suntem morți! - Te înșeli. Noi trăim o nouă viață în care ne-a fost dat să umblăm numai noaptea, deoarece lumina zilei ne sleiește de puteri. Ceea ce am făcut la rugămintea ta, a fost foarte periculos. Lumina zilei și soarele mi-au slăbit forțele. Până acum ți-ai slujit cu credință stăpânul, dar de azi înainte tu nu mai ești supusul lui vodă! Te
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
înțeles și că îți pasă, De dorul meu de munți și de acasă. Așa cum vrei mereu să-ți fie bine, Gândește-te o clipă și la mine ! Căci, dac'ar fi ca să mă sece dorul Și-n munte s-ar slei de tot izvorul, Atunci tu ai rămâne pe vecie, O râpă îmbrăcată-n bălărie. Iar trupul ți s-ar umple de noroaie, Târâte de șuvoaiele de ploaie ! Atât i-a spus și a pornit agale, Ducându-și unda lină înspre
LEGENDA RÂULUI DE DOR (ALTRUISM) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376743_a_378072]
-
chiar în timp ce-mi vor trage sufletul... Azvârliți în flăcări inima mea, sufletul meu scindat între mine și mine. Suflet care n-a cunoscut liniștea niciodată. Plutesc fără să fi luat droguri, amețesc fără să fi băut alcooluri, sunt sleită fără să fi făcut măcar dragoste, mă clatin fără să fi fumat ierburi; nu-mi regăsesc echilibrul. „Cine are credință puțină nu va putea să stea pe picioare” scrie în Cartea Sfântă. Cred, Doamne, sporește-mi credința, ajută necredinței mele
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
din sufletul pământului, Cerul l-a iertat și s-au împăcat trimițând din nou sărutări de ploi din belșug, a deschis iar porțile albastre . Cerul se oglindea din nou în luciul apei ... .picura raze de soare și-i încălzească inima sleită de veșmântul iernii . În nopțile mai răcoroase și târzii aprindea felinarele ,ca drumeții să nu rătăcească cărarea spirituală . Zi de zi cerul și pământul numără anotimpurile împreună, împart timpul cu bune și rele trăind la depărate, dar prieteni...oare, până când
DRAGOSTEA ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375202_a_376531]
-
pe umeri. Zamfirescu zâmbi ironic: tâmp, tâmp, dar pricepe esențialul. --Ai dreptate, domnu’... --Mototolea, se grăbi Trache. --Așa e, noi ducem greul acestei țări mizerabile, cu atâtea căpușe care ne-au cocoșat cu taxele lor. --Ne-au sleit, domnule, ne-au sleit și tot ele se plâng că le sugem sângele. Înțelegând că au interese comune se lansară pe această pârtie politică, până își dădură seama că este o fundătură, că altele sunt obiectivele și prioritățile lor, care nu aveau nimic comun
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
și cu frații sosiți la cer înaintea să, grăbiți de schijele cu care s-au întors la vatră. A luat cu el pentru vecie, printre altele, si povară luptelor din tranșee. Uneori, gândurile dor! Când nostalgia mă înconjura mai tare, sleindu-mi sufletul, am întâlnit un OM. Un OM, care a avut idea, înțelepciunea și puterea să scrie amintirile supraviețuitorilor războiului. Numele său este Gheorghe Olteanu! Este cronicarul teleormănean care ne-a îmbogățit bibliotecile cu multe alte cărți de valoare, dintre
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]
-
deoarece nu prea suporta razele soarelui. În schimb, noaptea se afla în largul său, nu avea somn și colinda fără teamă ulițele satului și adâncurile pădurilor, indiferent că era lună sau întuneric. Doar ziua îl cuprindea somnolența și se simțea sleit de vlagă. Dar iată că într-o bună zi stăpâna conacului, de durerea soțului pierdut, se stinse și ea, iar la moșie se întoarse de la oraș unul din ginerii săi, un bărbat încrezut și hapsân. De cum sosi, acesta băgă spaimă
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
în necurmata scurgere a vremii, toamna, cea care, în tremurul pomilor dezgoliți de vântul vagabond care cutreiera zile și nopți la rând peste noi și lume, aducea cu ea mult prea zgribulita tristețe. Atunci sufletul nostru se răcea și se sleia la fel ca și cuibul brumelor de pe vânturatul Continit, iar când la urmă de tot, după ce treceau prin margine de sat toate turmele coborâtoare de la munte, după ce neaua se așternea peste pământul înghețat, atunci venea din nou vremea noastră. Un
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
cum eram de unitatea nemțească, am tras într-un sat românesc ceva mai departe de Mureș, am coborât, ne-am uscat, ne-am spălat și gazda, o mătușică bună, ne-a pus ceva pe masă și am mâncat, căci eram sleiți de foame. Mătușica avea o fetișcană, să fi avut vârsta Agnetei, o crescuse de mică în lipsa părinților care se înecaseră în Mureș. Rușii au pus ochii pe ea și au suit-o în căruță mai mult cu forța pe motiv
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
oi. În ceas de seară, ciobanii urmau să le răvășească, înapoindu-le proprietarilor de drept, însă eu am profitat de tabloul bucolic, făcând câteva poze prin perdeaua de praf, care se ridicase în fața noastră. Am ajuns pe seară la Urluiu, sleită de oboseală, după o zi istovitoare în care alergasem între Tribunal, cabinet și Parchet, iar tot ce-mi doream era o baie caldă și un pat moale să mă odihnesc și să dorm; pe scurt eram frântă, numai bună de
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
optimism și entuziasm, nu putea fi adevărat. La adunarea generală din crâng veniseră cu mic cu mare, căci era nevoie de un plan de luptă bine alcătuit împotriva stihiilor iernii, care făcuse ravagii printre bietele viețuitoare. Erau cu toții slabi, jigăriți, sleiți de frig și foame căci nu găseai ceva de ale gurii nici dacă-l plăteai în diamante. Pădurea și câmpiile satului învecinat nu ofereau nimic care să le potolească foamea ce le contorsiona stomacurile goale. Unii dintre ei precum mistreții
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
pic, să mă mai răcoresc și între timp îmi pun și actele ce-mi trebuiesc mâine, în ordine. - Numaidecât este gata tocănița că doar ce am mâncat și noi. Încă este călduță că nu-i făcută cu untură să se sleiască, mai ales că-i vară. - Bine atunci. - Să scot și un pahar cu vin? o întrebă tatăl său. - Nu tată, că nu am chef de băut vin acum. Mă simt obosită după drum și căldura din tren. - Nu mai stai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
acest trecut a avut și ceva bun, căci, cu toate invaziunile seculare ale leșilor, ungurilor, tătarilor, turcilor, rușilor, el a știut să păstreze o țară creștină și autonomă coborâtorilor săi, la început prin vitejia armelor și, când românia a fost sleită de sânge și de puteri, prin dibăcie diplomatică și înțelepciune politică. Partidul conservator n-ar avea în fond de ce să roșească de acel trecut, de acel trecut întreg, fie din timpurile de putere, fie din timpurile de restriște; căci, la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar care de bună seamă va fi însemnată în fața deficitului bugetar a anului trecut și viitor. Conservatorii au avut totdeauna nenorocirea d-a veni la putere după fapte împlinite și, în loc de a guverna după ideile și principiile lor, și-au sleit forțele și inteligența ca să remedieze o situație compromisă de predecesorii lor, să plătească datorii angajate, să impună dări pentru a umplea goluri făcute de alții, să facă convențiuni aproape silite pentru a suplini lipsele și greșalele unor angajamente deja luate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai senzațiune, ci o prefacere generală în politica diverselor state și în constelațiunea alianțelor. Cu cât mai mult s-ar produce o asemenea dislocare de alianțe prin retragerea cancelariului? Această problemă atât de grea se-nțelege că nu se poate slei prin indicațiuni repezi ca cele de față și cari se impun primei vederi. Ceea ce în Europa mișcă adânc se reflectă și în senzitivele europene, statele Răsăritului, prin curioase manifestațiuni. E știut că, întru cât politica partidului whigs s-au delineat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Creangă. Ce este original în ea? Materia? Am putea dovedi că, deși populară românească, ea se află și la alte popoare, la cel german bunăoară. Tezaurul comun de povești și anecdote al popoarelor e mare în aparență, dar totuși se sleiește într-un număr oarecare de prototipuri. Aproape toate basmele noastre populare, câte sânt strânse, câte nu, se reaflă sau în germene sau întregi în Scandinavia, în Germania, în alte locuri. O seamă de povești din ale lui Păcală se află
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedea ivindu-se mai curând ori mai târziu în tratările noastre reacțiuni ca cea anunțată prin raportul Luminării Voastre de la 15 și 16 luna c. no. 177. Și de acum înainte cată să ne așteptăm ca din partea Romei să se sleiască toate mijloacele diplomației pentru a ajunge la un modus vivendi suportabil și vom avea de trecut prin mai multe faze decât cea actuală, pentru că prelații romani, având o idee necompletă de împrejurările din Prusia, se simt pururea ademeniți de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de bancă și de drum de fier, [î]și pregătesc bani albi pentru zile negre, spre a zbura în toate părțile la cea întîi bătaie de tun; dar ceea ce ne doare în adevăr e că, prin corupția guvernanților noștri, se sleiește atât de mult puterea poporului, precum și încrederea ce-ar trebui s-o aibă în autoritatea patriei lui, încît în momentul suprem, ce se poate ivi de azi până mâine, el n-ar mai avea destulă tărie de-a cădea cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ținea în infinit; există o limită a creditului economiei oricărui popor față cu străinătatea la care ajungând străinătatea nu mai face credit țării îndatorate sau i-l face cu condiții din ce în ce mai grele. Dar până s-ajungă o țară de-a-și slei cu totul creditul în străinătate, până ce cursul efectelor și acțiilor ei s-ajungă a scădea atât încît să nu se mai poată impune piețelor saturate decât cu mari pierderi, până atunci esperiența ne învață că e prea cu, putință ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țăranul, plătește sub formă de contribuție sau de producție de grâu cât nu s-ajunge până la împlinirea garanției, pentru a crea lesniciunea cu care se fac călătorii de plăcere, apoi lesniciunea importării mărfurilor și industriei străine. Astăzi producătorul nostru muncește, sleind totodată puterea de producție a brazdei sale, plătește dări etc., numai cu scopul de-a ușura introducerea unor fabricate cari, în ultima linie, tot din producțiunea lui se plătesc. Astfel el contribuie zi cu zi la sărăcirea lui proprie, la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]