3,519 matches
-
de gălăgia și căldură și agitația pemanentă de la noi. Aici e liniște, munții sunt formidabili, iarba e verde și deasă, mirosul de brad mă înnebunește, peste tot văd vaci grase, se aud numai clopote de biserică, guten tag, fragi cu smântână, șuncă originală, ce să-ți mai scriu, e o destindere și o pace permanentă și totul e atât de grozav , că merită un friuștiuc cu chifle și lapte cald un milion de euro sau franci elvețieni. Ca să nu mai vorbim
SCHIŢE UMORISTICE (70) – SCRISORI EUROPENE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384657_a_385986]
-
A TREIA Scumpa mea, Suzica dragă, Adevărul este că nu știu ce noutăți să-ți scriu, după două săptămâni. Vremea e bună, nu plouă, nu-i rece, e indiferență. Munții în regulă, iarba multă, cred că m-am și îngrășat puțin de la smântâna lor, de la chifle și chiar de la bere, că am început să beau câte o halbă, două, nu de altă , dar ce să fac? Să mă uit la vaci? La clopotul din turla? Nu-i rău aici, că au iarba și
SCHIŢE UMORISTICE (70) – SCRISORI EUROPENE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384657_a_385986]
-
nu vreau să spună mama ta că nu m-am ținut de cuvânt, cu toate că acum eu mi-am aranjat un bilet de avion și o să ajung acasă mai devreme decât crezi. Simt că înnebunesc dacă mai văd iarba și șuncă, smântâna și ordine și disciplină, munți și liniște, respect reciproc și vaci bălțate. Te sărut zgomotos, cu căldură și agitație și să fiu al naibii dacă mai am nevoie de liniștea și de civilizația lor, cel puțin până anul viitor, că
SCHIŢE UMORISTICE (70) – SCRISORI EUROPENE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384657_a_385986]
-
mai bine toamnă să-mi iei odată-n tine rugina și-n firida cu oasele-amorțite să-mi modelezi o tâmplă și-un ochi s-anini de garduri să văd să zbat prin mine ideile și viața unt să iasă apoi smântâna firii să se îndrepte-odată de două ori raportul să-l schimb și-a treia oară în statica nebună a fugii către haos să-mi recunosc în sine neliniștile toate departe-ntre hotare de liniști, zbateri tace ființa ne-mplinită și-așa
TEAMĂ NEÎNŢELEASĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384132_a_385461]
-
mănâncă zamă de pe la noi!„ Și ochii ei albaștri mă mobilizară, precum un ordin. Avea ceva impunător în vorba ei, cu un accent care mă ținea încordată, să înțeleg... Mai înghiții, cu greu, o lingură. Era o ciorbă de salată. Cu smântână, zicea bunica . „Mai mănâncă, e bună!„ insistă ea. „Mulțumesc, nu mai pot!„ „Vrei mai bine o păpăradă? Cu părădăi, domnișoară!„ Acum, „păpăradă„ aflasem eu că e omleta. Dar ce-or fi alea, „părădăi?„ „Cum n-ai mâncat niciodată, păi nu
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
Vai, săracul omul prost, / Bun odor la cas-a fost!” Nu trece-un ceas și iacă, fata, / Cu bunătățile, e gata. Plăcinte-a copt în graba mare, / A pus câțiva pui la frigare Pe cari în unt i-a tăvălit, / Smântână a mai pregătit Fiind cu brânză mestecată, / Și-a mai turnat pe-o tavă plată O mămăligă-mbietoare / Unsă cu brânză și unsoare. Suratele și le-a chemat / Și toate trei s-au așezat La masă să se ospăteze. / „Lăsați
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
E343 Fosfați de magneziu Regulator aciditate Făină panificație, sosuri, emulsii E341 Fosfați de calciu Regulator aciditate Gheață alimentară, prafuri deșerturi E340 Fosfați de potasiu Regulator aciditate Brânză topită, produse carne, băuturi energizante E339 Fosfați de sodiu Regulator aciditate Lapte praf, smântână UHT, frișca, brânză proaspătă E338 Acid fosforic-ortofosforic Acidifiant Sucuri, nectaruri, lapte UHT, fructe confiate E321 Butilhidroxitoluen BHT Antioxidant Amestecuri patiserie, snacksuri, super instant E320 Butilhidroxianisol BHA Antioxidant Amestecuri patiserie, snacksuri, super instant E316 Erithorbat de sodiu Antioxidant Produse sărate carne
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
vitelor și cultivarea cartofilor, altitudinea de 1000 de metri și iernile grele neoferindu-le prea multe alternative. Bărbații erau renumiți în Reșița că foarte buni meseriași (rigoare și disciplină germană) iar femeile, bune gospodine, erau renumite pentru brânză dulce și smântână curată și tare că untul pe care le aduceau la Reșița și Caransebeș în “kirm” (coș de nuiele purtat în spate că un rucksack). Cu o societate închisă în care pătrundeai greu și doar dacă le cunoșteai limba, și-au
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
mai puțin de 30 de minute. Spațiile uriașe fac loc unui număr imens de produse, confuzionând consumatorii. S-a ajuns la situații extreme, produse contrafăcute folosind denumiri generice într-un mod înșelător: există cașcavalul care nu conține brânză, frișca fără smântână, pateul fără ficat, pasta de unt care nu conține unt sau ciocolata cu alune care are doar 10% cacao și doar 0,1% alune. Și, mai ales, există șunca fără niciun fel de carne. Noutate: fiecare producător are dreptul la
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
Potrivit șefului ANPC, este departe de ceea ce se numește ciocolată. “Ordinul 335/2003 arată că nu poate fi numit “ciocolată” decât un produs care conține minimum 43% substanță uscată totală de cacao”, a explicat Sorin Mierlea . Locul 9 - frișca fără smântână Frișca vegetală alt=”\” float:right=”” uploadsrtemagicc a3a1770bcdjpgjpg=”” 178=”” 250=”” v:shapes=” x0000 i1035″>Ingrediente: grăsimi vegetale hidrogenate 26% zahăr 11% proteine din lapte stabilizatori (E420iii, E463) emulgatori (E472e) lecitină din soia E322 E472b sare arome colorant E160a Mod de fabricare: În mod
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
E463) emulgatori (E472e) lecitină din soia E322 E472b sare arome colorant E160a Mod de fabricare: În mod “miraculos”, din apă, amestecată cu zahăr și margarină, plus aditivi de rigoare, și ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistența smântânii. Ca să arate până la identitate ca și produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ținut la rece și agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistența frișcăi originale. Părerea specialistului: Deoarece în mod normal frișca ar trebui să conțină doar
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
Ca să arate până la identitate ca și produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ținut la rece și agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistența frișcăi originale. Părerea specialistului: Deoarece în mod normal frișca ar trebui să conțină doar smântână, la capitolul materie primă, specialiștii atrag atenția asupra faptului că această frișcă vegetală are în compoziție cele mai periculoase grăsimi din dietă, hidrogenate. “Frișca vegetală este un nonsens. În mod normal ar trebui să i se spună substitut de frișcă
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
de ansamblu asupra bucătăriei vieneze, notați următoarele: felul tradițional este Tafelspitz (carne de vita fiarta), iar la deșert, tortul Sacher. Alte produse specifice sunt Lungenbraten (carne de vita fiarta în suc propriu cu ficat de gașcă, servită cu sos de smântână și găluște), Raumschnitzel (fleica de porc cu hrean), Zwiebelrostbraten (friptură de vită cu ceapă) și nenumărate varietăți de gulaș. Viena “rezista”, de asemenea, prin deserturile sale savuroase precum Kaiserschmarren (clătitele împăratului), vestitul ștrudel umplut cu mere sau cu cremă de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
făcea observații când era cazul. — Ce face Carmen? întrebă Ecaterina. Aș vrea să stau de vorbă puțin cu ea! — Intră, mamă, în camera ei! E tristă de câteva zile. Cred că e bolnavă, a mâncat ieri la prânz pui cu smântână și nu i-a căzut prea bine. Ecaterina bătu la ușa nepoatei și intră. Carmen, cu părul ei bogat, răsfirat, stătea întinsă pe pat ținându-se de cap. — Bună, draga mea! Să-i spun mamei să-ți aducă un algocalmin
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383257_a_384586]
-
de șagă!” Apoi, poalele-n brâu își pune, / Și-ncepe lemne să adune, Ațâtă focul pe-nserate / Și-ncepe a găti bucate: Face sarmale și plachie / Și alivenci cum doar ea știe; Mai face și o pască mare / Cu ouă și smântână care, De bună ce se dovedea, / De degete ți se lipea; Mai face și alte bucate, / Care de cari mai minunate. Apoi, jeratic a adus / Pe care în groapă l-a pus, Iar peste el a potrivit / Lemn putred, să
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
claselor mai mici care umpluseră coridorul în timpul pauzei, am intrat cu toții în clasă. — E un idiot, un idiot sadea! spuse Stein, punându-și pe umărul lui Iag mâna sa albă care, pe fondul negru, se detașa ca o pată de smântână. Nu, Stein, nu te băga, frate! Îi dădu mâna la o parte Iag. Înțelege, n-a fost vorba despre un comentariu al talmudului, deci n-ai de ce te agita. Și, așteptând ca Stein să se ducă jignit spre banca sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
să-i asculți. Păi, asta și fac! De aceea sunt aici la dumneavoastră. Foarte bine! se arătă de acord Pop. Terminaseră de mâncat, doamna Maria adusese de la bucătărie și un platou plin cu clătite umplute cu dulceață și unse cu smântână. Cristian se delectase cu de toate, lăudând fiecare fel. Simion se îngrijea să fie paharele pline și îl tot îmbia să cinstească. Nu prea avea spor cu dânsul pentru că inspectorul nu se atinsese nici măcar de cel de al doilea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a chemat pe amândouă cu câte o oală de lapte, fiecare acoperită. El a citit și s-a rugat și apoi le-a spusă să descopere oalele. În oala femeii de la a cărei vacă Lemnărița luase laptele, acum se formase smântână. În oala Lemnăriței, laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se folosea floarea de tei, în ceai concentrat și îndulcit cu miere de albine. Mierea de albine amestecată cu hrean rasă se folosea pentru boala de plămâni. Contra bubelor dulci se folosea piatra vânăt arsă în focă și amestecată cu smântână curată. La accidente, luxații, fracturi se foloseau frecții și se puneau atele (scândurele subțiri de brad, legate cu pânăză). Se mai folosea coaja groasă de tei, în locul atelelor. Existau în sat câțiva cetățeni care știau să fixeze oasele la loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la rând alivencile pe frunte mari de varză sau hrean, dar se foloseau și tăvi. Alimentația, în general, este condiționată de factorii economici și sociali, de factori geografici, psihologici și religioși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-o? — Pentru că voiam... — Să o violezi? — Da. — Dar n-a fost violată. — N-am avut destul timp. Am auzit zgomote. Am plecat fugind. Replicile curgeau ca la teatru, după câte spune primarul. Muncitorul stă drept și vorbește clar. Judecătorul bea smântână. Ai crede că scena a fost repetată și gândită în detaliu. Micul breton plânge și îi curg mucii, își zgâlțâie umerii întorcând capul în toate părțile, fără încetare. Matziev se înfășoară în fumul trabucului său. Judecătorul îi spune primarului: — Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
asta face mereu. Femeia vorbise cu o tristețe pe care încearcă să o ascundă, se îndreaptă cu gândul doar spre gătit, strecoară păstăile fierte deja, taie mărunt niște ceapă, pune totul într-o cratiță mare, alături așază un pahar cu smântână, să-l pună peste mâncare, la sfârșit, după ce fierbe totul mai bine. Taie mărunt niște mărar din grădină, la difuzor e muzică populară oltenească, Unde-o fi Oltul mai mare, m-o trece mândra-n spinare, nene Marinică, au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
spune tânărul, dar ascultă ca proștii și rămân așa, uimiți amândoi, foarte uimiți, că mamă, mamă, cine-o fi ăsta? Când termină recitatorul de la difuzor, femeia își șterge o lacrimă imaginară, văzuși, nene Marinică, mai recită și alții... Înciudată, pune smântâna în păstăile alea, învârtește în cratiță cu oful belelei care a dat peste ea. Uite că se găsi unul de recită mai bine ca băiatul meu!? Bărbatul înțelege situația și tace. Se deschide poarta de la intrarea în curte, apare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]