278 matches
-
militar, regii babilonieni supunând întreaga Mesopotamie. Babilonul va acumula bogății imense care vor duce la dezvoltarea unei vieți luxoase și la înflorirea artei. Arta babiloniană se dezvolta în două etape: Cea mai importantă construcție este palatul-fortăreață, bogat decorat cu cărămizi smălțuite policrome sau cu reliefuri din același material. Motivele decorative erau animaliere, florale sau geometrice. Deși orașul a fost distrus de nenumărate ori, el a fost reconstruit de către Nabucodonosor al II-lea care a refăcut vechile fortificații, adăugând în fața lor, la
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
decorative erau animaliere, florale sau geometrice. Deși orașul a fost distrus de nenumărate ori, el a fost reconstruit de către Nabucodonosor al II-lea care a refăcut vechile fortificații, adăugând în fața lor, la intrare, "Poarte zeiței Iștar" din cărămidă arsă și smălțuită. Tot în acea epocă au fost realizate celebrele Grădini suspendate ale Semiramidei și "Templul lui Marduk" (sau Turnul Babilonului). Templele și palatele babiloniene erau construcții masive susținute de contraforturi și prevăzute cu sisteme de drenare a apei provenită din precipitații
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
templele din Abra, Mesopotamia, și datează din a doua jumătate a mileniului al treiliea înainte de Hristos. Aceste opere constau într-un amalgam de piese colorate, scoici și fildeșuri. Săpăturile desfășurate la Susa și Chogha Zanbil au evidențiat apariția primelor dale smălțuite, ce datează din jurul anilor 1500 înainte de Hristos. Totuși, modelele de mozaicuri nu au fost utilizate până în timpul Imperiului Sasanid și al romanilor. Mozaicuri din secolul al patrulea înainte de Hristos au fost găsite în orașul-palat Aegae, din Macedonia , unde decorau podeaua
Mozaic () [Corola-website/Science/318718_a_320047]
-
este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla are toate cele opt laturi împodobite cu arcade duble: pe cele patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
făină de zgură în nisipul de matrițe. Din cauza vâscozității fontei produse la Govăjdia nici ulterior nu s-a reușit rentabilizarea producției de vase pentru gătit, astfel după scurt timp s-a renunțat la producția de vase, iar amenajarea secției de smălțuit a fost anulată. La recomandarea Administrației, pe 23 Septembrie 1840 Tezauriatul a aprobat ca gazele de furnal folosite la preîncălzitoare să se folosească pentru prăjirea minereului de fier. Pentru montarea prăjitorului la gâtul furnalului s-au alocat 314 forinți și
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
fundație, s-au construit doi contraforți pe laturile de nord și de sud în dreptul zidului despărțitor al pronaosului, s-a modificat paramentul în zona colțurilor cu pietre de talie de formă geometrică și s-a realizat decorul de cărămizi paralelipipedice smălțuite. Edificiul a suferit pagube în timpul luptelor moldovenilor cu polonii lui Ioan III Sobieski. Apoi, în 1702, ""tămplându-se răscoale în țară și fiindu atătea răutăți atățea ani, s-au pustiitu acia mănăstiria, răschirându-să călugării într-alte părți"". Biserica a fost înzestrată
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
cu predilecție de arhitectul austriac la restaurarea bisericilor din Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci de țiglă roșie. Acestei restaurări i se datorează probabil și tencuiala cu ciment a fațadelor și decorul realizat din cărămidă nesmălțuită și smălțuită a firidelor și ocnițelor. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Ilie" din Sfânt Ilie avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
abia la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curți s-au conservat pe o înălțime ce variază între 1 și 5 m. Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi săpături arheologice. Pe o secțiune lungă de
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
altarului. Tereza Sinigalia considera că era foarte posibil ca acești contraforți să fi fost adăugați ulterior pentru întărirea structurii bisericii. După cum relatează Romstofer, biserica a avut sub streașină și la turlă o ""decorație de plăci ornamentale cu rozete și nasturi smălțuite"". Lăcașul de cult avea abside semicirculare la interior și pentagonale în exterior, acestea fiind străpunse de câte o fereastră în ax. Absida altarului era mai amplă decât absidele laterale. Absidele erau împodobite cu firide înalte (câte 5 la cele laterale
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
să se facă un pod umblător din piei de bivol, care era lăsat atunci când domnitorul și urmașii săi voiau să treacă de la cetate la biserică și apoi era ridicat. Cu toate acestea, asemănările tehnice ale zidăriei și prezența de cărămizi smălțuite (în pavimentul interior și în cele mai vechi cavouri din interiorul bisericii), la fel cu cele întâlnite la Cetatea de Scaun a Sucevei, duc la concluzia că Biserica Mirăuți a fost zidită în timpul domniei lui Petru I Mușat (1375-1391). În
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
prezentă pe pămînturile unde în prezent este situat satul „Găvănoasa”, din timpurile străvechi pînă în zilele noastre, probil în mare parte aceasta a și influențat asupra denumirii satului, ceea ce în traducere din limba latină cuvîntul „gavanos” - desemnează vas de lut smălțuit.În toponimica Moldovei de sud astfel de denumiri erau puse nu întîmplător dar în dependența unui gen anumit de ocupație a populației băștinașe, în cazul satului „Găvănoasa” legat de vinificație. Denumirea satului nu a fost de la început așa, în anul
Comuna Găvănoasa, Cahul () [Corola-website/Science/327519_a_328848]
-
fost pusă la 20 iulie 1908. Construcția acestei biserici s-a făcut după un plan întocmit de arhitectul austriac Karl Romstorfer și a durat 6 ani (1908-1913). Noua biserică a fost construită din piatră și cărămidă, având acoperiș din țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi, comandată la Viena. Ca formă, ea seamănă cu Biserica Mirăuți din Suceava. Cheltuielile pentru ridicarea acestui lăcaș de cult s-au ridicat la 140.000 coroane austriece și au fost suportate din veniturile Fondului Bisericesc
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
preot (din 1993) și Ioan Nemțan - diacon (2013-2015) și preot (din 2015). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce (plan treflat), cu o turlă a cărei înălțime este de 38 m. Ea este acoperită cu țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei de către meșterul Ioan Pâslea.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
aceleași Primării, terenul întregului platou dintre reședință și gară . Reședința episcopului Visarion Puiu este una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită . În scurtă vreme, pe aceste teren apare un cartier nou și curat. Aflându-se pe o înălțime și în bună parte pavat și iluminat, cu străzi aranjate în plan patrulater, se deosebește radical de vatra veche a orașului cu străzi
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
purtând deviza ordinului: "Sincere et Constante." Steaua purtată pe piept este înzestrată pentru Marea Cruce aurie cu opt raze, pentru clasa I de argint cu opt colțuri, iar pentru clasa II de argint cu patru colțuri, cu o cruce pattée smălțuită alb, toate cu raze drepte. Medalionul central poartă vulturul roșu pe fond alb emailat, înconjurat de un inel emailat cu motoul distincției, albastru pentru Marea Cruce, de culoare albă pentru celelalte categorii. Banda și panglica tradițională al ordinului sunt albe
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
în atenția vizitatorului credințe și superstiții ce înconjurau vița de vie și vinul. Holul de la demisol adăpostește instalații tehnice utilizate la tescuirea strugurilor. Nu puteau lipsi și obiecte necesare unor meșteșuguri conexe viticulturii, cum ar fi dogăritul sau olăritul (ceramică smălțuită și nesmălțuită, neagră sau roșie). Vizitatorii pot vedea și reconstituirea unui butnării și a unui atelier de olar dar și obiecte de ceramică neagră de la Poiana Deleni - Iași ce a păstrat multă vreme tradiția preistorică a ceramicii negre din Latene-ul
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
este executată din zidărie de cărămidă acoperită cu tencuieli de var în exterior și de ipsos în interior. Piatra este folosită pentru a îmbrăca o parte din soclu, precum și pentru profilele brâiele, coloanele și balustradele fațadelor. Acoperișul este din țiglă smălțuită, montată în soli. Împrejmuirea și porțile mari sunt zidite în piatră brută de Bușteni. Întinderea și forma terenului a permis o plantație destul de importantă pentru punerea în valoare a unei arhitecturi care cere o asemenea încadrare.” Alex Lepadatu, Ministru al
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
domniei lui Dragoș Vodă. Concepută într-o arhitectură cu elemente romanice, gotice și bizantine, Mănăstirea Bogdana (construită între 1359 și 1365) este unul dintre cele mai vechi edificii religioase din nord-estul țării. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, introducerea ceramicii smălțuite avea să aducă un plus de frumusețe finisajelor exterioare. În acest sens stau mărturie Biserica Sfânta Treime din Siret (1352) și Mănăstirea Cotmeana (1292). Construită în perioada 1466 - 1469, Mănăstirea Putna devine nu numai un lăcaș de cult important, dar
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
În 1923 se realizează o instalație sanitară și mai târziu o instalație de curent electric. Tot în 1923 casa este decorată cu tâmplărie din lemn de stejar. În perioada 1923-1935 se mai realizează o baie la eraj, cămine din teracotă smălțuită și parchet. În exterior, casa prezintă elemente decorative realizate la initiativa Aretiei Tătărescu În anii 1923-1924, familia Tătărescu renovează biserica Sfântul Gheorghe din Poiana. Biserica din lemn, acoperită cu șindrilă, de dimensiuni modeste are formă de navă cu pridvor Clopotnița
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
din anul 1900 și până în ultimele zile de lucru ale anului 1942, Gheorghe Petrașcu și-a petrecut viața aplecat fără odihnă deasupra pânzei. În opera sa a ridicat la rangul de mare creație motive aparent lipsite de importanță: o oală smălțuită, simple obiecte din atelier sau un colț de natură. Instinctul său de pictor îl face să inventeze din orice spectacole picturale, să transforme banalitatea într-o maiestuoasă magie cromatică. Prin ochii pictorului totul devine halucinant, dramatic, somptuos, fără să deprime
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]
-
Domul stâncii și Moscheea Omeyyazilor din Damasc. Teracota este extrem de folosită pentru a decora toate tipurile de clădiri, în lumea iraniană, în special, dar, de asemenea, în restul lumii islamice. Se utilizau două tipuri de elemente : elemente structurale, adică cărămizi smălțuite sau decorate în vreun fel și elemente pur decorative, și anume, plăci de ceramică pentru acoperirea pereților. Principalele tehnici utilizate sunt următoarele : Destinațiile unei clădiri pot fi multiple (moschee și madrasa, de exemplu). Se întâmplă adesea ca arheologii să nu
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]