481 matches
-
liderilor Bisericii Ortodoxe și - de altfel - ai celorlalte religii recepte din România comunistă? Dacă opera internă de ecarisaj în spațiul eclezial, politic, academic și cultural a eșuat lamentabil, care mai sunt atunci vocile inatacabile ale discernământului moral? Toamna smintelilortc "Toamna smintelilor" Guvernul la DNA și sinodalii BOR la CNSAS. În toamna anului 2007, aceste vești au constituit smogul depresiv al dezbaterii publice românești. Atât instituția chemată la administrarea binelui comun, cât și oamenii chemați la slujirea Binelui suprem escamotează confruntarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
partid și de stat”, au uitat cuvintele lui Hristos: „nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască”. În mod tradițional, Biserica a judecat cu asprime păcatele publice care dau „pricină de sminteală”, fiind însă mai iertătoare cu greșelile comise în domeniul privat. Odinioară, ierarhii și preoții trădători puteau fi recunoscuți la intrarea în sediile Securității. Tot în văzul lumii s-ar cuveni să urce și astăzi treptele CNSAS, printr-o asumare tăcută
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
planurile. Unul dintre artificiile silogistice cel mai frecvent invocate de acuzați este apelul la efectele vindecătoare ale sacramentului „spovedaniei”. Se uită desigur faptul că Biserica timpurie a cunoscut mărturisirea publică („în adunare”, Didahia 4, 14) și că, dintotdeauna, „pricinile de sminteală” au fost mai aspru cântărite decât păcatele comise în sfera strict privată. Datorită dimensiunii publice de care se bucură episcopii ortodocși în România - prin statutul obiectiv, dar și prin forța împrejurărilor personale -, actul de pocăință ar trebui să asume, ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tradiției - sunt afectate de morbul corupției planificate. Un lucru este neputința omenească, resimțită personal de către fiecare credincios, și altceva se petrece atunci când anii de transformare lăuntrică sunt ratați în beneficiul prosperității lumești. Mirenii îmbunătățiți privesc cu durere aceste „pricini de sminteală”, ocrotite de slujbașii unei instituții care s-ar dori definită ca umanitate îndumnezeită. Redescoperirea sensului apartenenței la comunitatea luminată de Evanghelie este urgentă pentru cei confruntați doar cu frivolitatea goală a vameșilor îmbrăcați în haine de farisei. Arta orientală a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sufletești ale omului, cunoașterea istorică situată la nivel orizontal trebuie dublată, când nu suspendată vertical, de continua strădanie de a dobândi „mintea lui Hristos”. Așa cum fără o perspectivă christologică lectura Scripturilor vechi este dificilă, dacă nu cumva o pricină de sminteală, peregrinarea prin jungla istoriei nu este scutită de riscul vătămării lăuntrice. Pregătiți, precum Tertulian Romanul (160-235) sau Tațian Asirianul (†185), să râdă de toți și de toate, creștinii radicali pot aborda istoria cu o libertate de conștiință neîngrădită. Urâțenia oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reflectă chemarea evanghelică la simplitate, fiind de mare ajutor în efortul monahului de a îmbrățișa, în carne și oase, soarta umanității pentru care Hristos a murit pe cruce. Fără sărăcie, viața monahală își pierde statutul respectabil și devine pricină de sminteală pentru poporul credincios și necredincios. Sărăcia este pandantul chenozei și premisa acestei mărturisiri din timpul jertfei liturgice: „ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate”. Ascultarea, fecioria și sărăcia sunt voturi care rămân deschise experienței
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și discipol 83 Profesoratul și programa 85 Noutatea 86 Metoda predării 88 Concluzii 91 Cateheza liturgică și canoanele memoriei 93 Prioritatea gestului 93 Mitul neutralității 94 Dilema educației seculare 96 Despărțirea apelor: Biserica și Securitatea 99 Tabloul confuziei 99 Toamna smintelilor 100 Prologul căderii 101 Refuzul fatalității 103 Presiunea externă 104 Riscul ipocriziei 105 Păcatul turnătoriei 106 Mărturisirea publică 107 Epistola unui păstor 108 Capitolul II Eseuri critice Predania uitată 113 Momentul oportun 113 Critica din interior 115 Nunc pro tunc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să trec prin el, tot o voi omorî pînă la urmă! Ă Dumnezeule mare! Trezește-te măcar o singură clipă! exclamă Starbuck. N-o s-o capturezi niciodată, niciodată, bătrîne! în numele lui Cristos, oprește-te! Ceea ce faci e mai rău decît sminteala diavolilor! Două zile la rînd ai atacat-o și de două ori ți-a sfărîmat în bucăți ambarcațiunea! Ți-a smuls pînă și piciorul încă o dată! Omul care-ți era ca o umbră blestemată, a dispărut. Toți îngerii buni te
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
românești) sau articulat cu articol nehotărât (Victor Vișinescu, O istorie a presei românești, 2000; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române etc.). Totuși, În cazul folosirii unor titluri metaforice, criptice, subtitlul va oferi informații În privința conținutului cărții (Aurora Liiceanu, Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor de azi). Septimiu Chelcea amintește lucrarea lui Desmond Morris, Maimuța goală (1967), un studiu științific de etologie umană. - după finalizarea lucrării, e bine să verificăm În ce măsură titlul mai corespunde cu rezultatele cercetării noastre. De multe ori, cercetarea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
învățători buni a avea să se grijească, a prepărui... Mai departe să cere de la așa director și învățătura limbilor, să știe sârbește, nemțește și latinește și cu adeverințe de crezământ pentru vețuirea lui cea până acuma fără prihană au fără sminteală să se arate. Și cine altul întrunea asemenea calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință europeană? L-am numit din nou pe Constantin Diaconovici Loga. În
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pierde mințile și și-l dorește cu ardoare. Nici o sumă de bani nu i se pare prea mare pentru a-și satisface pofta. Nebunie! spune nevastă-sa. Fie. E nebun. Dacă nebunie poate fi o modă care echivalează, la bărbați, sminteala femeilor pentru perle. Că nici Plotia nu se mai satură de ele. Are de toate felurile, mărimile și culorile și tot nu-i ajung. — Este dintr-o singură bucată! spune Caelis cu palma peste gură. Trio Fulcinius face ochii mari
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mintea omenească. Comentând acest enunț, Étienne Gilson îl pune în relație cu o idee deja răspândită în primele secole, anume că dogma creștină a mântuirii este de nepătruns pentru rațiunea omenească. „Sfântul Pavel observase deja că taina Crucii, prilej de sminteală pentru iudei, este o nebunie pentru înțelepciunea greacă (I Cor. 1, 18-25). Tertulian s-a lăsat purtat de efecte ora torice al căror ecou se mai aude și astăzi.“ Sunt redate imediat spusele învățatului creștin din Despre trupul lui Hristos
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sens ontologic 9, 15 (n. 5), 22, 34, 72, 73, 78, 151 neant 13 (n. 2), 87, 101 nebunie ~ ca act irațional 16, 30-32, 40-44, 53, 58, 78, 85, 93, 153, 158-159 ~ ca inepție 146, 154, 156- 157, 173 ~ ca sminteală 43, 53, 72, 86 (n. 78), 146, 153- 155, 157- 159, 172, 194 ~ în sens patologic 72, 86 ~ și înțelepciune 92, 147, 151, 153-155, 156-157, 159, 172 INDEX RERUM 209 nihil 18 (n. 8), 68 (n. 55), 75, 104 nihil
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
mintea omenească. Comentând acest enunț, Étienne Gilson îl pune în relație cu o idee deja răspândită în primele secole, anume că dogma creștină a mântuirii este de nepătruns pentru rațiunea omenească. „Sfântul Pavel observase deja că taina Crucii, prilej de sminteală pentru iudei, este o nebunie pentru înțelepciunea greacă (I Cor. 1, 18-25). Tertulian sa lăsat purtat de efecte ora torice al căror ecou se mai aude și astăzi.“ Sunt redate imediat spusele învățatului creștin din Despre trupul lui Hristos, V
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sens ontologic 9, 15 (n. 5), 22, 34, 72, 73, 78, 151 neant 13 (n. 2), 87, 101 nebunie ~ ca act irațional 16, 30-32, 40-44, 53, 58, 78, 85, 93, 153, 158-159 ~ ca inepție 146, 154, 156- 157, 173 ~ ca sminteală 43, 53, 72, 86 (n. 78), 146, 153- 155, 157- 159, 172, 194 ~ în sens patologic 72, 86 ~ și înțelepciune 92, 147, 151, 153-155, 156-157, 159, 172 INDEX RERUM 209 nihil 18 (n. 8), 68 (n. 55), 75, 104 nihil
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
toate rudele și prietenii urmau să vină din toate colțurile țării, după toate aceste argumente s-a gândit să-i spună că-i pare foarte rău, dar nu se poate însura până nu se simte mai puțin fericit, sau altă sminteală de felul ăsta. Dacă nu te superi, te rog să-ți pui mintea la contribuție. Toate astea ți se par normale? Ți se pare că vin de la un om întreg la minte? Vocea doamnei de onoare deveni stridentă: sau gândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Statuia Libertății, ar fi vrut ca viața să-i fi fost un simbol, asemeni acesteia - ciudățenie aberantă, nemărturisită, grandoare la temelia modestă a ființei. Necunoscându-l, ai fi spus că nu e vorba de o simplă ciudățenie ci de o sminteală, pentru că așa judecă cei mai mulți - bine că omenirea nu se plăsmuiește după mințile lor! -, dar când un dictator, așa cum s-a întâmplat, se vede stăpân absolut al planetei și salvator al lumii, trimite oamenii la moarte, nu se mai spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
bine că omenirea nu se plăsmuiește după mințile lor! -, dar când un dictator, așa cum s-a întâmplat, se vede stăpân absolut al planetei și salvator al lumii, trimite oamenii la moarte, nu se mai spune că e vorba de o sminteală ci de o gândire politică majoră. El nu era decât un simplu pensionar, un biet oarecare. Singurul om care-l prețuia cu adevărat era doamna Carolina Pavel, ea îl privea din unghiul celor patru clase primare de la școala evanghelică, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
imperceptibile. Șeicul și-a făcu apariția un ceas mai târziu și abia atunci m-a chemat Mohamed ca să pregătesc niște sirop rece. Astaghfirullah era însoțit de Hamed, ale cărui legături cu stăpânul locului le cunoștea. Bătrânul dezrobitor prinsese drag de sminteala tatei și, dacă îl vedea des de un an de zile, era nu atât pentru a-i da sfaturi, cât mai degrabă pentru a se afla în preajma cutezanței, tinereții și turbulentelor sale iubiri. În ziua aceea totuși, vizita celui numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
exprima rezervele fără să dau impresia că mă tem de înfruntarea cu imperialii, dar îți vei da seama curând că nebunul ăsta de Giovanni nu e chiar lipsit de înțelepciune, iar înțeleptul ăla de Guicciardini e pe cale să făptuiască o sminteală și să-l facă și pe papă să făptuiască una la fel de mare. Socotind că vorbise mult prea serios, se puse pe istorisit, cu o sumedenie de anecdote, ultima sa vânătoare de mistreți. După care se întoarse brusc la aceeași chestiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la sfârșit și-a luat catalogul prea mare pentru el, și-a pus pălăria pe cap și a ieșit, în timp ce noi toți ne-am ridicat în picioare. O dată ușa închisă și rămași singuri, ne-a apucat pe toți deodată o sminteală, am răcnit literalmente de entuziasm și am început să ne încăieram azvârlind unii în capetele altora cu ce ne venea în mână, manuale, caiete... A intrat pedagogul, care ne-a întrebat foarte nedumerit din ușă ce era cu noi înnebunisem
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
alinare de sila urâtului. Nu s-a putut lipi de nici o altă muiere: fată, văduvă, orice-ar fi fost, toate se fereau de privirea aia a lui neagră și strâmbă. Cu cât Îi creștea copilul, cu atât i se Întărea sminteala din cap. Când fata a ajuns pe la doișpe ani de i s-a rotunjit pieptul și a Început să semene a femeie, zurliul o ducea o dată pe lună la o doctoră de partea muierească, ca aia să-i spună dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
biserica din „satul Buciumi, de pe moșia mănăstirii Dancul”. Tot în numele acestei biserici, vodă îi face atenți pe sătenii din Buciumi ca „în scurt , în iastă vară,... toată piatra să se scoată... și cei 10 salahori la lucrul bisăricii făr-de nici o sminteală să-i dați”. Nu știu cum se întâmplă, dar tot peste țigani robi dau. Iată că la „Vălet 7270” Ioan Theodor Calimah voievod dăruiește mănăstirii Dancul niște țigani. Ca să nu te plângi că numai tu ai neșansa să întâlnești țigani robi, uite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dumneavoastră, mi s-a părut întotdeauna că, în esență, nu e chiar sănătos la cap. Un caz de demență post-Coxiană, dacă pot să spun așa... Inspectorul Flint se întoarse cu mașina la secția de poliție într-o stare apropiată de sminteală. Am ajuns să părem niște idioți! îi aruncă el furios sergentului Yates. I-ai văzut cum râdeau! I-ai auzit pe ticăloși! Inspectorul fusese înfuriat în primul rând de fotografii de la ziare, care îi propuseseră să pozeze împreună cu rămășițele flaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu intenția vădită de a-i administra o corecție bătrânului. Sculele, bă, intri-n ele! Ce om nemernic! Rafael oftează, i se înmoaie brusc avântul. — Îmi pare rău de matale, unchiule, nu ești sănătos la cap. Chiar îl întristează atâta sminteală. O vede mergând mână-n mână cu moartea - tremurul și zbaterea disperată care precede înțepeneala de pe urmă... Banii, cruzimea, lăcomia și iarăși foamea, foamea de peștele prins în ac, zbătându-se pe tăvălitura de paie tocate și pe urmă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]