483 matches
-
vine de la Duhul Sfânt. Aici Pelerinul cugetă puțin, căci acest mod de a argumenta nu-i păru bun. După un moment de tăcere, spuse că era inutil să mai discute despre aceste lucruri. Călugărul stărui: „Astăzi, când ne împresoară atâtea sminteli de-ale lui Erasmus și de-ale multor altora 1 care înșeală lumea, nu vreți să ne ziceți ce învățați pe alții?” 66. Pelerinul răspunse: „Părinte, nu voi mai spune nimic despre cele pe care le-am zis, decât înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
încumeți să urnești bolovanul... Da’ să știi că, dacă n-ai să poți ține pasul cu mine, tu ai să rămâi de râsul lumii, nu eu”. Și, uite-așa s-a făcut această carte, fără ca nimeni să se dea de sminteală. Dimpotrivă. A ieșit o carte frumoasă, cum ar aprecia Arghezi, spre cinstea celui ce a scris-o. Frumoasă în cuvinte și în ilustrație. Mă simt privilegiat să fi descoperit primul aceste frumuseți și ispitit în același timp să îndemn pe
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria ta! intră Mihail spăsit, ploconit. Poruncit-am să fie stârpiți tâlharii din Țara Moldovei?!?! Da au ba?! exclamă sever Ștefan. Și când se încruntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
salahori că or da agiutoriu la biserică, poroncim...să căutați și voi ca să scoateți și să cărați acele 10 coșuri de piatră la locul unde-i să se facă biserica...cum și cei 10 salahori la lucrul bisericii făr-de nici o sminteală să-i dați. Aceasta poroncim.” - Interesant mod de a face o biserică a gândit „chir (Ioanichie) Sânadon”. Dar mai interesant este faptul că biserica din Bucium apare ca fiind ctitoria din 1762 a lui Ioan Theodor Calimah voievod și nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine pentru purcesul la războiu și să vie molifta ta îndată ca să binecuvintezi poporul. Deci scoală-te și vină, sminteală să nu faci, ca să nu fie pentru Vodă întârziere. Noemvrie 10." (alineat tăiat) Comisoaia Ilisafta sfătuiește pe o năcăjită de muiere părăsită de bărbat să nu deie moliftă la Sf. Mina, ci să se roage la Maica Precista, care mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a urcat la 18.600 și acum ajunge la 20.000, cu anumite metode personale învățate de la bunicu-său. Bine mi-a părut aflând că acest coborâtor din răzeșii cu porecle frumoase din Republica socialistă moldovenească nu-și dă de sminteală neamul cel vechi și vrednicia pe care au arătat-o strămoșii săi în veac. Se adeverește și după înfățișare că Chirilă Grigorie Spărie vacă e adevărat moldovean get-beget. 9 Iunie Iubite Prietine, Mulțămesc din inimă și d-tale și lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
International Encyclopedia of Women, Routledge, New York și Londra, 2000. Kuhn, M.H.; McPartland, T.S., „An Empirical Investigation of Self-Attidudes”, American Sociological Review, 1954. Landers, Joan B. (coord.), Feminism: The Public and the Private, Oxford University Press, New York, 1998. Liiceanu, Aurora, Valurile, smintelile, păcatele. Pshihologiile românilor de azi, Editura Nemira, București, 1998. Lipovetsky, Gilles, A treia femeie, Editura Univers, București, 2000. Locke, John, Al doilea tratat despre cârmuire, Editura Nemira, București, 1999. Lohkamp-Himmighofen, Marlene; Dienel, Christiane, „Reconciliation Policies from a Comparative Perspective”, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comuna Suharău, județul Dorohoi, precum și Iftodin Haralambie, ficiorul preotului din târgușorul Săveni, județul Dorohoi, mi-au scris. Acești doi colegi aveau suflet de înger nu de om. E adevărat că le-am plătit dar nu m-au dat niciodată de sminteală. Dumnezeu să-i ierte că amândoi sunt de mult în mormânt! În 1906 după ce am dat examen pentru diplomă în iunie, spre sfârșitul lunei am făcut o excursie cu școala la Galați, Brăila Lacul Sărat și Constanța. Galațiul nu mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pe neașteptate un crâmpei de tinerețe regăsită: iată minuscula, dar consolanta plăcere de care se privează veșnicii îndrăgostiți fără noroc respinși de arleziana numită Apocalipsa. 6. Serviciu inutil Și a zis către ucenicii Săi: cu neputință este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! [...] Luați aminte la voi înșivă. (Luca, XVII, 1-3) "E mama tuturor crizelor! Inima crizelor! Atâta timp cât problema palestiniană nu va fi rezolvată, în Orientul Mijlociu nu va fi pace. Acum suntem pe drumul cel bun
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
introducem ceea ce, paradoxal, a lipsit, până acum, nu doar filozofiei istoriei, ci și teologiei istoriei analiza faptului istoric. Putem oare îndrăzni să căutăm în istoria noastră profană actele excepționale ale intervenției divine? Nu ar fi aceasta o iluzie vecină cu sminteala sau o întreprindere descalificată din start de breasla istoricilor și de cititorul zilelor noastre? Desigur că această tentativă ar provoca ilaritate, dar nu este nici pe departe ce ne propunem. Noi încercăm doar prezentarea unor cazuri susceptibile, nu și certe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lumii, evenimentul către care istoria s-a îndreptat și de la continuă să se desfășoare, evenimentul care face din evrei axa istoriei universale 10. Dar paradoxal, Hristos se validează atât prin confirmarea. cât și prin infirmarea așteptărilor mesianice 11: "Pentru iudei sminteală, pentru neamuri, nebunie" (I Corinteni, 1, 23). De fapt, întreaga istorie a creștinismului, conchide Niebuhr, este o continuă tensiune dialectică între adevărul lui Hristos și adevărul perceput de oameni. Ea este plină de mândria și pretențiile nebunești ale omului de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
găsești și să experimentezi felurite versiuni de disciplină spirituală, frecventezi sfera religiosului, cauți, halucinat, calea. E un parcurs nobil, dar primejdios, la capătul căruia, dacă nu ai șansa unei opțiuni limpezi, întemeiate pe discernământ și echilibru sufletesc, poți eșua în sminteală, iluzie de sine și fanatism. Tipul F: Cercetarea și reflexivitatea. Trăiești cu dorința de a ieși din viață mai știutor, mai lămurit decât ai intrat. „Nu vreau să mor prost!“ - spunea Alexandru Dragomir. „Vreau să înțeleg angrenajul în care am
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o versiune a științei și o trăiesc ca atare, înlocuind interogația vie cu o certitudine de beton. Și unii, și ceilalți abandonează, mai mult sau mai puțin programatic, condiția căutării. Brutal spus, avem de a face cu două tipuri de sminteală, adică de intoxicație intelectuală: unii sunt intoxicați de contingențe, alții, de angelism. Unii stau de dimineața până seara cu nasu-n brazdă, alții se îneacă în cer, ca într-o zeamă străvezie, fără gust și fără articulații. Două specii de prostie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e integral ocupată de râgâieli și sudalme. Plăcerea de a beșteli mitocănește tot ce mișcă, voluptatea de a silui limba și de a contraria regulile minimale ale conviețuirii decente, demolarea oricărui respect pentru oameni și instituții, vulgaritatea, prostul gust, reaua-credință, sminteala, minciuna, batjocura au devenit reflex cotidian. Ecranele televizoarelor și paginile gazetelor sunt pline ochi de harță și dejecție. Mi se va spune că am pretenții utopice, că nu se poate corija dezmățul general prin grațioase piruete de salon. Se poate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la îndemâna oricărui veleitar lacom (de putere și privilegii). Azilul planetar Deunăzi, mi-a căzut în mână un document stupe fiant. Dacă este autentic - și după verifică rile pe care le-am făcut este - ne aflăm dinaintea unei probe dezesperante de sminteală instituționalizată. E vorba de o listă de recomandări pe care membrii unui juriu al Comisiei Europene trebuie să le respecte, atunci când judecă și selectează diferite proiecte de cercetare. Carevasăzică, ești invitat într-un board de experți, capeți spre analiză un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ta e meritul tău. Inteligența fără spirit e una din marile probleme ale modernității. Ea promite mari victorii asupra realului coroborate cu o masivă pierdere de sens. Decât să evacueze, însă, problema sen sului, inteligența adevărată preferă să treacă drept sminteală. Căci nu există o mai proastă folosire a inteli genței decât folosirea ei prudentă, garan tată epistemologic, cuviincioasă. Inteligența adevărată îndrăznește și riscă. Fără să alunece în aroganță și temeritate vidă. Feluri de a vorbi Trăim în centrul unei nebuloase
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
s-a mărginit să vorbească mereu de stratul ezoteric al Crailor de Curtea-Veche, dar n-a explicat niciodată în ce constă el. Unele ipoteze sunt verosimile prin coerența lor interioară (Curtea-Veche ca o Cetate Primordială sub masca unei «cetăți a Smintelii», simbolistica multiplă a Crailor...) și deschid o cale de analiză ce duce spre subsolurile textului matein. EUGEN SIMION SCRIERI: Al patrulea hagialâc. Exegeză nocturnă a „Crailor de Curtea-Veche”, București, 1981; La Dacie hyperboreénne, Puisseaux (Franța), 1987; Creangă și Creanga de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
provincie de graniță a monarhiei. În general, mesajele transmise de Administrația districtuală prin intermediul circularelor Episcopiei Bucovinei îndemnau pe "poporeni" să nu dea ascultare acelor care ar căuta "a ridica pe locuitori spre tulburare" și ar vorbi de "slobozenie și de sminteală din toate datoriile și dăjdiile stăpânești" 141. Or aceasta reprezenta un îndemn la încălcarea principiului tradiției și al legitimității pe care autoritatea ecleziastică și cea laică le apărau cu strășnicie, în spiritul conservatorismului politic austriac, parte integrantă a contrarevoluției europene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
elevii să manifeste o deosebită grijă față de scriere, spre a fi înțeleși cu ușurință de ceilalți semeni. Exprimarea în scris urma să fie mult mai elevată decât ,,vorba comună”, iar acest aspect putea fi realizat prin eliminarea exprimărilor greșite, a ,,smintelilor”, prin eludarea cuvintelor ,,care numai într-un ținut sau într-o provincie se întrebuințează”. Este clară preocuparea constantă a lui Loga pentru utilizarea corectă a limbii, scrisă și vorbită, dar și pentru unitatea lingvistică a românilor din diferite provincii. Grigorie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
naturei, plăcerea de a te departa de păcătoșiile lumei și a uita pentru un moment grijile vieței, atunci declar că dintre toate capetele seci al meu este cel mai sec. Pacat numai că picioarele încep a mă cam da de sminteală. Și doar nu sunt un hain68, crud la inimă; abia pot să văd tăind un pui de găină, dar mărturisesc că simt o bucurie nespusă când mi se prezintă lupul sau mistrețul și izbutesc să-l răpun, căci este ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu mă las mai jos decât ceilalți. Ei, dar din păcate, lucrul nu se mai putea întoarce. Vorba ceea: "Vrei, nu vrei, bè Grigori agheasmă!" Mi-am examinat cu toată îngrijirea carabina ca nu care cumva să mă deie de sminteală tocmai la adică; dealtfel, drăguța mea de carabină cu două țevi era destul de durdulie și glonții destul de mașcați, ca să nu-i poată mistui 129 dihania oricât de bun pântece ar fi avut. Am stat așa două ore întregi pe ceasornic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
asemenea șușanele de bulevard n-ar fi avut nici o șansă să răzbată în mediile de partid și în politică. Sunt, fără îndoială, expresia crizei morale a societății românești, ajunsă la un stadiu avansat de descompunere, din moment ce a dus la o sminteală generală. Dacă „energia violetă” rămânea lansată numai de Hrebenciuc și de alții, trecea așa, ca un zâmbet în colțul gurii, și Geoană mai avea o șansă să-și păstreze șefia P.S.D. ăului, dar intervenția soției, pe această temă, i-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
considerat, probabil, inutilă intrarea lor în Sfânta Mănăstire Secu, într-o ținută decentă, tocmai pentru că misiunea lor de a sminti, era astfel eșuată? Sunt mulți cei care fac neorânduială în Sfânta Biserică, uneori sau, mai ales, în timpul Sfintei Liturghii, provocând sminteala celor evlavioși, provocând confuzie în rândul celor care intră pentru prima dată în sfântul lăcaș, provocând o stare de disconfort și deconcentrare sfințiților părinți care oficiază slujba. În scopul de a preveni asemenea atitudini, Biserica Ortodoxă a tipărit și difuzat
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
negru se puse în mișcare, sau poate se mișca mai dinainte și eu nu observasem, cu ochii măriți am văzut prin fața mea defilând anii ce au trecut de la nașterea mea, scrise pe tăblițe albe, cu litere drepte, fără nici o sminteală. Și în centrul acelui glob eram eu iar creierul îmi era plin de copaci morți. Am strigat, dar strigătul meu a sunat a pustiu, nimic nu s-a schimbat, nici rotirea, nici defilarea tăblițelor acelea, nici rețeaua ceea drăcească. Ultimul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mină să câștige bani. „Aici în județul acesta al nostru la nici o muncă oricât de grea nu se câștigă nici pe jumătate, iar nouă ne trebuie bani să ridicăm casa și să creștem copiii aceștia.” Așa zicea el, trimitea fără sminteală banii la timp, venea foarte rar pe acasă și de fiecare dată când venea mai găsea un copil ca semn că mai fusese pe aici. Le aducea bomboane învelite în staniol lucitor, căiuți de turtă dulce, jucării ieftine din plastic
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]