333 matches
-
vremea ei, și tabla înmulțirii a fost, probabil, contestată. Întrebările fundamentale conțin stropi de alienare. Uneori un nud de femeie poate ridiculiza orice nod gordian. NATURĂ Dacă rămâneam în păduri, ajungeam ori sihaștri, ori tâlhari. Nu pot să dorm. Se smiorcăie toamna la fereastra mea. Primăvara - această perfuzie a iubirii. Gogoașa de mătase - singurul cavou din care se poate ieși viu. Cei care au copilărit la sat au pentru toată viața o rezervă de feerie. În curând, vom avea, probabil, păduri
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
totul rezervat deja, confrate Toal, insist eu, punând receptorul În furcă. Ray a pus-o pe vaca bătrână și proastă să scrie inventarul. Pipăi prespapierul din buzunar. El Îmi face semn spre ușă și plecăm. În vreme ce ne-ndepărtăm, băbătia se smiorcăie nenorocită: — Prespapierul ăla nu valora mare lucru. Pare scump, dar nu e decât din aur de proastă calitate. Are doar valoare sentimentală. Jim mi l-a adus din Italia după război. Eram săraci ca niște cerșetori atunci. Ștoarfă zaharisită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
prăpăditul ăsta singuratic. Ajung la mine-n birou și găsesc un mesaj cum că o femeie m-a căutat, nu și-a dat numele. Probabil e Carole, mai mult ca sigur. Dându-și seama că s-a purtat nasol. Se smiorcăie puțin că e singură acu când vine Crăciunul. Asta-i problema ei. Tresă mă car la doctor. Am programare. Conduc prin oraș. Puțoii ăștia au schimbat sensurile unice să te buimăcească și mai dihai. Să Încerci să traversezi orașu dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
li se amintească cum stau lucrurile. Ca un anumit tânăr gentleman pe nume Raymond Lennox, de exemplu. — Tânărul Ray Lennox n-a prea avut multe de zis n apărarea lui la curs, Îi spun lui Gus. — Mda, Încă se mai smiorcăie, zâmbește Gus cu un pic de afecțiune. — Ascultă Gus, spun eu, coborându-mi vocea, nu mioluan nume de rău, da ai grijă ce spui n fațalu Ray. Nu zic căi băiat rău. De fapt Îmi place la greu de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu greu s-ar spune că-s lipsit de frecușuri. Sper că o să fie mai bine decât ultima oară. A fost o vacă ciudată, camera video a părut să o excite, dar când am scos vibratorul a Început să se smiorcăie și să-mi tot turuie despre Bob și despre viața ei care-i vraiște. Nu poți Înțelege niciodată o pizdă. Mă uit la calendarul Federației de Poliție Scoțiene. Cinci decembrie. Nu mai e chiar atât de mult până la Crăciun, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
repede chiloții, dresul și ghetele. Îmi trag și eu pe mine pantalonii și chiloții, apoi ne mutăm În tăcere pe scaunele din față. Nu mă mai uit aproape deloc la ea, deși pot să-i simt dispoziția plină de amărăciune smiorcăită În vreme ce-o duc acasă. Bruce Robertson rămâne până la sfârșit un gentleman. — Ne mai vedem păpușă, flutur eu un adio tandru Înspre spatele ei acoperit cu o haină lungă În timp ce tocurile ei țăcăne pe dalele trotuarului. Însă ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ce morții măsii! — Nu știu ce să fac... Își pune capul În palme. Îmi las țeapăn mâna să cadă În jurul umerilor lui. — Îți face viața un calvar, ei frățâne. — Se pare că nu-s În stare să fac nimic ca lumea, se smiorcăie el, ori Îi stau În drum dacă sunt acolo, ori o neglijez dacă sunt plecat... Craig nu face decât să-și bată joc și să-și pună muzica aia techno de rahat... ce vrea de la mine Bruce? Cum și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
spus că sunteți În concediu. Am vrut să vă mulțumesc personal pentru tot ce ați făcut pentru Colin. Se răsucește spre băiețel: E un om bun Euan, el e bărbatul care a Încercat să-l ajute pe tăticul tău... se smiorcăie ea puțin. Băiețelul Își ține capul În jos, dar Își ridică privirea spre mine și se forțează să-mi zâmbească. E cam de aceeași vârstă cu Stacey. — Avea probleme cu inima... era o chestie din familie... ereditară. Îi urmăresc buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sunt În trening. Ridic o mână să-i fac să tacă, apoi mă duc, dau muzica Încet și ies afară la ei. — Crăciun fericit Tom! Julie! țip eu. — Dumnezeule Bruce! Dă-ți sculele mai Încet, măi! Încercăm să dormim! se smiorcăie Stronach, cu mutra lui belicoasă de prost uitându-se la mine să vadă dacă dau vreun semn că i-am Înregistrat plângerea. — Nu-mi Încălca proprietatea Stronach, ce dracu! Dacă ai vreo reclamație de făcut că-i prea multă gălăgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ceva ce te va înveseli. O să prezint un număr sâmbăta viitoare în River Club. Vii? — Nu tocmai ți-am spus că nu îți mai prezic viitorul? Așteaptă și vei vedea. 13tc "13" Luni dimineața, Craig își urmărea mama prin cameră, smiorcăindu-se: —De ce faci curat? Clodagh a luat de pe jos un mănunchi de ciorapi și l-a aruncat în coșul de rufe, apoi s-a repezit în muntele de haine de pe scaunul din dormitor, aruncând la nimereală pulovere în sertare, rochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Sau, și mai rău, poate încerca să reactiveze lucrurile. —Uite, usuc-o, spuse ea, împingând-o pe Molly către el. Eu mă grăbesc. În timp ce Clodagh scotea Nissan-ul Micra de pe alee în marșarier, Molly stătea în dreptul ușii de la intrare și se smiorcăia: — Vreau și eu să merg! Plângea cu atâta agonie, încât câțiva vecini au ieșit de urgență la geamuri să vadă cine era omorât. Și eu, chițăi Craig la unison cu sora lui. Vino înapoi, mami, întoarce-te. Șantajiști afurisiți, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vineri seară, vom munci toate sâmbătă, anunță Lisa. Avem nevoie de oameni să care hainele, să plimbe cafelele, chestii de genul ăsta. A urmat o serie unanimă de plângeri, dar nu au avut nici un efect. —E o târfă sclavagistă, se smiorcăi Ashling, în timp ce lua cina cu Marcus la Mao. Cea mai rea persoană pe care am întâlnit-o vreodată. —Nu te abține, o rugă Marcus, turnându-i un pahar cu vin. Dă-i înainte, scuipă tot. A, nu, spuse Ashling, ducând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dusese și în concedii. Se dusese și când o părăsise soțul. Așa că ce avea acum? Și de ce nu era bine? Fusese mereu obsedată de control și nu înțelesese niciodată ce era cu cei care o luau razna, cei care plecau smiorcăindu-se de la birourile lor și nu se mai întorceau niciodată. Dar ea avea în minte o curiozitate perversă despre cum era să o iei razna, bănuind că era ceva liniștitor în treaba asta. Nu era oare eliberator să fii absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Lee golea buzunarele morților și azvârlea șișuri și țigări de marijuana pe trotuar, departe de bălțile de sânge. S-a apropiat de mine și am sperat să-mi trântească o vorbă de duh care să mă calmeze. Dar nu - se smiorcăia ca un copil. • • • Ne-a luat tot restul după-amiezii să punem pe hârtie cele zece secunde. Ne-am scris rapoartele la secția din 77th Street și am fost interogați de o echipă de la Omucideri ce investiga toate schimburile de focuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
izbi cu bastonul în scrumieră. Sticla plesni, iar chiștoacele zburară în toate părțile. Roșcatul își mușcă buza. Sângele țâșni și i se scurse pe bărbie. Sears spulberă grămada de sticlă spartă și cioburile se împrăștiară în toată încăperea. Manley se smiorcăi: — Nu, nu, nu, nu, nu! Știai exact ce vrei să faci! șuieră Sears. Ești un vulpoi bătrân și știi o grămadă de locuri unde să duci fete. Ai amețit-o pe Betty cu câteva pahare, ai făcut-o să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
masă, din care ieșea cutia cu rola de film. Locotenentul dădu din cap și se așeză lângă Lorna. — Știi că vrem să-ți punem întrebări despre Betty Short, nu-i așa, drăguțo? Fata își coborî capul și începu să se smiorcăie. Harry îi întinse un șervețel. Ea îl rupse în bucățele, pe care le înșiră apoi pe masă. — Asta înseamnă că trebuie să mă întorc la ai mei? Millard aprobă, dând din cap: — Da. — Tata mă bate. E un prostovan de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Sandy Alunecosul Îi rămăseseră În minte. Lista aceea de delicte. Martin Strichen era un mic netrebnic. Dar asta nu Însemna că nu suferise În mâinile lui Gerald Cleaver. Watson semnă pentru Martin Strichen și Îl conduseră, legat la mâini și smiorcăind, prin clădire și spre ieșirea din spate. Era doar puțin de mers până la mașina de poliție pe care o luase Logan. În vreme ce Watson Îi apăsă capul În jos, să nu se lovească, Strichen zise: — Avea paisprezece ani. — Ce? Watson se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
n-a avut copii. Imediat ce Învață să vorbească mucoșii ăia mici, nu se mai opresc până nu dau năvală hormonii și devin adolescenți. Atunci nu mai scoți de la ei nici un cuvânt. Dar un copil de patru ani poate să se smiorcăie toată ziua și toată noaptea dacă vrea ceva cu-adevărat. Așa că, În cele din urmă, mama se enervează și cu asta basta. N-o mai vede niciodată pe fiică-sa. Și În nici un caz n-avea s-o mai vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de-o nenorocită de piatră mare. Am ajuns Într-un șanț. Am Încercat să mă trag afară c-o bucată mare de placaj, doar că se clătina. S-a mișcat și dedesubt era o umflătură În apă. Începu să se smiorcăie. La-nceput m-am gândit că e un câine, știți, un bull terrier, ceva... Fiindcă... fiindcă era negru cu totul. Așa că mă pregăteam să ies naibii d-acolo când văd ceva lucios, care sclipește-n ploaie. Știți, ca un lanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
scoase din buzunar un dreptunghi de hârtie, desfăcându-l Într-o fotografie a lui Geordie Stephenson de pe vremea când era viu. O avea cu el cam de când făcuseră turul printre pariorii jepcari din Aberdeen. O ținu În fața omului care se smiorcăia. Îl recunoști, nu-i așa? Ochii lui Anderson se ațintiră pe fotografie, apoi reveniră la pata de pe bandajul său. Acea privirire fugitivă Îl făcu pe Logan să-și dea seama că avusese dreptate. Cameron Anderson și Geordie Stephenson. Nu aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
eter În care ființa ei, cândva ușoară ca un fulg de voal, s-a Înșurubat Într-un dans al virginității cărnii. Nu mi-a mai păsat că a aruncat apoi cu oale și ulcele pline de lături, că s-a smiorcăit, m-a umplut de zoaiele unei vorbiri deșuchiate, Închise În putreda alterare a cărnii, m-a arătat cu degetul ca pe cel mai mare răufăcător, s-a Îndârjit să mă aștepte când mă Întorceam de la cursuri sau de la o agapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
îl nimeri în plin. O sută de ace înroșite îi străpunseră gura, nasul și ochii simultan. Constable încă urla în clipa în care femeia îi smulse pixul din mână și îl lovi în spate. - De ce-ai făcut asta? se smiorcăi el, sprijinindu-se într-un cot ca să se ridice. De ce? Răspunsul pluti în aer preț de câteva clipe, apoi fu izbit de un al doilea jet de spray arăzător. Capitolul XLII Amelia Sachs lăsă deoparte tubul cu spray paralizant. Sergentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
la ea în pat și am luat-o în brațe. Am să te-ajut - orice vrei tu - o s-o fac. Orice. Nu te teme, îngerașul meu, te rog, am să te-ajut să faci orice vrei. Promit. Șșșșșt. S-a smiorcăit și s-a înfundat în umărul meu ca un animal, lăsându-mi-l ud și lipicios când și-a ridicat privirea înspre mine. — Nu, Charlie, mi-a spus, zâmbind acum, nu - nu eu sunt îngerul. Ăla ești tu. — Cum adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Solo? De ce să te duci acolo singură? Mai ales când ai două foarte bune prietene chiar aici de față, dintre care una tocmai s-a logodit. Cred că ar fi o neglijență din partea ta să nu ne inviți, s-a smiorcăit Adriana. În mod deloc surprinzător, Leigh fusese ceva mai rezervată. — Zău, nu e mare scofală. În plus, la serviciu e un mare balamuc în perioada asta. Editez primul scriitor important. Și nu cred că Russell ar fi încântat dacă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de data trecută. — N-o să-ți vină să crezi, fredonă Adriana neluând în seamă ce spunea Leigh. Pe bune n-o să-ți vină să crezi. — Vai de mine! Nu se mai găsesc nici lumânări parfumate? Ce se face fata? se smiorcăi ea. — Vrei să-ți ții gura? Te sun în calitate de prietenă, nu de cumpărător frustrat. Fraiera de mine credeam că te-ar interesa să știi și tu că s-ar putea să apar în numărul din luna martie a revistei Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]