1,058 matches
-
-l dezbrăca de coaja sa naționale în care se gera de mai român decât un Basarab băștinaș, această tinerime neagă patria, negă naționalitatea, familia, averea, religia; cheamă pe vagabonzii din toată lumea să 'mpărțească aci ceea ce nu e al lor, pământul smuls pas cu pas de străbuni prin dezrădăcinare de păduri seculare și apărat cu sângele lor cel mai bun și mai nobil. Capitalul enorm de energie națională cheltuit pentru a preface înfiorătoarele pustietăți ale avarilor în pământ românesc e după dumnealor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de pe rădăcini iar buruienile sunt lăsate la suprafața solului. Pe vreme caldă nu durează decât o oră ca rădăcinile să se usuce, iar plantele să moară. Acesta este avantajul principal al acestui sistem, comparativ cu sistemul convențional, unde frecvent plantele smulse sunt capabile să-și continuie creșterea. Solul nu este pulverizat de către perii, deoarece acestea nu lasă un strat neted sub suprafața solului. Mașina lucrează solul pe lățimi cuprinse între 1,5 și 3,5 m, iar distanțele între rânduri pot
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
În fiecare ființă umană găsim un mod unic de a-fi-dată al lumii. Aparent paradoxală este Însă ideea care urmează: afirmația de adineaori este cu atât mai valabilă atunci când e vorba nu despre un individ, ci despre o limbă. Prin rostire, smuls originii sale individuale, cuvântul devine obiect 2; Însă, vom vedea Îndată, e vorba de un obiect de o natură cu totul specială, dat fiind că dincolo de ocurența sa momentană el poartă cu sine posibilitatea (mai mult: ispita) de a fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
soț, Filip Nazarie, anterioară cu un deceniu celei din Pontiful, nu fără evocarea primei căsătorii, cea cu Ion, ori deconspirarea câtorva amoruri paralele, „ocazionale”. Dar personajul care suscită mai mult interesul e rabinul Emanuel Reich, cabalist și, asemenea Pontifului, taumaturg, smuls sacralității la care năzuiește, coborât în erosul profan de o femeie fatală, Verona. Mult diluat prin inserții speculative, romanul rămâne inferior și celui anterior, Lena, fata lui Anghel Mărgărit (1977), care rezistă doar prin câteva episoade izbutite, teza speranței oferite
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
pentru secolul al XIX-lea, cu mici excepții, predominanța simțului istoric, invazia sociologicului. Singurii „artiști” i se par Alecsandri și Codru-Drăgușanu, iar mai aproape în timp N. Iorga și Calistrat Hogaș. Analistul crede că marile pagini de călătorie rămân „cele smulse peisajului românesc”. Ideea fundamentală a lui „acasă” străbate și volumul Teritorii (1976), pe care autorul îl consideră un antijurnal, în sensul că privirea e întoarsă mai mult înăuntru decât în afară. Și totuși, aici poate fi descoperit cu adevărat coloristul
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
perfect prelucrate muzical și într-o imagistică bine controlată, adesea obscură. O mare reprimare a sentimentului, vizibilă pretutindeni, e intensă în poemul Pod eleat, unde se impune ca simbol obsedant al viziunii lui S. puntea între lumi, formă eliberată, înălțată, smulsă abisului, intrată prin asceză în transcendent. Aluziile livrești, trimiterile culturale fac semnificația destul de greu accesibilă, ținând seama că acestea se alătură unei propensiuni spre apropierile cele mai insolite între domenii de obicei separate: „Spre zori, podul era unghi spart în
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
incrimina. Dacă e deconspirat accidental 5, în fața societății se apără cu formula: „n-am semnat nimic”. E drept, a semnat ofițerul în locul lui, dar pentru Securitate a meritat tot deranjul! * Aparent, cele câteva tipuri de informatori extrase din eșantionul microscopic smuls arhivelor Securității prin Legea Deconspirării (pentru curioși, Legea nr. 187/1999, cunoscută sub numele de „Legea Ticu”) par să arunce în derizoriu orice tentativă de a folosi criteriul colaborării cu poliția politică în des pomenita (și nici pe departe mult
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
existența - nu este cel mai potrivit pentru o fenomenologie a revelației, întrucât existența presupune un raport ec-static cu lumea (și astfel predispune la obiectualizare). Nu condiția inerțială a lucrurilor privilegiază o străfulgerare poetică, ci învăluirea și însărcinarea lor cu har. Smulsă temporalității, esența manifestării provine dintr-un exces de prezență, pe care Michel Henry a numit-o „auto-afectarea Vieții” (și viața, cu majusculă, este Viața divină)2. Ancorată într-un praxis cotidian, nu prepară această vedere a purei gratuități și umilințe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la miile de reparații mecanice fără nume, de care e mereu nevoie pe-o navă mare, pornită într-o expediție de trei-patru ani, hăt-departe de civilizație. Era gata oricînd să-și îndeplinească sarcinile obișnuite - să dreagă ambarcațiunile sfărîmate și vergile smulse, să îndrepteze vîslele strîmbate, să înfigă în punte vreun „măr-călăuză“ sau vreo pană în scîndurile laterale și să facă orice alte treburi legate nemijlocit de meseria lui; mai mult încă, se arăta întotdeauna dispus să facă tot felul de lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe alții să-i aducă. Mînca în aer liber - doar de două ori pe zi și anume, dimineața și la prînz, căci de cină nu se atingea; nu se mai bărbierea, încît barba ajunsese să-i fie încîlcită, ca rădăcinile smulse ale unor copaci doborîți de furtună, rădăcini ce cresc mai departe, chiar cînd copacului i-a pierit verdeața din creștet. Dar cu toate că viața lui devenise o necontenită veghe pe punte și cu toate că pînda mistică a partului era la fel de neîntreruptă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fiert cartofii constituie un ierbicid 100% natural? Recuperați apa în care ați fiert cartofii și pulverizați-o peste buruieni. O altă metodă constă în acoperirea bazei plantelor cu paie, in sau chiar cu resturi de la tunderea gazonului sau de la ierburile smulse și lăsate la uscat timp de câteva zile la soare. Veți evita astfel dezvoltarea buruienilor, mulțumindu-vă să le smulgeți pe cele care vor reuși să răzbată prin această pătură. Le veți pune pe stratul de paie. Vă este grădina
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela), de „măiastra cu trupușoru-n fum” (Măiastra) ori de Elisafta. Ivită din nou, certitudinea dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul „se visează nemuritor” (Veniți, adieri) sau „tânăr, iluminat, fericit” (Descrescendo). Concomitent, se produce o erupție a religiozității, căci sublimul naturii este interpretat
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
lăncile, astăzi cu lansatoarele de proiectile antitanc, și că singurul lucru care deosebea moartea ocupanților blindatului incendiat, de masacrul de pe vremea strămoșilor lor era complexitatea cu care această moarte, o moarte atât de individuală (vedeam, sub un strat de blindaj smuls, un braț lung și foarte subțire, aproape adolescent, cu o fină brățară din piele la încheietura mâinii) și de anonimă, se îneca în interesele puterilor îndepărtate, în setea lor de petrol sau de aur, în jocul birocratic al diplomațiilor, în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nevoie de argumente. Acel adevăr era atârnat de gestul tău: o mână care trage marginile unei țesături peste bezna ghiftuită de moarte. Am simțit că toate mărturiile pe care le-aș fi putut aduce erau depășite de adevărul acelei clipe smulse nebuniei oamenilor. N-am îndrăznit, oricum nu m-aș fi priceput, să te întreb care era sensul cuvintelor tale. Te-am sărutat pe ceafă, pe gât, la rădăcina fragilului șir de vertebre - cu tandrețea aceea intensă pe care o trezește
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
clipe de după o luptă, simți cu violență viața celuilalt, foarte apropiată, tăcută și mai uimitoare chiar decât propria-ți supraviețuire. Pe drumurile războiului, Vulpoiul văzuse cai care se înecau și cai sfârtecați de obuze, un armăsar cu picioarele din față smulse, care încerca să se ridice într-un salt monstruos, un atelaj abandonat în turba adâncă a unei mlaștini: caii se împotmoleau tot mai tare, prizonieri ai unui tun inutil. Și ofițerul din rândurile Albilor, cu funia petrecută în jurul gâtului, pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
putea închipui ce putea să simtă un om care, precum Gutov, petrecuse mai multe luni în celulele alea înțesate. Făcu un efort, pentru a nu-și imagina torturile. Și nopțile de după tortură, cu gura plină de sânge și cu unghiile smulse. Gutov trăise, cu siguranță, aceste lucruri și, în timpul unei nopți, prin ceața sufocantă a durerii, născocise acuzația aceea care avea să-i salveze pe cei pe care îi denunța: Anna le vorbea colhoznicilor... Reluându-și drumul, Nikolai băgă de seamă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de frumusețe... Într-o zi, într-un oraș polonez, trecând prin fața unei biserici pe jumătate distruse de obuze, ghici despre ce era vorba. Imaginea bisericii din Dolșanka îi reveni în minte. Și ea dărâmată, dar cu o tenacitate vindicativă: cupola smulsă, acoperișul ars, o bucată de zid împrăștiată de dinamită, opera tovarășului Krasnâi. Interiorul, rămas descoperit, era năpădit de urzici și de lăstari de arțar. Pe ziduri se înșirau obscenități mâzgălite cu un colț de cărămidă. Doar într-un ungher, la
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Pasarela se alungește. Cerul e răsturnat de o explozie. Pământul zgâlțâie trupul și-l azvârle în azur. În privire: întâlnirea dintre un bulgăre de pământ și un nor. Cerul se află sub trupul care se îneacă în azur. Brațul acela smuls, uitat parcă de cineva sub un rulou de sârmă ghimpată. Ochii neamțului, gura lui deschisă și suplețea aproape mângâioasă, cu care baioneta se afundă în pântece. O altă explozie. Trupul care atârnă ca tras în țeapă îi apără pe ceilalți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
freca medaliile, visa la întoarcerea acasă, aștepta scrisori. În față, dincolo, aerul acela de întinerire era de asemenea vizibil. Gloanțele mușcau cu ușurință, în rândurile nemților, din stratul acela friabil al tinerilor, al adolescenților recrutați din Hitlerjugend. Felia aceea odată smulsă, sâmburele se ivea, aproape mineral, în duritatea lui: soldați care supraviețuiseră luptelor de la Stalingrad, Kursk, Koenigsberg. Soldați care știau că orașele lor natale sau orașele de unde primeau scrisori erau transformate de aviație în ruine carbonizate. Războiul devenise de multă vreme
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pași amorțiți printre morți, obișnuindu-se cu ideea că sunt vii. Din zilele acelea îi rămânea un cuțit cu crestături făcute de un disciplinar. Din zilele acelea păstra imaginea soldatului care, înainte de a se prăbuși, pipăise golul din locul maxilarelor smulse... Noaptea, fu trezit de un strigăt. „Tancurile, acolo, în dreapta!“, urlă vecinul lui, luptându-se cu un coșmar. În beznă, câțiva rânjiră, se auziră câteva oftaturi și iarăși se lăsă tăcerea peste păcănitul șinelor. Era acum sigur că va întâlni viața
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de tunuri nu se mai mulțumeau doar cu schițele publicitare sau cu tirurile demonstrative pe poligoane de operetă. Pretindeau condiții de război reale, probe obținute sub focul armelor, trupuri adevărate, sfârtecate, în locul manechinelor găurite. Teleobiectivele „văzătorilor“ decupau tancul cu turela smulsă din care ieșeau carcase omenești înnegrite, reușeau să încadreze grupul de soldați despicat de o grenadă de asalt... Din cauza lor rămăseserăm noi în acel oraș. Am reușit să ne apropiem de ei, am făcut cunoștință, le-am făcut diverse servicii
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
prelata ridicată în partea dindărăt a furgonului. Tăceau. Chipurile lor erau grave, luminate parcă de o mare durere, în sfârșit, depășită. Tunicile lor decolorate de soare nu aveau nici o decorație, dar păstrau, în dreptul pieptului, urmele mai întunecate lăsate de medaliile smulse... Camionul a străbătut periferia încă adormită a unui mare oraș, s-a oprit pe o stradă învăluită în penumbră. Soldatul a sărit jos, și-a salutat camarazii, i-a însoțit cu privirea până la cotitura drumului. Apoi, și-a potrivit ranița
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în șir. Când a stat puhoiul, pe pământ năboiră pâraiele. Ca un fluviu, din zare în zare, gârlele împânzeau șesul cu valuri mâloase. Abia ghicită în mijlocul noianului, vâltoarea era departe, purtând ca într- un exod apocaliptic poduri din lemn, copaci smulși, vite înecate, acoperișuri de paie ori căpițe. După ce tăria s-a limpezit, pământul începu să se zbicească. De dimineață șesurile fumegau iar aerul juca, mișcându-se în oglinzi. Din clăile năpădite de mâl ori de pe moțurile de porumb răzbite de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
luminează suluri de pânză și costume pe umerașe. Apoi, pe măsură ce lumina crește, devine vizibil croitorul Însuși. Stă la mașina de cusut, cu piciorul drept Încă sprijinit pe pedală. Lumina crește și mai tare și Îi dezvăluie chipul, orbitele goale, barba smulsă În fâșii Însângerate. Peste tot În cartierul armenesc pâlpâie focurile. Ca un milion de licurici zboară scânteile peste orașul Întunecat, inseminând fiecare loc În care cad cu un germen de foc. În casa lui de pe strada Suyane, doctorul Philobosian atârnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
De asemenea, era inutil să cer o stare a școlii și a celor dinăuntru atâta vreme cât simțeam tot ceea ce se întâmplă. Cunoșteam deja starea situației. Nimeni dinăuntrul școlii nu murise, perimetrul nostru nu fusese străpuns, afară era o mare de membre smulse și corpuri mutilate și totul părea a fi un tablou postmodern simbolist în tonuri de roșu. Gardienii se retraseră, cei care au mai rămas în viață. Câțiva elevi se duceau la infirmerie. Săriseră niște schije care trecuseră prin fantele tablelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]