501 matches
-
Excepția de la această grandilocvență a discursului poetic o reprezintă prelucrarea „în viziuni antinomice moderne” prezentă în Proverbele lui Solomon, carte apărută în 1996. Colaj versificat de cuvinte biblice de duh, de proverbe românești sau extrase din folclorul altor popoare, de snoave și anecdote, aceste stihuri ludic-moralizatoare lasă a se întrezări o posibilitate mai adecvată lirismului lui R., mizând pe umor, ironie și sarcasm dezabuzat: „Nu șovăi în viață, de ești bărbat întreg:/Bărbații șovăielnici doar firimituri culeg”; „...Iar dacă știi că
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Philologie”, „Literaturblatt für Romanische und Slavische Philologie”, „Revue des langues romanes” ș.a. A fost director al revistei „Cultura” (1924) și al ziarului „Drum nou” (1931). A semnat și Sex.Til., Sextil, Dr. Matei Genune, M. Corvin. P. debutează cu o snoavă în „Gazeta Transilvaniei” (1892). În „Vatra” îi apar apoi primele traduceri (din Lessing, Heine și Paul Schöntau), iar în „Gazeta Transilvaniei” suita intitulată Scrieri din Italia. În același deceniu îi ies primele cărți, Schițe (1896), Snoave (1897) și Juvenilia (1898
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
P. debutează cu o snoavă în „Gazeta Transilvaniei” (1892). În „Vatra” îi apar apoi primele traduceri (din Lessing, Heine și Paul Schöntau), iar în „Gazeta Transilvaniei” suita intitulată Scrieri din Italia. În același deceniu îi ies primele cărți, Schițe (1896), Snoave (1897) și Juvenilia (1898). Dându-și seama de modicitatea talentului scriitoricesc, autorul nu perseverează. Numele îi poate fi întâlnit, în schimb, destul de frecvent în presă în calitate de critic și istoric literar. Își adună foiletoanele critice în 1909, sub titlul Cinci ani
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
al Universității Daciei Superioare de la Cluj, despre aprecierea de care se bucura pe plan internațional lingvistul și despre misiunea la Liga Națiunilor, unde îi cunoaște pe Elena Văcărescu, pe Nicolae Titulescu și pe filosoful Henri Bergson. SCRIERI: Schițe, Craiova, 1896; Snoave, Brașov, 1897; Juvenilia, Brașov, 1898; Cinci ani de mișcare literară (1902-1906), București, 1909; Rumänische Literatur von 1800 bis zu Gegenwart 1905, Erlangen, 1909; Istoria literaturii române. Epoca veche, I, Sibiu, 1920; ed. Sibiu, 1930; ed. îngr. Magdalena Vulpe, postfață Dan
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu și, deși nesemnate, sunt destul de lesne de identificat, altele sunt retipăriri din proza lui Nicolae Gane (câteva nuvele) sau
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Șezătoarea”, „Foaia interesantă” ș.a. Culege proză populară, îndeosebi legende, pe care le include în mai multe volume: Dăfii, snoave și povești (1904, în colaborare cu Șt. Duțescu), Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel (1910), Îngerul românului. Povești și legende din popor (1913), Făt-Frumos. Povești (1913), Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende (1914
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
multe volume: Dăfii, snoave și povești (1904, în colaborare cu Șt. Duțescu), Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel (1910), Îngerul românului. Povești și legende din popor (1913), Făt-Frumos. Povești (1913), Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende (1914), Cojocul lui Sărăcilă (1925), Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor (1926), Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice ș.a. În toate culegerile sale R.-C. dovedește o grijă deosebită
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
din Oltenia și din Muscel (1910), Îngerul românului. Povești și legende din popor (1913), Făt-Frumos. Povești (1913), Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende (1914), Cojocul lui Sărăcilă (1925), Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor (1926), Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice ș.a. În toate culegerile sale R.-C. dovedește o grijă deosebită pentru autenticitatea materialelor, pentru puritatea limbii, pentru relevarea unității fenomenului creației populare. Totuși, el nu redă cu fidelitate
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
și locuitorii săi, Câmpulung, 1922; Dragoslavele (în colaborare cu I. Răuțescu), Câmpulung, 1923; Câmpulungul Muscelului, Câmpulung, 1925. Culegeri: Din Muscel. Cântece poporane, I, pref. G. Coșbuc, București, 1896; O seamă de cuvinte din Muscel, introd. Gustav Weigand, Câmpulung, 1901; Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Duțescu); Sărbătorile poporului, cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului, București, 1909 (în colaborare cu D. Mihalache); Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Mihalache); Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel, București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal de zmeu, Leu paraleu și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri, susținută de un text care oscilează între poemul în proză și snoava cu iz sapiențial, ca în Șarpele casei (1998). M. este adeptul unui lirism eliberat de elemente livrești, cu toate că nu totdeauna și le refuză. Un rest de „înțelepciune” din cărți rămâne în subtext, ca un termen obligatoriu de comparație pentru „poezia
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925), Obiceiul junilor brașoveni (1930), Cercetări folclorice în Țara Oașului (1932), Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă (1933), Cântare și verș la Constantin. Sfârșitul lui Brâncoveanu în repertoriul dramatic al minerilor români din Nordul Transilvaniei (1964) ș.a. Prin problematică și prin ipotezele avansate, La Mort-mariage... a avut un real ecou în rândul specialiștilor. Studiul
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
nunții mortului. Adrian Fochi va remarca mai târziu că ideea lui M. este extrem de utilă în încercarea de a decoda setul de mesaje al baladei și al colindei mioritice. Obiceiul junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă sunt alte studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere un ansamblu unitar și de aceea, rămânând
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
le-a cules, după modelul lui I. Pop-Reteganul, Petre Ispirescu și D. Stăncescu, sunt importante pentru valoarea documentară, sub raportul psihologiei mediilor investigate. Au rămas în manuscris numeroase culegeri și însemnări referitoare la credințele populare, colindele, descântecele, legendele, strigăturile și snoavele adunate din zona cuprinsă între Brașov, Săcele, Covasna și Săliște. Tot în manuscris se află și paisprezece texte lirice culese înainte de 1880 și considerate a fi cele mai vechi cântece consemnate de la românii din Șchei. Studiile de etnografie ale lui
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
urmărește modul în care s-au născut, au evoluat și au supraviețuit (sau au dispărut) stereotipurile referitoare la evrei. Traseul acestei evoluții începe cu felul în care este perceput evreul la nivelul culturii arhaice și tradiționale (legende, basme, balade, colinde, snoave, superstiții, reprezentări iconografice) și se încheie cu imaginea evreului la nivelul culturii „înalte” (literatură cultă, eseistică, publicistică, literatură sociopolitică în secolele al XIX-lea și al XX-lea), fiind avută în vedere migrarea motivelor specifice „antisemitismului popular” în planul „antisemitismului
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
dramatice. În schimb, „Revista revistelor”, când nu arată spirit partizan, e cvasinerelevantă, de interes redus fiind îndeobște și rubrica „Note și discuțiuni”. În schimb, capitolul „Literatură” se dovedește foarte sărac. Sporadic apar poezii de Radu D. Rosetti și H. G. Lecca, snoave versificate de Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C.
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
capricioase, surprinzătoare, descrieri de sculpturi și picturi antice și moderne, aprecieri fine asupra muzicii, comentarii și citate din literatură, de la Horațiu la Turgheniev, referiri la poezia românească, aluzii la disputele filologice și literare ale vremii, istorioare subtil ironice sau autoironice, snoave și anecdote spuse cu zâmbet subțire. Povestind o excursie în munții Buzăului, autorul află cadrul adecvat pentru a înscena un dialog cu un om al locului, de la care aude basmul despre „feciorul de împărat cel cu noroc la vînat”. Basmul
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt, numai câteva provenind din comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. Înregistrate, cele mai multe, pe bandă de magnetofon, de la „talentați povestitori mai vârstnici”, transcrise cu grijă pentru păstrarea specificului graiului local, selectate după criteriul estetic, textele din
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii grijei, ce s-a pripășit în lume,/ Dăruind cu prisosință duhul viu al unei glume.” De altfel, pe frontispiciul fiecărui număr, în loc de subtitlu, apăreau următoarele versuri: „La drum, române, ia cu tine/ O snoavă, două, nu uita!/ Așa-i de veacuri firea ta/ Și uneori îți prinde bine!”, cărora după intrarea României în război li s-a adăugat o strofă: „Dar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână/ Ia și o
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
de volume de proză și versuri populare, de credințe și tradiții folclorice, precum și monografii asupra civilizației sătești, multe privind zona Tecuci, unele extinzându-se și spre cele limitrofe. Un loc important în această serie este ocupat de culegerile de basme, snoave, legende, povești despre animale. O colecție de lirică populară realizată în bună parte prin anchete directe, dar și cu concursul unui număr impresionant de colaboratori care i-au comunicat texte din mai toate regiunile țării, tipărită sub titlul Cântece de
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
de receptacul al gusturilor literare și muzicale întâlnite în lumea urbană periferică, măruntă. Pentru „prenumeranții” lui, care se delectau citind un anume tip de literatură, se trudea să adune, să prelucreze și să editeze cântece de lume, cărți populare, fabule, snoave, istorioare, proverbe. Unui gust fără mari pretenții îi răspundeau și calendarele pe care le-a întocmit, unde au apărut scrieri incluse ulterior și în volume. Astfel, P. mediază, ca și alți scriitori populari (I. Barac, V. Aaron), cunoașterea literaturii populare
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
îmbogățite în manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată și în O șezătoare la țară, publicată în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Gheorghe Oprea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1980; Sus în slava cerului. Colinde din satul Oltina, jud. Constanța, I-II, Constanța, 2000-2001; Prin pometul raiului. Colinde de ceată din Gârliciu, jud. Constanța, Constanța, 2001; Fluierul de izbândă. Basme, povestiri și snoave din satul Nifon, jud. Tulcea, Constanța, 2001; Fata de la izvorul limpede. Basme, povești și snoave din Horia, jud. Tulcea, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 79-80. I.D.
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]