369 matches
-
că exagerezi. N-ai văzut cum se poartă cu noi, parcă i-am fi cei mai mari dușmani. Nu demult l-am întâlnit. Când să treacă pe lângă mine a întors privirea în altă direcție. Eu ce era să fac? Apropo, soața lui a terminat liceul? Demult. Cred că are mai bine de un an, poate chiar doi, de când este încadrată la "Librăria Noastră" ca vânzătoare. Am văzut-o și eu. Să nu o mai recunosc. Cum era ea oacheșă cu... [...] Cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Încearcă să-i extragă Inteligența-Lumină printr-o coastă, fără a reuși. Atunci, luînd o parte din puterea lui Adam, plăsmuiește din ea o făptură (plasis) cu formă (morphe) de femeie. Adam se trezește și pe dată recunoaște În Eva pe soața lui, de aceeași natură cu el. În acest moment cei doi nu sînt Încă altceva decît „cadavre de ignoranță”127. Inteligența-Lumină În formă de vultur (aetos) Îi Învață să mănînce fructul Arborelui Cunoașterii, după care cuplul omenesc se Îndepărtează de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
propriului destin, Soarele și Luna consfințind hotarele temporale și spațiale, în drumul de veghe asupra lumii: " Plecat-o, plecat / Puternicu` soare / Ca el să se-nsoare. Și el cât umbla, / V-optsprezece ai, / Pe-optsprăzece cai, / Nouă cai murie, / Nouă s-obose, / Soață nu-și găsè / Pân` pă soră-sa, / Ana Sânziana, / Sora soarelui. / Puternucu` soare / El din grai grăiè: / Țese, Ano, țese, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Iè din grai grăiè: / Puternicu` soare / Și-al meu frățioare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
florentin sau de neliniștitul venețian. Baudolino nu străbate doar tărâmuri infernale sau purgatoriale, ci are și viziunea Empireului. Căzut într-un vis mediumnic, primește sfaturi de etică creștină (așa cum pelerinul Alighieri va fi călăuzit de serafica Beatrice) din partea iubitei sale soațe, Colandrina, moartă de tânără. În fine, peregrinii ies din bezna Abhaziei, rezistând vrăjitoriilor și himerelor, salvați și de forța disperării extreme de a-și reprezenta iubirea și moartea. O face Abdul, truverul, profesând până la capăt acea "pia fraus", succedaneu stilistic
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
buze ca o strivită trestie kuninu. -Ce-mpinge inima-i spre mine? Ce-i mînă cugetul? Nu beau eu apă numai cu zeii Anunnaki? Nu glod mănînc în loc de pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește-o după datina străveche!. Urmează ritualul trecerii prin fața celor șapte porți infernale, pînă ce oaspetele „de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de peste tot: Venit-a, a venit Tefnut Cu Șu întru acest ținut, Din Bigeh făcînd cale-întoarsă, Și-a pogorît pe glia arsă... Și-i zise atunci zeiței, Toth: Ferice-i pe aici socot! A fratelui său Șu prea frumoasă soață, Cu el împreună din Kenset veni Și într-al lor oraș se uniră. Tefnut-Hator se întoarce într-un moment critic: glia era arsă. Prin urmare, tristețea de moarte a zeului însemna o metaforă a cîmpului pîrjolit de secetă, ca și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se aude clopotul de la Mitropolie că iese mitropolitul, popa de la Biserica Doamnei zice amin la predică și miruiește grăbit înaltele fețe, astfel încât cele două alaiuri cucernice să se întâlnească chiar în fața porților curții domnești. Și atunci vodă intră curtenitor alături de soața lui, care se uită grijulie în jur s o vadă toți, boieri și prostime, că ea, doamna, intră prima, lăsând-o la urmă pe soacră-sa. — Ei, n-o fi chiar așa, domnia ta. — Ba este chiar mai rău, că Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acolo e mai cald, că locul aici e bântuit și câte și mai câte. — Ce ai, Marico, de ce te supărași? Ea se îmbujorase ca un trandafir: — Măria ta, îți spun ca să afli: doamna Maria sunt eu, neam de domn și soață de domn, nu oricare venetică ce trage ițele ca să nvrăjbească boierii. Atunci am înțeles supărarea ei. Plângea în hohote și vorbea repezit: — Țara-i mică, Oltenia-i plină de austriecii lui Veterani, și la București două curți domnești, una aci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sfântului Nicolae, la mormântul voievodului, după care o rog pe văduva și pe copiii iubitului meu prieten să se retragă la moșia Drăgănești, ca să-i țină pomenile și la ctitoria sa de acolo. Tot așa, o rog pe doamna Maria, soața măriei tale, să poruncească ziua în care să se facă sfeștanie cu pomenirea răposatului și la curțile domnești de aci și de la Cotroceni. Spătarul Mihai se trezi făcându-și cruce, în timp ce în gând își spunea: „S-ar putea să scăpăm
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
după împărtășanie, avea obrajii rumeni și era tare vesel. Era 28 iulie, praznicul sfinților diaconi Prohor și Nicanor.S-a ridicat din pat și a vrut să iasă în foișor. S-a îmbrăcat aproape singur și a venit sprijinit de soața lui până în grădină. A ridicat ochii și s a uitat spre munți. Știe înălțimea ta că de la Târgoviște, când este cerul limpede, se văd culmile Bucegilor și ale Leaotei. Era senin și pace. Au venit doftorii. Când doamna le-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
despre spusele marelui rabin, lui i se păreau adevărate, dar gândurile îi fură spulberate de vorbele italienești ale spătarului: — De la cine aveți inelul de pecete? — Știe înălțimea ta de la cine. — Doar inelul? — Mai avem și un dar gata plătit pentru soața înălțimii tale. Când se apropiară, vodă și prințul văzură cum negustorul tânăr dă spătarului o punguță din piele roșie, brodată cu mărgăritare, iar acesta îi înapoiază inelul de pecete. Voievodul zâmbea fermecător și părea a nu fi observat scena de lângă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se pregătească sănii... Dar mâncați, rogu-vă, mâncați, nu țineți seama de mine... Mă gândii să plec de mâine ca să pregătesc sorocul Bălașei. Citind nedumerire pe chipul italianului, zâmbi și explică: — Sorocul, adică panihida de patruzeci de zile a răposatei soaței mele. Soroc în slavonă înseamnă patruzeci iar, după cum știi și domnia ta, în a patruzecea zi sufletul celui adormit se desparte de tot ce i-a fost drag aci și se înalță... Neică Mihai, aș vrea acum la despărțire să-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
facem? Adormim în nepăsarea noastră, în durerile noastre vorbitoare de neputințele noastre, în oboseala noastră care ne desparte de Hristos. A te bucura înseamnă a fi treaz, așa că măria ta să faci ca și tatăl măriei tale, să faci ca soața răposată să-ți însenineze fruntea, nu să-ți sape cute. Bucură-te de fiecare zi, căci fiecare zi este de la Dumnezeu. De unde ești, părinte? Aș vrea să te trec în pomelnicul nostru... — Ieromonahul Gherasim, de loc de la Oncești, acolo unde
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Barnovschi. — Înțelesesem, neică Dinule, că vodă Neculai Mavrocordat vrea să dăruiască mânăstirea Hangu patriarhiei Alexandriei, preafericitul patriarh Samoilă fiind acum în Moldova după danii. Vrând ca Hangu să fie mai bogată, egumenul a dat-o în judecată pe visterniceasa Maria, soața răposatului Ilie, nepotul nostru de văr, ca să-i ia satele Bălțătești și Mânzești. — Am auzit toate astea și noi, doar că mânăstirea are hrisoave pentru sate, că ar fi date de ctitor, iar visterniceasa n-are nimic, zice că nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noapte până la Iași să-i scape pe Cantacuzini de spânzurătoare, acum se pierd moșiile Cantacuzinilor în Moldova și noi... — Visterniceasa Maria nu e Cantacuzină și nepoată-sa și mai puțin. Neică Dinule, cum să nu fie Cantacuzină, dacă a fost soață vistiernicului Ilie Cantacuzino? Dar ce se întâmplă? În sală intrase un dorobanț și cu pas grăbit se îndreptă spre vodă Ștefan, îi șopti ceva, domnul îl căută din priviri pe tatăl său și-i făcu un semn neînțeles, se ridică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dar Seth-sfârtecă corpul lui Osiris care era viu, aruncându-l în cele patru vânturi. Căutând fragmentele corpului, Isis îl reconstituie pe Osiris, cu puterea sa de zeiță, readucându-l la viață. Horus -fiu lui Osiris conceput din iubire cu zeița soață, în luptă crâncenă cu Seth îl învinge și omoară, ca pedeapsă pentru sacrilegiu înfăptuit, împotriva tatălui său, Osiris. După înviere Zeul fertilității, cu putere și mai mare, trăiește în altă dimensiune împreună cu soția sa Isis-zeița naturii. Horus rămâne stăpânul bogățiilor
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
să-i dăm foc, să-i punem paie roată roată și să-i dăm foc. Dacă-l prindeți, ne lăsați să o facem? Dă-l în mama lui de om. Aista îi om? Eu am vrut să o iau de soață, da’ s-a dus săraca după el, că se aveau dragi și a zis că-s prea mic pentru ea. Cu doi ani, domn’ procuror. Apoi, după ce am auzit că o bate, m-am dus pe la ea să-i
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mă țin, de la beat cârciumă vin! Doamna l-a privit cu lejeră tristețe, dar nu pentru că ar fi anticipat revenirea constant Împleticită la domiciliul conjugal. Păi, Gore dragă, Îți dai seama că bărbații ar sta numai la sediul partidului, iar soațele lor le-ar da cu carnetele de partid În cap, nu? Ar crește rata divorțurilor, rata capetelor sparte, rata violenței conjugale. Din ușă, Gore a zâmbit superior. O să crească și rata la frigiderul ăla pe care ai insistat să-l
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu! Ca din întîmplare, ca dincolo rătăcită, "Să mă afle cumva noaptea și să-mi caute chichiță". Și când luna împle noaptea, trist, ea urcă o căpiță, Sare gardul și timidă lin pășește îndrăgită... Rămâneți cu bine toate a copilăriei soațe, Căci instincte tăinuite au învins în ea fecioara. "Ce-am să pierd? - gândește dânsa - tot îmi spun de o comoară "De păzit grea, ce odată trebue s-o pierzi în viață". {EminescuOpIV 226} Dar de-odată el s-arată - rușinoasă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
plini de maniere... Să nu exagerăm draga noastră hangiță. Apropo. Te supără faptul că te apelăm cu numele de Hangiță? Nu. Dar aici clienții sunt obișnuiți să ne zică ospătar sau chelner. Ei. Aici i-aici, scumpa noastră hangiță. Apoi soațele vechilor hangii se cheamau hangițe. Și nu știu cum, da’ tare mai erau frumoase!!! Ai fi stat zile în șir să bei vinul adus de ele și să le privești... Așa că dacă noi ți-am zis hangiță să știi că meriți cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
doi ani într-un birou, sperând să fie angajat, este mulțumit că, cel puțin nu i se fac rețineri din salariul pe care nu-l primește, în siguranța cu care Jupân Dumitrache își încredințează "onoarea lui de familist" tocmai amantului soaței sale, în scena mulțumirilor adresate de Pampon și Crăcănel celui care-i înșală pe ambii. Obiceiul "mutatului" în case identice, de sfântul Dumitru, poate fi dat ca exemplu de absurd comic al moravurilor, ca să nu mai vorbim de farsa electorală
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a scuturat, Dar are ceva cu... spinii!? PAȘAPORT EUROPEAN PENTRU BOVINE! Badea Gheorghe zice: Iaca! Nu mă duc să-l scot nici... mort! Să meargă...eurovaca Pentru-a-și scoate... pașaport! DRAGOBETE Soața către Nicolae: Ce cadou îmi dai...scumpete, În dar, azi, de... Dragobete? -Dacă n-ai gătit...bătaie! ANTIUNIONISTUL După ce-ați desființat-o, O dilemă am și-anume: Vreți din nou în...Uniune? Și de ce-am intrat în...N.A.T.
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
să pășească în pădurea întunecată, din cauza animalelor sălbatice, dar și din pricina poveștilor spuse la gura focului, care încremeneau broboadele femeilor slabe de înger, făcându-i și pe mulți bărbați să se uite, cu frică, împrejur. Starostele își făcu cruce, sfătui soața să fie cu băgare de seamă, până la întoarcerea lui, apoi o luă la picior, ajutându-se de bățul de ulm, cioplit în vara acelui an. Dimineața de toamnă era răcoroasă. Un fum albăstrui acoperea întinderea pădurii. Bătrânul auzea cum lighioanele
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fire, grecul se înconjură cu slujitori destoinici, care apărau avutul magaziilor domnești. Avea și boierul o slăbiciune, pe Ilie, o odraslă pricopsită pe la curtea sa, pe când băitanul avea vreo zece ani, gurile rele asemuindu-l cu Iordache, chiar dacă și Irina, soața boierului, îl socotea un nepot al unei verișoare, rămasă văduvă după uciderea soțului de către tătari. Un nor de praf negru vestea apropierea trăsurii care purta pe boierul Iordache. Un rob țigan mâna îndrăcit caii, trăsura fiind urmată de un pâlc
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ale preutesei. Te-om aștepta până la miezul nopții, rosti hotărât părintele, în timp ce-și îndesa căciula și-și potrivea șiacul gros. După plecarea popii, Fetea mai cinsti o cană de vin, pofti și pe vecinul Dimitrie, ba veni și soața lui, Ileana, o femeie bună la suflet, dar urâtă din pricina urmelor lăsate de vărsatul de vânt. Natalița trebăluia deasupra plitei, potrivind focul pentru a fierbe sarmalele și rumenind carnea pentru pomana porcului de a doua zi. După ce plecară vecinii, femeia
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]