1,004 matches
-
de opinie, adică acele persoane care exercită, direct (față în față) sau indirect, o semnificativă cantitate de influență socială<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 157. footnote>. Liderii de opinie prezintă următoarele caracteristici<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 89. footnote>: o sociabilitate mai mare concretizată în contacte mai numeroase, mai frecvente și mai diversificate; un interes mai mare pentru o anumită activitate; o informare mai intensă asupra produsului considerat. Totodată, liderii de opinie trebuie să dea dovadă de<footnote Rodica Boier, op. cit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și condiția politică înseamnă a asuma o aserțiune antropologico-filosofică axiomatică: condiția umană este, în esență, una politică! Spiritul problematizant al filosofiei politice, ca și exigențele științei antropologice, au făcut necesară demonstrarea "adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori, comparativ cu ideea caracterului nesociabil al omului natural, după cum nici teoria genezei familiale a puterii politice nu are, în principiu, prioritate față de teoria contractualistă. Prin urmare, chiar dacă viața tuturor civilizațiilor cunoscute până în prezent
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ordini sociale și arată gradul de coeziune și agregare socială. Solidaritatea organică, invocată de Durkheim, se bazează pe diferențierea funcțiilor sociale, fie ele productive, administrative, familiale etc. și pe integrarea acestora În cadrul proiectului societal. D. Sandu consideră aceeași problemă a „sociabilității”, relații sociale neconflictuale care aduc unitatea și agregarea socială, În analizarea dezvoltării sociale și economice. Problema cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective diferite, dar, considerăm convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii cât și ceilalți acordă o importanță crescândă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În factorii de mediu și umani enunțați, Între care specificitatea investiției ocupă un loc central. Modelul explicativ al lui Williamson presupune Însă un funcționalism simplist conform căruia sistemul social tinde Întotdeauna și În mod natural, vital spre eficiență (și implicit sociabilitate); teoria sa a fost criticată (Granovetter, 1985; Rowlinson, 1997) pentru naivitatea sa și nerespectarea principiilor analizei funcționale enunțate de R.K. Merton (1957). Într-o concepție mai elaborată, D.C. North (1990) consideră că instituțiile pot stimula sau bloca realizarea tranzacțiilor economice
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
implicați În raport. Relația socială este o interacțiune bazată pe expectații comune ale actorilor inferate din istoria interacțiunilor precedente. Trebuie să menționăm că ne referim la relații stabilite Între actori concreți, dintr-o propensiune naturală a acestora către socializare și sociabilitate, și nu la relațiile (de natură instituțională) ce decurg din integrarea funcțională a anumitor roluri sociale asumate de acești actori; altfel spus, nu ne referim la relațiile Între roluri, ci la relațiile Între actori. Suficient să spunem pentru moment, că
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe expectații comune ale actorilor inferate din istoria interacțiunilor precedente. În abordarea rețelelor se disting două curente: unul asumă eficiența rețelelor care produc relații sociale bazate pe Încredere și susțin dezvoltarea (Granovetter, 1985; Larson, 1992; Uzzi, 1996, 1997; Sandu, 1999 - sociabilitatea productivă) și altul consideră și efectele negative induse de rețele, În special prin decuplarea instituțiilor formale și inconsistența dintre rețele și instituțiile formale (Portes și Sensenbrenner, 1993; Nee și Ingram, 1998). O perspectivă integrantă (ce Își are originile În lucrările
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la principii asiguratorii, contractuale, ce transcend relația propriu-zisă. De asemenea, pe lângă interesul economic reciproc, În istoria relației intervin ceea ce Swedberg numește „interese sociale”. Toate acțiunile sociale, incluzându-le pe cel economice, sunt infuzate de „motive umane centrale”, cum ar fi „sociabilitatea, aprobarea, statusul și puterea” (Granovetter, 1992:26). Nevoia generală de sociabilitate poate explica tendința inițială a actorilor de a stabili relații de Încredere. În acest punct, distincția operată de Lin (2001:149 - 151) Între „raționalitate tranzacțională” și „raționalitate relațională” devine
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interesul economic reciproc, În istoria relației intervin ceea ce Swedberg numește „interese sociale”. Toate acțiunile sociale, incluzându-le pe cel economice, sunt infuzate de „motive umane centrale”, cum ar fi „sociabilitatea, aprobarea, statusul și puterea” (Granovetter, 1992:26). Nevoia generală de sociabilitate poate explica tendința inițială a actorilor de a stabili relații de Încredere. În acest punct, distincția operată de Lin (2001:149 - 151) Între „raționalitate tranzacțională” și „raționalitate relațională” devine foarte sugestivă. El spune că sunt două tipuri de recompense pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
facilitarea fluxului informațional și reducerea costurilor tranzacționale. Pe de altă parte, pe lângă oportunitățile de acțiune pe care le facilitează și resursele pe care le mobilizează În promovarea acțiunii la nivel individual, la nivel macrosocial pot exista și „consecințe negative ale sociabilității” (Portes, 1998:2). Portes și Sensenbrenner (1998) folosesc, pentru a le desemna, termenul de „debit social” (ce ar fi opusul termenului de capital social În sensul de sociabilitate productivă - Sandu, 1999). Rețelele pot facilita apariția unor norme informale care să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la nivel individual, la nivel macrosocial pot exista și „consecințe negative ale sociabilității” (Portes, 1998:2). Portes și Sensenbrenner (1998) folosesc, pentru a le desemna, termenul de „debit social” (ce ar fi opusul termenului de capital social În sensul de sociabilitate productivă - Sandu, 1999). Rețelele pot facilita apariția unor norme informale care să evolueze În „norme de opoziție” (Nee și Ingram, 1998) atunci când sancțiunile formale sunt slabe În raport cu resursele ce pot fi mobilizate de rețele. Lin (2001) argumentează că difuziunea regulilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
parte, teoria rețelelor sociale reconsideră capacitatea explicativă a acțiunii sociale, reintroducând În analiză scopurile și intențiile subiective, dar Într-o perspectivă socială mai largă decât cea exclusiv utilitaristă: actorii sunt interesați de investiții În relații sociale, În capital social, În sociabilitate. Rețelele sunt astfel modele de relaționare explicate În baza afinităților sociale și nu doar a propensiunii utilitariste sau determinărilor culturale. În același timp, din punct de vedere utilitarist, rețelele reduc incertitudinea, captând beneficiile cooperării chiar și atunci când oportunismul actorilor amenință
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de actorii sociali. Pe de o parte, actorii tind să stabilizeze volatilitatea pieței și a scenei politice din interiorul organizațiilor, stabilind relații pe termen lung ce Îi izolează de forțele competiției, asigurându-le supraviețuirea; pe de altă parte, relațiile generează sociabilitate ce anulează comportamentul oportunist și face posibilă reciprocarea. Balanța câștigurilor și a pierderilor este una pe termen lung, nefiind judecată pentru fiecare schimb sau tranzacție concrete. În plus, În paralel cu relațiile și consecvent acestora, actorii Își dezvoltă strategii culturale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Press, 1985. Putnam, R.D., Cum funcționează democrația? Tradițiile civice ale Italiei moderne, Iași, Polirom, 2001. Rowlinson, M., Organisations and Institutions. Perspectives in Economics and Sociology, Basingstoke, Macmillan Business, 1997. Sandu, D., Spațiul social al tranziției, Iași, Polirom, 1999. Sandu, D., Sociabilitatea În spațiul dezvoltării, Iași, Polirom, 2003. Scott, W.R., Unpacking Institutional Arguments, În Powell, W.W., DiMaggio, P.J. (eds.), The New Institutionalism in Organizational Analysis, Chicago, University of Chicago Press, 1991. 164-182. Scott, W.R., Reform Movements in Organizations: The
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deciziile, acțiunile, politicile sau practicile organizației, dar care, la rândul lor, pot deopotrivă influența aceste acțiuni, decizii, politici sau practici. Aceste grupuri revendică drepturi În privința organizației respective În aceeași măsură În care deținătorii de acțiuni (shareholders) revendică drepturi de proprietate. Sociabilitatea este „o relație socială de tip pozitiv, cu beneficii actuale sau potențiale pentru toți actorii implicați” (Sandu, 2003:15); astfel definită, rezultă În mod clar că termenul sociologic de sociabilitate este convergent celui economic de optim Pareto. Câmpurile sunt spații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În care deținătorii de acțiuni (shareholders) revendică drepturi de proprietate. Sociabilitatea este „o relație socială de tip pozitiv, cu beneficii actuale sau potențiale pentru toți actorii implicați” (Sandu, 2003:15); astfel definită, rezultă În mod clar că termenul sociologic de sociabilitate este convergent celui economic de optim Pareto. Câmpurile sunt spații ordonate de manifestare a interacțiunilor atât Între actori individuali, cât și Între actori colectivi (organizații). În sensul inculcării habitus-ului În concepția lui Bourdieu. Habitusul reprezintă orientarea istorică, conformă poziției
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conformă poziției sociale a individului, a semnificațiilor subiective asociate acțiunii, mai precis a mijloacelor și scopurilor. El funcționează, spune Bourdieu, „ca o matrice a percepțiilor, evaluărilor și acțiunilor” (Bourdieu, 1977:95). Termenul apaține lui Wrong (1961). Într-o fenomenologie a sociabilității, pe baza studiilor empirice realizate, D. Sandu concluzionează că „[...] relațiile, Încrederea generalizată și toleranța tind să acționeze segmentar, să Își structureze tipuri sociale specifice” (2003:127); aceasta dă substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată (În virtutea normelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
127); aceasta dă substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată (În virtutea normelor, valorilor) ce generează așteptări și Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele pro-sociale derivate din implicarea În rețele de relații concrete. Sandu diferențiază astfel Între sociabilitatea interpersonală și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca prima să aibă efecte de tip capital social (sociabilitate productivă) În mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată (În virtutea normelor, valorilor) ce generează așteptări și Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele pro-sociale derivate din implicarea În rețele de relații concrete. Sandu diferențiază astfel Între sociabilitatea interpersonală și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca prima să aibă efecte de tip capital social (sociabilitate productivă) În mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între Încredere interpersonală și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele pro-sociale derivate din implicarea În rețele de relații concrete. Sandu diferențiază astfel Între sociabilitatea interpersonală și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca prima să aibă efecte de tip capital social (sociabilitate productivă) În mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între Încredere interpersonală și Încredere generalizată. Folosind un exemplu din teoria jocurilor, strategia utilizată este similară DTFT (downward tit for
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deservesc. Trăsăturile temperamentale constituie, de asemenea, un domeniu important În activitatea de studiere și cunoaștere a copilului, deoarece ne ajută să Înțelegem modul În care el recepționează, suportă și exteriorizează relațiile negative cu cei din jur, particularitățile privind comunicativitatea și sociabilitatea ca factori de succes În integrarea lor școlară și socială. În sfera relațiilor sociale, de cele mai multe ori, copiilor cu cerințe educaționale speciale le sunt afectate deprinderile de a se conforma, de a respecta și de a-și interioriza norme, reguli
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sub trei aspecte: - aspectul temporal - vârsta copilului și timpul petrecut de acesta În compania altor copii; - aspectul instruirii - nivelul care poate fi atins de copil În formarea și dezvoltarea unor deprinderi și capacități cu relevanță practică; - aspectul socializării - nivelul de sociabilitate, gradul de organizare și dezvoltare a autonomiei personale și sociale, perspectivele de profesionalizare ale copilului; • planificarea și programarea - evaluarea cerințelor copiilor integrați, stabilirea scopurilor și obiectivelor programului de integrare, structurarea curriculumului școlar, identificarea și alocarea resurselor, stabilirea strategiilor de monitorizare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
școlii etc.) sau care solicită o poziționare adecvată În clasă; - atitudinea personalului din școala de masă față de această categorie de copii; - posibilitatea folosirii instrumentelor de scris de către copiii care prezintă grave probleme de prehensiune; - imaginea de sine și gradul de sociabilitate din partea copilului deficient; - posibilitatea efectuării unor mișcări/activități Într-o postură care să favorizeze normalitatea tonusului muscular În cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a trăit pînă spre bătrînețe Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde spre o conjugalitate tihnită și ocrotitoare: „Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche În cursul vieții sale! Pe inima lui seacă, ruină părăsită, Paingănul urzește o pînză Încîlcită, Prin care nu răzbate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Un alt curent s-a îndreptat spre o etnologie a grupurilor și a categoriilor profesionale, luate în general la cei doi poli extremi ai ierarhiei: pe de o parte, antreprenorii și rețelele lor specifice 54, pe de alta, muncitorii și sociabilitățile lor proprii 55. La intersecția dintre castă, profesie sau mini-întreprindere, unele meserii private au făcut astfel obiectul unor investigații aprofundate, precum fierarii sau, pe continentul indian, țesătorii, olarii, tăbăcarii etc.: aici s-a remarcat în mai multe rânduri voința economică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă, în condițiile de înflorire, insuficiențele, lacunele ei. De aceea, ea a rămas subordonată problematicilor centrale ale reflecției antropologice: etnicul, religiosul, identitatea, sociabilitatea, privilegiind așadar grupurile ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]