727 matches
-
al cuvântului”, „liberă și independentă”, este „încercarea formării unui curent de opinie”, care este, de fapt, unul prosocialist, cu orientare prosovietică. Fiecare număr conține asemenea articole: Școala Răsăritului (Lucian Bildirescu), Istoria socialistă a Teleormanului, Falansterul de la moșia Scăeni (Nicolae Deleanu), Social-democrația și țărănimea, Socializare agricolă, Perspectivele socialismului în țările agrare (Lothar Rădăceanu), Finanțarea agriculturii ș.a. (Constantin Titel Petrescu), Însemnările unui fost socialist (Ioan Georgescu Stoașe). Sporadic apar rubricile „Literatura sovietică” (unde intră un fragment din proza Verei Inber) și „Religia sovietică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
unor directive primite de la Komintern, fie prin călătoriile făcute de aceștia la Moscova sau în alte orașe , unde s-au desfășurat conferințe și congrese socialiste. Epilog În studiul de față, am încercat să sintetizez cele mai semnificative momente din activitatea social-democrației și mișcării socialiste din România. sunt destul de vechi. Încă de la jumătatea sec. al - XIX -lea, spațiul românesc va fi penetrat de idei socialiste. Utopiile socialiste au avut un teren favorabil în spațiul românesc. Tocmai datorită faptului că aici, exploatarea socială
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
a satelor" alături de Gusti la Fundațiile Regale. Unul din principalii colaboratori, sociologul H. H. Stahl, nu s-a lăsat sedus de fascinația pe care o exercita Nae Ionescu asupra colegilor săi de generație. Gândirea sa politică a stat sub influența social-democrației austriece, a lui Karl Kautsky și a lui Dobrogeanu-Gherea, prin fratele său după mama Șerban Voinea 51. Interviurile de istorie orală descriu pe Stahl mirat de atracția prietenilor săi intelectuali pentru Mișcarea legionara: "Veneai acolo (la Corso, n.m.), te așezai
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
unei identități și a unui segment electoral de susținere, ApR și-a propus un discurs "pragmatic și flexibilitate ideologică", inspirându-se din laburismul lui Tony Blair. Imitând cea de "a treia cale" blairistă, liderul ApR lansa sintagma "a trecut vremea social-democrației cu basca", tocmai pentru a sublinia apropierea de gulerele albe"3. În 2005, Mircea Geoana a formulat expres, la congresul în care a candidat împotriva lui Ion Iliescu, aceasta necesitate de reorientare, iar după aceea Grupul de la Cluj a teoretizat
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
occidentale. Adus în România, Anthony Giddens, fost consilier al lui Tony Blair și Bill Clinton, vorbea despre modelul social-democrat modern 4, sursa de inspirație pentru programul lui Mircea Geoana. Reamintim momentul lansării "Revoluției binelui", proiectul lui Geoana de reformare a social-democrației și a clasei politice în ansamblu. De asemenea, Vasile Dancu vorbea despre nevoia de clarificare doctrinara, la o masă rotundă numită Locul și rolul stângii în România Contemporană, organizată de ISD "Ovidiu Șincai" în 18 ianuarie 2008 la București: "Stânga
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
cu facultățile de științe sociale din universitățile de stat. De la cultura proletara la universitatea de partid Apariția școlilor de partid comuniste (bolșevice) În anii care au precedat și au urmat Revoluția din Octombrie reprezintă o formă de compromis Între tradițiile social-democrației ruse și o miscare culturală de masă - proletkult, „cultură proletara” - organizată de unul dintre principalii concurenți ai lui Lenin din acea perioadă, Bogdanov. Această mișcare, mai curând literară și artistică decât școlară, căpătase proporții considerabile În anii războiului civil, Armata
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Iași, lunar, de Cercul de propagandă social-democrat Lumina, din iulie 1895 până în octombrie 1897. Între 1 ianuarie și 15 iulie 1896 a apărut bilunar. Revista este scoasă de un grup de socialiști ieșeni, în dezacord cu acțiunile politice ale conducerii social-democrației din România. Dezacordul se extinde și asupra orientării celor două publicații centrale, cotidianul „Lumea nouă” și suplimentul său literar, „Lumea nouă literară și științifică”. Grupul de la L. reproșa redactorilor de la gazetele socialiste din București metodele jurnalistice întrebuințate ca fiind burgheze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]
-
seamă prin recurs la propagandă 18, urmăreau să legitimeze ura de rasă și ura de clasă, precum și consecințele criminale ale instituționalizării acestora la nivelul politicii de stat. Există, pe de altă parte, ideologii particulare de orientare democratică (liberalismul, conservatorismul și social-democrația, ca să le invoc doar pe cele ce pot fi considerate "consolidate") și, din această perspectivă, restrângerea problemei ideologiei exclusiv la sfera răului politic reprezintă, cred, o simplificare ce prejudiciază metodologic orice abordare a chestiunii dinspre științele sociale și politice. Odată
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ale națiunii. Aceste interese naționale se clasifică în: vitale cu referire expresă la supraviețuirea unei națiuni; de identitate națională în raport cu alte națiuni; de natură ideologică cu raportare la un sistem de valori sociale (capitalism, socialism, totalitarism etc.); de orientare doctrinar-politică (social-democrație, liberalism, conservatorism, naționalism etc.); de natură religioasă (creștinism, islamism, budism, sectarianism etc.); de dezvoltare economică și socială. Exemple de interese naționale pot fi: menținerea independenței naționale și a integrității teritoriale ale unui stat; realizarea stabilității politice; asigurarea protecției mediului; garantarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ștefan Foriș. După Congresul al VII-lea al Cominternului din 1935, PCdR a promovat retorica antifascistă a „frontului popular”, Încercând să Își extindă baza de masă prin stabilirea de alianțe cu grupurile de stânga din cadrul partidelor tradiționale (Partidul Național-Țărănesc și social-democrații conduși de Titel Petrescu). Din 1935, În funcția de Secretar General al PCdR a fost numit Boris ștefanov (de origine bulgară, dar născut În România, ștefanov a fost unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist din România). Impunerea de către Moscova
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cea a „reproducerii” elitelor și cea a „circulației” lor, observăm, cu timpul, o relativizare a reproducerii vechilor elite. Lucrurile se Întâmplă invers În spațiul politic. Reproducerea (conversia) politică reușită la vârful ierarhiei (de la un partid comunist la putere la o social-democrație Într-o economie de piață) putea părea, la Început, destul de slabă, din cauza legilor lustrației, dar ea s-a dovedit până la urmă importantă, odată cu inversarea tendinței electorale. Ipotezele unei Înțelegeri Între elite (ceea ce sociologul ungar Elemér Hankiss va numi Marea Coaliție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
ales de modelul ceh. Să fie oare așa pentru că tranziția de la socialism la capitalism a fost mai blândă? În orice caz, fosta nomenklatură ungară nu se teme să se proclame clar „socialistă”, vocabulă pe care o utilizează ca sinonim al social-democrației, probabil din grija de a se identifica cu Internaționala Socialistă din care Partidul Socialist Ungar Își dorea cu ardoare să facă parte. Mai mult, cuvântul socialist s-a instalat În limbajul uzual pentru a-i desemna pe moștenitorii PSMU, spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
aici este că ș...ț marea transformare a Început În 1989 și că lumea va evolua, În sfârșit, În sensul definit de Marx, către societatea industrială. Această transformare nu trebuie să se producă de o manieră violentă, ci progresivă, către social-democrație și socialism. Partidul meu și cu mine vrem să construim o societate care să le ofere oamenilor mai multe posibilități, după ce am recunoscut că vechiul regim nu putea să o facă. (Cazul 2, Ungaria) Este vorba deci de a asocia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
sau drept fiind cooptați În sânul partidului. Acest lucru s-a reflectat, de altfel, și În programele politice, care, spre deosebire de cele ale FDSN/PDSR, au avut un caracter reformist și au fost inspirate Încă de la Începutul anilor ’90 de principiile social-democrației europene. Partidul Socialist al Muncii (PSM)a fost singura formațiune politică ce a revendicat În vreun fel moștenirea fostului regim, asumare sesizabilă și În componența elitelor lui. Fondat de către Ilie Verdeț, om politic cu o lungă carieră În PCR, membru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
orientează ele, ce repere identitare valorizează, În ce măsură sunt permeabile la principiile democrației moderne, precum și modul În care se raportează la fostul regim dictatorial, la tranziția economică și la relațiile României cu Occidentul. Partidul Social Democrat - istoria unei conversii progresive către social-democrație Actor major al vieții politice românești, Partidul Social Democrat a reprezentat partidul unei conversii graduale a fostelor elite comuniste spre social-democrație. Format În jurul unui nucleu dur de membri ai nomenclaturii marginalizate de Nicolae Ceaușescu În anii ’80, dar regrupând și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
regim dictatorial, la tranziția economică și la relațiile României cu Occidentul. Partidul Social Democrat - istoria unei conversii progresive către social-democrație Actor major al vieții politice românești, Partidul Social Democrat a reprezentat partidul unei conversii graduale a fostelor elite comuniste spre social-democrație. Format În jurul unui nucleu dur de membri ai nomenclaturii marginalizate de Nicolae Ceaușescu În anii ’80, dar regrupând și categorii largi de elite, fără implicare În viața politică Înainte de 1989, PSD nu și-a asumat niciodată vreo legătură cu fostul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
În acord cu Sorina Soare, considerăm că PSD a constituit principala mișcare politică a „conversiei nemărturisite” a nomenclaturii din România, Într-o structură care se voia nouă și fără filiație cu administrația comunistă. De la promovarea unui model politic „original” la social-democrație În raport cu celelalte partide politice din România, Frontul Salvării Naționale nu a revendicat nicio tradiție doctrinară, construindu-și imaginea unei structuri noi, create de contextul Revoluției din decembrie, și legitimate prin rolul asumat În căderea lui Nicolae Ceașescu. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
colaborări cu Alianța Nord-Atlantică sau cu Uniunea Europeană. Semnat de președintele Iliescu și de ministrul de Externe Adrian Năstase, tratatul nu a mai fost Însă ratificat, În urma prăbușirii Uniunii Sovietice. Pe baza identității autohtoniste, FSN a ezitat să valorizeze afinități cu social-democrația, antrenând o confuzie permanentată asupra doctrinei sale. Astfel, partidul s-a prezentat uneori ca o mișcare de tip nou, uneori ca o soluție națională la problemele tranziției, sau ca „un partid de centru-stânga, care adera la principiile social-democrației europene”. Ruptura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
afinități cu social-democrația, antrenând o confuzie permanentată asupra doctrinei sale. Astfel, partidul s-a prezentat uneori ca o mișcare de tip nou, uneori ca o soluție națională la problemele tranziției, sau ca „un partid de centru-stânga, care adera la principiile social-democrației europene”. Ruptura dintre aripa Iliescu și aripa Petre Roman a generat nevoia unei poziționări mai precise a celor două partide succesoare. În acest context, partidul condus de Ion Iliescu - Frontul Democratic al Salvării Naționale (FDSH) - a căutat o apropiere de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
europene”. Ruptura dintre aripa Iliescu și aripa Petre Roman a generat nevoia unei poziționări mai precise a celor două partide succesoare. În acest context, partidul condus de Ion Iliescu - Frontul Democratic al Salvării Naționale (FDSH) - a căutat o apropiere de social-democrație. Totuși, recunoscând din 1992 „tradiția social-democrată”, FDSN a promovat În continuare un model „original”, care să adapteze această platformă la condițiile României. O nouă schimbare identitară va valoriza, Începând cu 1993 - odată cu schimbarea numelui partidului În Partidul Democrației Sociale din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
transport public au constituit elementele-cheie ale campaniei electorale din 2000. Subvenționarea costurilor pentru diverse produse, impozitul gradual pe venitul global și eradicarea sărăciei au devenit, după această dată, principalele teme ale programelor politice ale partidului. Partidul Democrat: valorizarea imediată a social-democrației europene Constituit În urma scindării Frontului Salvării Naționale, Partidul Democrat s-a coagulat În jurul aripii conduse de Petre Roman În cadrul FSN. Prezența masivă a tehnocraților În interiorul elitei PD a structurat identitatea partidului În jurul unui program reformist care urmărea tranziția la economia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
occidental și a reformei economice. „Sunt Înainte de toate liberal și apoi socialist”, declara Petre Roman În 1992, citându-l pe socialistul spaniol Pieto. Începând cu 1993, odată cu schimbarea titulaturii partidului În Partidul Democrat, documentele programatice făceau referire la valorizarea principiilor social-democrației europene, la reforma instituțională și economică ca principală prioritate, subliniind refuzul „restaurării dreptei anarhice și a stângii comuniste”. Spre deosebire de FDSN/PDSR, partidul condus de Petre Roman a inițiat Încă de la mijlocul anilor ’90 negocieri cu Internaționala Socialistă și cu grupul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
În câmpul partidelor „anticomuniste”. 3. În loc de concluzii: spre o taxonomie a partidelor fondate de către foste elite comuniste După cum am putut observa, traiectoriile de conversie politică a fostei nomenclaturi din România au fost dintre cele mai diverse. De la stânga radicală, la social-democrație, la ultranaționalism și la liberalism, fostele elite comuniste au Încercat să „supraviețuiască” prăbușirii fostului regim, prin mutații identitare care să răspundă noului context sociopolitic. Ca și În alte țări ale Europei Centrale și de Est, această diversitate a traiectoriilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
în exercițiu al O.S.C.E. pentru Georgia. În politică a intrat mult mai târziu, abia în anul 2001. Într-un timp foarte scurt, Mircea Geoană a reușit să devină o figură marcantă a vieții politice românești. Atras fiind de valorile social-democrației, opțiunea sa politică s-a îndreptat, în mod firesc, către Partidul Social Democrat, al cărui membru a devenit în 2001. La fel ca și în diplomație, ascensiunea sa a fost extrem de rapidă. După doar patru ani de activitate politică pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Legiunii de Onoare în gradul de Mare Ofițer). Notă: Domnul Adrian Năstase este, de asemenea, membru al altor peste 20 de organizații interne și internaționale. Cursuri susținute la universități, institute și colegii din România Aceste cursuri au avut ca teme: social-democrația și societatea română în perioada de tranziție, țările Europei Centrale și de Est și Uniunea Europeană, drepturile omului, media, minoritățile naționale, rolul Parlamentului în politica externă, cultele religioase, istoria holocaustului ș.a. În acest cadru, a prezentat și alocuțiunea la sesiunea omagială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]