706 matches
-
renunțat la drumul spre lumea a Treia alegînd Europa. Deși au fost îndepărtați de la putere de către liberali de mai bine de un deceniu, revenirea lor nu va întîrzia. B) Epigoni, avortoni și decadenți. Înflorirea partidelor socialiste de stînga, provenite din social-democrație sau din elemente exterioare partidului, se explică prin părăsirea socialismului de către anumite partide muncitorești. Este vorba de un fenomen conjunctural care se exprimă prin partide puțin durabile. Singurele care au rezistat au fost partidele socialiste de stînga norvegiene SV care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care le-a servit drept dogmă și pe care au încercat să-l răspîndească și să-l impună tuturor partidelor muncitorești. Abia în 1951 Internaționala a acceptat, prin declarația sa de la Frankfurt, fundamentele umaniste și creștine alături de cele marxiste. Apoi, social-democrația, la inițiativa marxiștilor, a strîns legăturile cu sindicatele. O legătură la fel de puternică ca în cazul tradiției cartiste dar funcționînd în sens invers: sindicatele erau veritabila curea de transmisie în cadrul partidului. Afinitățile sînt, încă, foarte puternice mai ales în Suedia iar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
muncitorești merg în paralel. Organizarea social-democrată corespunde partidului de mase care poate conta pe grupuri distincte tineri, femei etc. Pînă în anii '60 acestea puteau fi considerate sozial-ghetto parteien. Dacă cartismul este de origine engleză iar curentul democrat-social este francez, social-democrația este de origine germană. Sozialdemokratische Partei Deutschlands întruchipează prototipul de partid social-democrat. Mai întîi ca propovăduitor al ortodoxismului marxist și ca loc al dezbaterilor doctrinale de o calitate intelectuală nemaiîntîlnită în altă parte, unde s-au confruntat Bernstein în numele revizuirii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
se caracterizează atît prin pluralismul filozofic cît și religios. Din contra, dacă în sînul partidelor social-democrate cu majoritate absolută există diferite orientări, inclusiv de construire a socialismului, influența acesteia din urmă s-a dovedit a fi foarte slabă. Doar patru social-democrații au cunoscut bucuria de a fi majoritare. Cea mai puternică a fost cea suedeză, cea mai renumită a fost cea germană, la care trebuie s-o adăugăm pe cea austriacă, iar Partidul Norvegian al Muncii completează această panoramă. Partidul Muncitoresc
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Demokratiska Arbetareparti se aseamănă foarte mult cu Partidul Laburist Englez prin aceea că este un partid indirect ale cărui sindicate sînt membre, dar relația partid-sindicate diferă. SAP a fost din totdeauna mai moderat. Stat-providență, Suedia are un sector naționalizat modest. Social-democrațiile suedeze se caracterizează prin două aspecte: prin introducerea politicii-model a social-democrației, keynesismul introdus de G. Myrdal combinat cu dialogul social și faptul de a fi cel mai puternic partid muncitoresc din Europa. Costul financiar al "modelului suedez" l-au făcut
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
aceea că este un partid indirect ale cărui sindicate sînt membre, dar relația partid-sindicate diferă. SAP a fost din totdeauna mai moderat. Stat-providență, Suedia are un sector naționalizat modest. Social-democrațiile suedeze se caracterizează prin două aspecte: prin introducerea politicii-model a social-democrației, keynesismul introdus de G. Myrdal combinat cu dialogul social și faptul de a fi cel mai puternic partid muncitoresc din Europa. Costul financiar al "modelului suedez" l-au făcut să apară învechit în ochii reformiștilor europeni față de "modelul german". SPD
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Danemarca, Islanda și Finlanda precum și partidul elvețian corespund acestui tip. În cazul Finlandei, Partidul Comunist și aliații săi joacă rolul Partidului Socialist de stînga. Exemplul cel mai dramatic al pierderii puterii de către un partid muncitoresc este ilustrat, fără îndoială, de social-democrația daneză, Socialdemokraterna. După ce a avut majoritatea absolută în Folketing, acest partid abia mai deține o treime. Nemulțumit de a se afla între dizidenții socialiști, SF și VS, acest partid are de suferit din cauza unei sciziuni a dreptei, centrul democratic. Social-democrații
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
SF și VS, acest partid are de suferit din cauza unei sciziuni a dreptei, centrul democratic. Social-democrații au cunoscut suferințele opoziției timp de zece ani și bucuriile guvernărilor în coaliție. C) Partidele social-democrate "consociative". Este vorba despre partidele din Benelux unde social-democrația s-a înfruntat cu segmentarea societății în "grupuri" datorită religiei. Pentru ea, aceasta însemna luarea în considerare a unei puternice mișcări sindicale creștine care în Belgia sînt mult mai numeroase decît sindicatele socialiste! După ce au crezut în dispariția acestor organizații
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din Europa. Conducătorii PS sînt conștienți de acest aspect și au gîndit încă din 1969 "Adunarea Progresiștilor", un fel de front comun între ei și stînga democrației creștine. Pînă în prezent, aceste tentative au rămas fără efecte directe. Odată cu scindarea social-democrației pe considerente lingvistice, aripa flamandă, devenită Socialistische Partij, SP, a încercat o transformare după modelul olandez care includea creștinii de stînga ai grupului Doorbrak, dar fără să ajungă la puterea colosului creștin-democrat flamand. SP trebuie să facă față, astăzi, scandalurilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Devenit un "partid-balama" el guverna foarte bine atît cu conservatorii cît și cu social-democrații acest partid seamănă cu un PME de tip familial: după retragerea fondatorului, fiica sa, Mimi Jakobsen, a preluat conducerea. 4. Tradiția comunistă: un substitut funcțional al social-democrației? Întorcîndu-ne în timp, tradiția comunistă apare ca o ramură a social-democrației care se detașează de curentul său principal după primul război mondial și Revoluția rusă din 1917. În afara caracterelor generale care definesc și partidele muncitorești social democrate, cele comuniste oferă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și cu social-democrații acest partid seamănă cu un PME de tip familial: după retragerea fondatorului, fiica sa, Mimi Jakobsen, a preluat conducerea. 4. Tradiția comunistă: un substitut funcțional al social-democrației? Întorcîndu-ne în timp, tradiția comunistă apare ca o ramură a social-democrației care se detașează de curentul său principal după primul război mondial și Revoluția rusă din 1917. În afara caracterelor generale care definesc și partidele muncitorești social democrate, cele comuniste oferă aspecte care le deosebesc net. Aceste trăsături specifice sînt: internaționalismul, organizarea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
majoră nu este oare: de ce aceste dizidențe au cunoscut succesul în anumite țări? Răspunsul este simplu: este vorba de partide comuniste sau dizidențe comuniste care s-au rupt de Moscova mai devreme pentru a fuziona cu dizidenții de stînga ai social-democrației. Același lucru a avut loc în Danemarca cînd PC a dispărut de pe scena politică și cînd socialiștii populari au intrat în Folketing după 1960 și în Parlamentul European după 1979. Finlanda și Islanda au partide de același tip care pot
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Islanda, comuniștii s-au îndepărtat de Komintern pentru a forma Partidul Socialist Unificat împreună cu socialiștii independenți. După evenimentul din 1968 de la Praga, ei s-au rupt definitiv de Moscova. Între timp, o nouă fuziune a avut loc în 1956 cu social-democrații de stînga, luînd naștere Althydhubandalag, Alianța Populară. În Danemarca, Aksel Larsen, eroul Rezistenței, devenit șef al PC după război, i-a luat apărarea lui Tito și a condamnat intervenția sovietică din 1956 în Ungaria. Fiind exclus în 1958, el a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu experiența leninistă și sovietică. Transformarea PCI în PDS și renunțarea acestuia din urmă la aspectele specifice comunismului au adus în Italia adevărata democrație. În egală măsură ne putem întreba dacă, în Spania și chiar în Franța, apariția unei veritabile social-democrații nu depinde mai mult de o evoluție a partidelor comuniste care au renunțat la centralismul democratic în loc să se îndepărteze de comunism decît de cea a democrat-socialiștilor care aveau o organizare slabă și o ideologie care oscila între romantismul revoluției și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
făcut ca partidul ce o reprezintă să treacă de la alianța socialistă la blocul burghez jucînd rolul de "pivot". Radicalii danezi au avut o nouă tentativă de a adopta o strategie centristă, părăsind în 1944 coaliția cu conservatorii în favoarea celei cu social-democrații. Chiar și omologii lor suedezi și-au oferit serviciile guvernului social-democrat pe care, însă, acesta le-a respins. Stînga radicală daneză det Radikale venstre ilustrează cel mai bine cazul radicalilor care, confruntați cu "dilema liberalilor", au optat pentru alianța cu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
social-democrat pe care, însă, acesta le-a respins. Stînga radicală daneză det Radikale venstre ilustrează cel mai bine cazul radicalilor care, confruntați cu "dilema liberalilor", au optat pentru alianța cu stînga. Ei au ajuns astfel la putere ca susținători ai social-democrației. În 1968, aceștia au optat pentru alianța cu conservatorii și liberalii; astăzi se pare că, trecînd de la coaliția numită "trifoi cu patru foi" la cea numită "trifoi cu patru foi roșii", ei practică o strategie de centru. Aceasta ar fi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
lider P. H. Spaak, și a anului 1973, cînd a condus E. Leburton. După federalizarea Belgiei, CVP, Partidul Popular Creștin Flamand, deține postul de prim-ministru. În Austria, după război, guvernele au fost conduse de populiști (ÖVP) în alianță cu social-democrații, apoi singuri pînă la victoria SPÖ care, în 1971, a deschis epoca Kreisky. În 1987, Austria a revenit la Proporgsystem-ul între cele două mari partide, dar rolul conducător a aparținut social-democraților, populiștii fiind puși în inferioritate prin creșterea votului naționaliștilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de Gaulle a guvernat Franța împreună cu comuniștii, iar SFIO a luat parte la primele guverne ale Republicii a V-a. În Irlanda, Fine Gael a guvernat cu laburiștii pentru a patra oară. În Islanda, Partidul Independenței s-a coalizat cu social-democrații. Astăzi, Philippe Seguin mai prezintă încă această sensibilitate față de RPR. 3. Caracterul popular și attrape-tout. Spre deosebire de liberali, partidele de centru sînt partide populare. Acestea, mediatoare ale burgheziei mici și mijlocii sau, pentru a folosi vocabularul leninist, ale burgheziei naționale au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
muncitorești din afara sindicatelor, deși el mediatiza voința marii burghezii îndreptată spre posibilitățile dezvoltării economice oferite de Comunitatea Europeană. Partidul are și o aripă de stînga, minoritară dar dinamică, care, animată fiind de G. Fitzgerald, se vrea europeană, reformatoare, interesată de "social-democrație" și doritoare să separe Biserica de Stat. Aliată Partidului Laburist, între 1973-1977, într-o coaliție guvernamentală, Fine Gael a încercat să folosească dinamica integrării europene pentru a pune capăt dependenței economice a țării de Regatul Unit și să industrializeze un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
destul de bine centrului dezvoltat al Confederației. Moștenitor al unei lungi tradiții, FPÖ austriac îi seamănă, dar, în plus, dă dovadă de o orientare pangermanică pe care radicalismul elvețian nu a cunoscut-o. Partidul Independenței din Islanda care a guvernat cu social-democrații și Partidul Naționalist din Malta completează seria de partide provenite din latura de centru a clivajului ce pune în opoziție centrul și periferia. Tradiția pangermanică a FPÖ înscriindu-se în tradiția Deutschnational a permis "acapararea" sa de către un întreprinzător politic
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a încetat să-și mărească numărul de parlamentari, se situează cu adevărat în centrul eșichierului politic. În Finlanda, Partidul de Centru din care provine Președintele U. Kekkonnen nu a ezitat să se bazeze la prezidențiale pe ajutorul comuniștilor, luptînd împotriva social-democrației. El reprezintă, de altfel, axa vieții politice finlandeze unde joacă un rol destul de asemănător cu cel al Democrației Creștine din Italia, ceea ce-i permite să facă parte din toate coalițiile și să obțină adesea postul de prim-ministru. Agrarienii islandezi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
prin economie de piață și printr-o schimbare a valorilor. În 1994, acest partid a acceptat să participe la guvernare împreună cu Partidul Socialist. IV. Clivajul patroni / muncitori În urma căderii regimurilor comuniste, observatorii s-ar fi așteptat la o pătrundere a social-democrației. Dar nu s-a întîmplat așa. Faptul este surprinzător pentru Ungaria, unde Partidul Social-Democrat a jucat un rol important în Revoluția din 1956, deținînd posturi cheie în guvernarea lui Imre Nagy, ca în cazul Annei Ketly care a fost ministrul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a întîmplat așa. Faptul este surprinzător pentru Ungaria, unde Partidul Social-Democrat a jucat un rol important în Revoluția din 1956, deținînd posturi cheie în guvernarea lui Imre Nagy, ca în cazul Annei Ketly care a fost ministrul Afacerilor Externe. Însă social-democrația a lipsit de la "întîlnirea" cu tranziția ca și cum comunismul fusese rațiunea sa. De asemenea, au lipsit partidele conservatoare și liberale de dinainte și de după război. Acest fapt surprinde foarte puțin; dacă democrațiile populare nu au lichidat nici fizic, nici cultural vechile
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
laburistă, rezultă din fuzionarea Solidarității Muncii, aripa stîngă a Solidarnosc, cu independenții și comuniștii reformatori. UP a obținut un procent, la început modest și a supraviețuit schimbării modului de votare. Partidul Socialist Ungar, MSZP, majoritar, s-a bucurat de o social-democrație reconstituită după modelul PDS italian, plecînd de la un partid comunist reformator. În Polonia, proletariatul a fost acela care, animat de Biserică, a constituit vîrful de lance în lupta contra "Statului muncitorilor și țăranilor": se cunoaște activitatea dusă de Lech Walesa
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a fost, ca în alte părți, epurat și care a triumfat după retragerea lui Kadar. Contextul internațional, venind în sprijinul social-democraților prost deghizați, l-a îndepărtat pe K. Grosz, succesorul lui Kadar, și a realiniat partidul devenit socialist, pe pozițiile social-democrației occidentale, dovedind prin acte concrete că nu era vorba doar de jurăminte pioase. Karol Grosz, el însuși comunist reformator, dar partizan al unui model marxist al socialismului, va reconstitui partidul, dar fără să se bucure de nici un succes electoral. V.
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]